4,090 matches
-
un element inductiv, iar pentru frecvența fundamentală să rămână ca element capacitiv. Condensatorul simplu utilizat pentru îmbunătățirea factorului de putere este în fond parte a unui circuit absorbant format cu componentele inductive din rețea, în primul rând cu inductivitățile de dispersie ale transformatoarelor. Procesele de rezonanță pot să conducă la curenți de rezonanță foarte mari și în unele cazuri la supratensiuni în apropiere de transformatorul considerat. După cum s-a arătat, la frecvența de rezonanță, căderile de tensiune la bornele elementului inductiv
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
iluminare lumina naturală sau lumina provenind de la o sursă. * Ocularul (O), în care se observă un câmp vizual străbătut de două fire reticulare perpendiculare. * Compensatorul (C), este format dintr-o pereche de prisme Amici, care servesc drept compensator cromatic (din cauza dispersiei suferite de lumina albă la trecerea prin prisme, limita de separație dintre zona luminoasă și cea întunecată nu este netă, ci divers colorată și neclară). Cu ajutorul șurubului d se manevrează sistemul de prisme până când se obține o limită netă. * O
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dispers eterogen este un sistem fizico chimic alcătuit din două faze cu stări de agregare identice sau diferite, dintre care una este divizată sub formă de particule de dimensiuni mai mari sau mai mici în cealaltă care constituie mediul de dispersie. Dimensiunile unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse sunt cuprinse între 10-9 și 10-3 m. Gradul de dispersie (∆) reprezintă valoarea inversă a mărimii d care este diametrul particulei disperse. Dacă diametrul se exprimă în metri, atunci gradul de dispersie va fi
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
diferite, dintre care una este divizată sub formă de particule de dimensiuni mai mari sau mai mici în cealaltă care constituie mediul de dispersie. Dimensiunile unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse sunt cuprinse între 10-9 și 10-3 m. Gradul de dispersie (∆) reprezintă valoarea inversă a mărimii d care este diametrul particulei disperse. Dacă diametrul se exprimă în metri, atunci gradul de dispersie va fi: După gradul de dispersie, sistemele disperse se clasifică în 4 grupe: dispersii moleculare (∆ = 109 - 1010 m-1
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mediul de dispersie. Dimensiunile unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse sunt cuprinse între 10-9 și 10-3 m. Gradul de dispersie (∆) reprezintă valoarea inversă a mărimii d care este diametrul particulei disperse. Dacă diametrul se exprimă în metri, atunci gradul de dispersie va fi: După gradul de dispersie, sistemele disperse se clasifică în 4 grupe: dispersii moleculare (∆ = 109 - 1010 m-1); sisteme disperse ultramicroeterogene (dispersii coloidale) (∆ = 107 - 109 m-1); dispersii microeterogene (semi- sau pseudo-coloidale) (∆ = 105 - 107 m-1); dispersii grosiere (∆ = 103
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
particulelor) ale sistemelor disperse sunt cuprinse între 10-9 și 10-3 m. Gradul de dispersie (∆) reprezintă valoarea inversă a mărimii d care este diametrul particulei disperse. Dacă diametrul se exprimă în metri, atunci gradul de dispersie va fi: După gradul de dispersie, sistemele disperse se clasifică în 4 grupe: dispersii moleculare (∆ = 109 - 1010 m-1); sisteme disperse ultramicroeterogene (dispersii coloidale) (∆ = 107 - 109 m-1); dispersii microeterogene (semi- sau pseudo-coloidale) (∆ = 105 - 107 m-1); dispersii grosiere (∆ = 103 - 105 m-1). Deosebirea esențială dintre
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și 10-3 m. Gradul de dispersie (∆) reprezintă valoarea inversă a mărimii d care este diametrul particulei disperse. Dacă diametrul se exprimă în metri, atunci gradul de dispersie va fi: După gradul de dispersie, sistemele disperse se clasifică în 4 grupe: dispersii moleculare (∆ = 109 - 1010 m-1); sisteme disperse ultramicroeterogene (dispersii coloidale) (∆ = 107 - 109 m-1); dispersii microeterogene (semi- sau pseudo-coloidale) (∆ = 105 - 107 m-1); dispersii grosiere (∆ = 103 - 105 m-1). Deosebirea esențială dintre aceste tipuri de sisteme disperse o reprezintă stabilitatea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a mărimii d care este diametrul particulei disperse. Dacă diametrul se exprimă în metri, atunci gradul de dispersie va fi: După gradul de dispersie, sistemele disperse se clasifică în 4 grupe: dispersii moleculare (∆ = 109 - 1010 m-1); sisteme disperse ultramicroeterogene (dispersii coloidale) (∆ = 107 - 109 m-1); dispersii microeterogene (semi- sau pseudo-coloidale) (∆ = 105 - 107 m-1); dispersii grosiere (∆ = 103 - 105 m-1). Deosebirea esențială dintre aceste tipuri de sisteme disperse o reprezintă stabilitatea cinetică, adică creșterea tendinței de separare prin sedimentare. După
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
particulei disperse. Dacă diametrul se exprimă în metri, atunci gradul de dispersie va fi: După gradul de dispersie, sistemele disperse se clasifică în 4 grupe: dispersii moleculare (∆ = 109 - 1010 m-1); sisteme disperse ultramicroeterogene (dispersii coloidale) (∆ = 107 - 109 m-1); dispersii microeterogene (semi- sau pseudo-coloidale) (∆ = 105 - 107 m-1); dispersii grosiere (∆ = 103 - 105 m-1). Deosebirea esențială dintre aceste tipuri de sisteme disperse o reprezintă stabilitatea cinetică, adică creșterea tendinței de separare prin sedimentare. După structura unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
gradul de dispersie va fi: După gradul de dispersie, sistemele disperse se clasifică în 4 grupe: dispersii moleculare (∆ = 109 - 1010 m-1); sisteme disperse ultramicroeterogene (dispersii coloidale) (∆ = 107 - 109 m-1); dispersii microeterogene (semi- sau pseudo-coloidale) (∆ = 105 - 107 m-1); dispersii grosiere (∆ = 103 - 105 m-1). Deosebirea esențială dintre aceste tipuri de sisteme disperse o reprezintă stabilitatea cinetică, adică creșterea tendinței de separare prin sedimentare. După structura unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse și după modul de interacțiune cu mediul de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
grosiere (∆ = 103 - 105 m-1). Deosebirea esențială dintre aceste tipuri de sisteme disperse o reprezintă stabilitatea cinetică, adică creșterea tendinței de separare prin sedimentare. După structura unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse și după modul de interacțiune cu mediul de dispersie, sistemele disperse se împart în 3 clase (tabelul 24). Principalele metode de obținere ale sistemelor disperse sunt: * condensarea (agregarea) micromoleculelor; * dispersarea sistemelor grosier disperse. Metodele de obținere se subîmpart, după procedeul utilizat, în metode fizice și chimice. Stabilitatea sistemelor disperse
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
OBȚINEREA ȘI CARACTERIZAREA FIZICO - CHIMICĂ A UNOR COLOIZI MOLECULARI. SOLUȚIA COLOIDALĂ DE METILCELULOZĂ (MC) ȘI CARBOXIMETILCELULOZA SODICĂ (CMC-Na) Considerații teoretice Coloizii moleculari (soluții de compuși macromoleculari) sunt sisteme disperse a căror unitate cinetică este ghemul statistic macromolecular iar mediul de dispersie este un solvent polar sau nepolar. În practica farmaceutică prezintă interes coloizii moleculari în care mediul de dispersie (solventul) este apa distilată. Din acest motiv, aceste sisteme disperse se mai numesc hidrocoloizi sau dispersii hidrofile sau sisteme coloidale hidrofile. Coloizii
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Considerații teoretice Coloizii moleculari (soluții de compuși macromoleculari) sunt sisteme disperse a căror unitate cinetică este ghemul statistic macromolecular iar mediul de dispersie este un solvent polar sau nepolar. În practica farmaceutică prezintă interes coloizii moleculari în care mediul de dispersie (solventul) este apa distilată. Din acest motiv, aceste sisteme disperse se mai numesc hidrocoloizi sau dispersii hidrofile sau sisteme coloidale hidrofile. Coloizii moleculari fac parte din categoria coloizilor liofili, pentru care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ghemul statistic macromolecular iar mediul de dispersie este un solvent polar sau nepolar. În practica farmaceutică prezintă interes coloizii moleculari în care mediul de dispersie (solventul) este apa distilată. Din acest motiv, aceste sisteme disperse se mai numesc hidrocoloizi sau dispersii hidrofile sau sisteme coloidale hidrofile. Coloizii moleculari fac parte din categoria coloizilor liofili, pentru care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Ca o consecință a modului direct de legare a particulelor fazei dispersate, coloizii moleculari se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
solventul) este apa distilată. Din acest motiv, aceste sisteme disperse se mai numesc hidrocoloizi sau dispersii hidrofile sau sisteme coloidale hidrofile. Coloizii moleculari fac parte din categoria coloizilor liofili, pentru care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Ca o consecință a modului direct de legare a particulelor fazei dispersate, coloizii moleculari se caracterizează printr-o mare stabilitate termodinamică. Prin aceasta, coloizii moleculari se deosebesc net de dispersiile liofobe în care interacțiunea particulelor fazei dispersate cu mediul de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Ca o consecință a modului direct de legare a particulelor fazei dispersate, coloizii moleculari se caracterizează printr-o mare stabilitate termodinamică. Prin aceasta, coloizii moleculari se deosebesc net de dispersiile liofobe în care interacțiunea particulelor fazei dispersate cu mediul de dispersie se realizează prin adăugarea unor agenți tensioactivi. Coloizii moleculari sunt studiați alături de dispersiile liofobe datorită comportării lor cinetice asemănătoare ce apare ca o consecință a dimensiunilor apropiate ale unității
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Ca o consecință a modului direct de legare a particulelor fazei dispersate, coloizii moleculari se caracterizează printr-o mare stabilitate termodinamică. Prin aceasta, coloizii moleculari se deosebesc net de dispersiile liofobe în care interacțiunea particulelor fazei dispersate cu mediul de dispersie se realizează prin adăugarea unor agenți tensioactivi. Coloizii moleculari sunt studiați alături de dispersiile liofobe datorită comportării lor cinetice asemănătoare ce apare ca o consecință a dimensiunilor apropiate ale unității cinetice. unde: d = diametrul particulelor fazei dispersate (m), ∆ = grad de dispersie
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
moleculari se caracterizează printr-o mare stabilitate termodinamică. Prin aceasta, coloizii moleculari se deosebesc net de dispersiile liofobe în care interacțiunea particulelor fazei dispersate cu mediul de dispersie se realizează prin adăugarea unor agenți tensioactivi. Coloizii moleculari sunt studiați alături de dispersiile liofobe datorită comportării lor cinetice asemănătoare ce apare ca o consecință a dimensiunilor apropiate ale unității cinetice. unde: d = diametrul particulelor fazei dispersate (m), ∆ = grad de dispersie (m-1). Prin urmare, coloizii moleculari pot fi incluși în categoria sistemelor disperse
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dispersie se realizează prin adăugarea unor agenți tensioactivi. Coloizii moleculari sunt studiați alături de dispersiile liofobe datorită comportării lor cinetice asemănătoare ce apare ca o consecință a dimensiunilor apropiate ale unității cinetice. unde: d = diametrul particulelor fazei dispersate (m), ∆ = grad de dispersie (m-1). Prin urmare, coloizii moleculari pot fi incluși în categoria sistemelor disperse ultramicroeterogene (domeniul coloidal: 107 - 109 m 1). Unitatea cinetică: ghemul statistic macromolecular (fig.33) Mărimi caracteristice ghemului statistic macromolecular: 2h = distanța medie pătratică dintre capetele ghemului. 2
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
între 50 și 400. Descriere: pulbere granuloasă sau fibroasă, albă sau alb - gălbuie, fără miros și fără gust; după uscare este higroscopică. Solubilitate: Solubilă în apă la rece (pentru o temperatură cuprinsă în intervalul 1 - 5°C) cu formarea unei dispersii coloidale vâscoase, limpezi sau opalescente, solubilă în acid acetic și într-un amestec de volume egale de alcool și cloroform, practic insolubilă în apă la 70°C, acetonă, alcool, cloroform și eter. PREPARAREA SOLUȚIEI COLOIDALE DE METILCELULOZĂ 1% Peste o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
DETERMINAREA PUNCTULUI IZOELECTRIC AL CAZEINEI Considerații teoretice Punctul izoelectric (p.i.) și punctul de sarcină zero (p.s.z.) sunt proprietăți caracteristice tuturor sistemelor disperse ale căror particule sunt capabile să-și formeze strat dublu electric. Densitatea superficială de sarcină a dispersiilor liofobe și a coloizilor moleculari variază în funcție de pH și de tăria ionică a mediului de dispersie, provocând modificări în structura stratului dublu electric și fiind determinată de dirijarea fenomenelor interfaciale ce au loc în natură, biologie (la nivelul membranelor celulare
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
p.s.z.) sunt proprietăți caracteristice tuturor sistemelor disperse ale căror particule sunt capabile să-și formeze strat dublu electric. Densitatea superficială de sarcină a dispersiilor liofobe și a coloizilor moleculari variază în funcție de pH și de tăria ionică a mediului de dispersie, provocând modificări în structura stratului dublu electric și fiind determinată de dirijarea fenomenelor interfaciale ce au loc în natură, biologie (la nivelul membranelor celulare), industrie (cauciuc, lacuri, etc). Astfel, electroliții și polielectroliții amfoteri (aminoacizi și proteine) se încarcă pozitiv sau
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
determinată de dirijarea fenomenelor interfaciale ce au loc în natură, biologie (la nivelul membranelor celulare), industrie (cauciuc, lacuri, etc). Astfel, electroliții și polielectroliții amfoteri (aminoacizi și proteine) se încarcă pozitiv sau negativ în funcție de activitatea ionilor de hidrogen din mediul de dispersie. Punctul sau zona de pH în care particulele nu se mai deplasează în câmp electric (mobilitatea electroforetică este nulă) se numește punct izoelectric (p.i.). La o sarcină netă egală cu zero, adică la o diferență nulă între numărul grupărilor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
CARACTERIZAREA FIZICO-CHIMICA A UNOR COLOIZI MICELARI DE ASOCIAȚIE. (SOLUȚIA COLOIDALĂ SPAN-80 5% ȘI SOLUȚIA COLOIDALĂ TWEEN-80 5%) Considerații teoretice Coloizii micelari de asociație fac parte din categoria coloizilor liofili în care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Coloizii micelari de asociație sunt sisteme disperse eterogene liofile în care faza dispersată este reprezentată de agregate supramoleculare numite micele de asociație, alcătuite dintr-un număr mai mare sau mai mic de molecule amfifile iar mediul de dispersie este un
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mediului de dispersie. Coloizii micelari de asociație sunt sisteme disperse eterogene liofile în care faza dispersată este reprezentată de agregate supramoleculare numite micele de asociație, alcătuite dintr-un număr mai mare sau mai mic de molecule amfifile iar mediul de dispersie este un lichid polar sau nepolar. Moleculele amfifile sunt molecule organice ce conțin un număr de atomi de carbon cuprins între 8 și 20, legați prin legături covalente, într-o catenă alchilică, liniară, ramificată sau alchilarilică ce constituie partea hidrofobă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]