3,344 matches
-
cu instruirea, mai concret, cu dobândirea unor competențe tehnice, vrem să spunem căutate "acum și aici" pe piața forței de muncă. În felul acesta ne îndepărtăm chiar de programul luminist, care prevedea cultivarea umanității omului, având în vedere înclinațiile sale divergente, dar și perfectibilitatea care îi este caracteristică: "Este adevărat că perfectibilitatea omului, ridicând problema constant și minuțios cercetată a felului în care îi facem pe oameni mai fericiți și mai folositori, duce inevitabil la o politică voluntaristă: este necesar să
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
estimarea modificărilor locale de presiune pentru lărgirea ariei vasculare: din care rezultă faptul că un gradient favorabil de presiune (negativ) există dacă fluxul este accelerat (∆Q/∆t este pozitiv) și aria este convergentă (∆A/∆x este negativ). Dacă aria este divergentă și pulsul decelerează, apare un gradient presional advers ceea ce face posibilă separarea fluxului. Termenul de “remodelare vasculară” a fost inițial utilizat pentru a descrie orice modificare a structurii parietale vasculare. Glagov și colab. (1987) evidențiază prezența remodelării vasculare prin măsurarea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Poiseuille (Rp) iar s rezistența turbulenței (Rt)40. Rezistența Poiseuille se datorează fricțiunii vâscoase presupunând fluxul laminar în porțiunea convergentă a stenozei iar rezistența turbulenței se datorează separării la ieșirea din stenoză ca urmare a formării vortexului - turbulenței în porțiunea divergentă a stenozei 24. Astfel: Rp = C1 x lungimea obstrucție/ (aria minimă de secțiune) 2 cu ; η vâscozitatea sângelui = ; ρ densitatea sângelui = 1.0 g/mm3. În diverse studii se utilizează diverse valori teoretice ale fluxului pentru care se calculează scăderea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Poiseuille (Rp) iar s rezistența turbulenței (Rt)60. Rezistența Poiseuille se datorează fricțiunii vâscoase presupunând fluxul laminar în porțiunea convergentă a stenozei iar rezistența turbulenței se datorează separării la ieșirea din stenoză ca urmare a formării vortexului - turbulenței în porțiunea divergentă a stenozei. Extrapolarea datelor obținute pentru o singură leziune la leziuni multiple alterează determinarea matematică a efectelor hemodinamice ale leziunilor. De asemenea asimetria stenozei influențează gradientul presional în modelul vaselor rigide. Unele programe (CAAS) permit și efectuarea de măsurători care
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
profesia didactică, model poate varia în funcție de apartenența la o categorie socioprofesională, de informațiile (foarte subiective) oferite de proprii copii sau de informațiile primite pe alte căi. În aceste condiții, așteptările de rol exprimate de părinți sunt foarte diverse și puternic divergente, ele neavând o bază comună. Profesorii nu le pot ignora, deoarece de opinia părinților depinde imaginea lor de cadre didactice, în mai mare măsură decât de opinia conducerii școlii și a celorlalți colegi. Totuși, profesorii consideră că așteptările părinților nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
asigure în mod prioritar o concordanță între oferta educațională și nevoile comunității anticipând schimbările care se presupune că vor avea loc la nivel economic, politic, social și cultural. Aceste exigențe s-ar putea rezuma în: capacitate de gândire critică și divergentă; motivație și disponibilitate de a reacționa pozitiv la schimbări; capacitate de inserție socială activă. Pentru a răspunde într-o formă optimă acestor exigențe ființa umană învață să învețe și își dezvoltă obișnuința de a învăța eficient. A învăța să înveți
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
mare importanță luării notițelor; a lua notițe înseamnă mai mult un act fizic și nu un suport vizual pentru învățare; de multe ori nu revizuiesc notițele. B. După gradul și modalitatea de implicare distingem următoarele stiluri de învățare: 1. Stilul divergent învățarea se bazează pe experiența concretă cu situația generatoare de cunoștințe și reflectarea ulterioară; 2. Stilul asimilator -valorifică reflecțiile personale asupra situațiilor, ajungând la concepte și teorii cu grad înalt de abstractizare și generalizare; 3. Stilul convergent orientat spre aplicarea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
obstacole de ordin comportamental, subiectiv (atât din partea părinților, cât și a cadrelor didactice) sau de ordin material (relația școală-familie cere un surplus de efort material și de timp)” (Bunescu, Gh., 1997, p. 18). Dificultățile de comunicare pot rezulta din ideile divergente privind: „responsabilitatea statului și a familiei privind educația copiilor”; „libertatea de alegere a școlii de către părinți sau unicitatea instituției școlare”; „impactul mediului familial asupra rezultatelor școlare ale copiilor”; „randamentul pedagogic și datoria parentală”; „participarea părinților la gestionarea și procesul decizional
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
neobișnuite, dificile. În timp ce școlarul din clasa I și a II-a se izbește și este dominat de rigorile regulilor și de cerința de operare cu concepte în moduri specifice, spre 9 ani, activitatea lui devine mai încărcată, formele de gândire divergentă se antrenează, fiind favorizate de multitudinea de situații de învățare ce se prezintă elevilor. „În procesul de învățământ se dezvoltă operațiile de gândire absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea, clasificarea și concretizarea logică.“ Gândirea devine
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
explicat dacă ar fi avut un fundament imagologic comun. De fapt, este vorba despre ideea de conducător care dobândește semnificație și creează o imagine. Mai mult decât atât, atributele conducătorului sunt atât de diferite și provin din domenii atât de divergente, încât este greu de admis că ar face apel la o imagine sau reprezentare străveche, moștenită inconștient. Unii regi sunt considerați semizei, sunt reprezentanții divinității, alții sunt doar oameni înțelepți care în timp ajung la nivelul zeilor, iar alții sunt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
într-un anumit timp, în evenimente potrivnice acestuia, fie pentru că are un sistem de valori incompatibil cu acela al grupului. Există însă și o componentă pragmatică legată de reprezentarea celuilalt și de alteritate, componentă care se obiectivează atunci când interesele sunt divergente, iar respingerea, deși perfect explicabilă și inevitabilă, este pusă pe seama unor motive mitice sau a unor incompatibilități la nivel simbolic. La acestea se poate adăuga o nouă dimensiune, care este legată de cunoașterea celuilalt, de înțelegerea îndeaproape a sistemului acestuia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și al rigorii. PARTEA A TREIA EXERCIȚII Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice Capitolul 1 Probleme Tradiționale, precum compunerea sau novatoare, precum scrierea uni text de ficțiune (poveste, nuvelă...), problemele sînt activități sintetice, complexe și divergente, solicitînd activarea cunoștințelor și multiplelor competențe 1. Dacă luăm exemplul scrierii unei nuvele fantastice, realizarea sa necesită controlul simultan al operațiilor ce se situează pe diferite niveluri: grafia și gestiunea intențiilor comunicative, trecînd prin așezarea în text a ideilor aplicate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
inegalităților sociale. În acest context, globalizarea politicilor sociale face ca subiectul principal al acestora să devină statele și categoriile de state și nu individul și nevoile sale. Cum însă resursele sunt limitate, reglementările insuficiente, cadrul politic neadecvat și adesea interesele divergente, este imposibil transferul total al responsabilității guvernelor naționale asupra organismelor internaționale. Așa se explică și faptul că, deși au trecut ani (din 1996-1997) de când noua paradigmă în politicile educaționale, aceea a globalizării, a fost recunoscută, politicile educaționale încă nu și-
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
creativitatea din perspectiva caracteristicilor produsului creator, cu trăsăturile specifice acestuia: noutatea, originalitatea, valoarea, utilitatea socială, aplicabilitatea lui vastă. Astfel, Margaret A. Baden vede în creativitate realizarea de combinații originale din ideile vechi. În privința primului criteriu, cel al noutății, opiniile sunt divergente, existând autori care luau în considerare noutatea pentru subiect al produsului creator și alții care consideră esențială noutatea produsului pentru societate. Necesitatea evaluării noului prin intermediul testelor de creativitate a dus la considerarea rarității statistice, dar fără să se ignore utilitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
1992) grupează cele patru faze posibile în două categorii: a. convergente, care sunt inapte pentru creație (etapa formativă și cea normativă), pentru că energia psihică este consumată pe obiective rutiniere (cristalizarea identității eului și alinierea la baremurile nivelatoare ale grupului); b. divergente, apte pentru creație (etapa integrativă și transformațională), energiile sunt reorientate către aspirații mai înalte (regăsirea identității, nevoia de noutate). De aici rezultă faptul că orice metodă de antrenament creativ la nivel de eficacitate superioară, trebuie să fie precedată de identificarea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mult, întrucât argumentele aduse nu aveau susținere, rigoare științifică. Între primele două orientări putem înscrie contribuția lui J. P. Guilford, prin modelul său tridimensional asupra intelectului, care permite posibilități variate de abordare a creativității, considerată a fi dependentă de operarea divergentă, care, la rândul ei, este influențată de flexibilitate, fluiditate, originalitate, elaborare, dintre care originalitatea are un rol esențial, dar nu sunt ignorați nici factorii nonintelectuali și cei socio-economici. În continuare, voi aminti unele cercetări efectuate de Getzels și Jackson, care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
să determine natura relației dintre inteligență și creativitate, cercetări pe care le putem grupa în categorii majore, în funcție de orientările acestora: - studii ce au considerat creativitatea un factor independent al inteligenței și care pleacă de la premisa că între testele de gândire divergentă și cele de gândire convergentă nu există corelații semnificative; - cercetări ce consideră că există o dependență a creativității de inteligență, concluzie la care au ajuns în urma corelațiilor semnificative constatate între cele două dimensiuni; - corelația între creativitate și inteligență se manifestă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
a unui proiect, idee. Sensibilitatea față de probleme, atitudinea deschisă față de experiențe noi, curiozitatea, dorința de a experimenta este un factor atitudinal-cognitiv esențial al creativității. Flexibilitatea reflectă capacitatea gândirii de a se adapta la diversele solicitări ale situațiilor, de a aborda divergent situațiile, de schimba perspectivele de abordare, precum și capacitatea de autoreglare. Fluența, în cazul gândirii creatoare, este diferită față de fluența specifică gândirii reproductive, prin natura asociațiilor care sunt noi și originale. Originalitatea, factorul cel mai pregnant al creativității, este abilitatea de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
asupra stilului cognitiv, el ajunge la următoarele concluzii: 1. între creativitate și productivitatea științifică există o corelație pozitivă; 2. creativitatea este puternic influențată de tipul rezonanței intime (introversie, extraversie, ambiegalitate, coartare) și de trăsăturile de stil cognitiv (operativitate convergentă sau divergentă, operații de analiză sau sinteză); 3. factorii favorizanți pentru creativitate sunt introvesia și ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și sinteză, și respectiv, dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor dilatate de rezonanță intimă, introverți
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și sinteză, și respectiv, dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor dilatate de rezonanță intimă, introverți și ambiegali, cu stiluri de percepere și gândire mixte, adică sintetico-analitic și divergent convergent; 5. există un prag al inteligenței sub care creativitatea nu se poate dezvolta, dar peste care putem vorbi de o relativă independență, putând exista două tipuri de inteligență, una sterilă și una creativă; 6. sistemul de învățământ stimulator pentru
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
nu se poate dezvolta, dar peste care putem vorbi de o relativă independență, putând exista două tipuri de inteligență, una sterilă și una creativă; 6. sistemul de învățământ stimulator pentru creativitate este acela care dezvoltă capacitatea de sinteză și operativitatea divergentă a gândirii. 4. Motivația creatoare Motivația este un factor extrem de important în declanșarea și explicarea actului creator, întrucât produce și focalizează energiile creative pe obiectivele stabilite (M. Moldoveanu, 2001). Motivația este premisa subiectivă pentru formarea unei atitudini, fiind formată din
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
al autorului. Astfel, de exemplu, au creat teste de creativitate: E. P. Torrance, care evaluează ca abilități factoriale fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și elaborarea; Guilford, care măsoară facilitatea sau fluiditatea cuvintelor, ideilor, asocierilor, expresiilor, flexibilitatea, elaborarea și originalitatea ca factori ai gândirii divergente în cadrul modelului tridimensional al intelectului, iar autori precum Osborne și Gordon studiază dinamica creativității de grup; Gordon, care pune la punct grupele creative, denumite grupe de sinectică, selecționând participanții pe baza a 8 criterii care se constituie ca dimensiuni de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în cadrul modelului factorial al intelectului la facilitate în formarea și înlănțuirea ideilor, (fluență ideativă), raționament inductiv, aptitudine receptivă față de ideile noi. J. Mac Keen Cattell subliniază importanța factorilor de familie și sociali în comportamentul creativ. În general, testele de gândire divergentă, ca estimare a potențialului de gândire creativă, au constituit mijloace de depistare a copiilor cu abilități creative excepționale. Având în vedere că testele au demonstrat proprietăți psihometrice remarcabile și că în unele studii par să prezică realizări în viață mai
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în dezvoltare (Tannenbaum, 1983). Testele de creativitate cele mai cunoscute au fost create de Guilford, 1966, Wallach si Kogan, 1965, Torrance si Ball, 1984. Toate trei exclud din sistemele de scorare alți factori decât cei care țin de abilitățile gândirii divergente, astfel că lasă deoparte aspecte precum: ingenuitatea, utilitatea, aspectul estetic. Testul de gândire creativă E. P. Torrance Bateria de teste a lui Torrance este, poate, cea mai larg utilizată pentru copiii de nivel școlar, deși sunt studii care contestă, de exemplu
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
E. P. Torrance Bateria de teste a lui Torrance este, poate, cea mai larg utilizată pentru copiii de nivel școlar, deși sunt studii care contestă, de exemplu, validitatea sa. Datele longitudinale sprijină ideea stabilității pe termen lung a performanțelor de gândire divergentă în copilăria mijlocie și de-a lungul adolescenței. Alte studii subliniază, însă, influența contextului condițiilor de testare și a factorilor motivaționali asupra performanțelor. Obiectivul testului este evaluarea procesului creativității prin care devenim sensibili la probleme, la ceea ce lipsește, la lacunele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]