7,734 matches
-
dorește curăția în inima sa, prin aceea de a nu mai săvârși și gândi răul, rău care desfigurează mai întâi omul lăuntric, iar mai apoi se descoperă și pe chipul său. Însă acest lucru distruge mai întâi relația sa cu divinitatea. Rupt de Dumnezeu, omul cade pradă lumii demonilor care îi inundă gândirea și apoi îl duc spre pierzare. Învățătorul Iisus Emanuel adică Hristos, fiindcă așa îi spun elinii lui Mesia, restaurează prin învățătura sa această stare de fapt, cu condiția
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
Îmi place muzicalitatea versurilor lor. Voiculescu pentru temele religioase, Byron, pentru iubire. Cred că mă regăsesc cel mai bine în zona dintre cei doi: nici nu-mi bat joc de cruce, dar nici nu o așez la căpătâi. Cred în divinitate, dar într-un mod mai abstract decât ar fi portretizat Voiculescu în poeziile sale. Toți scriitorii pe care i-am răsfoit au avut un impact. Unul de schilodire, altul de înavuțire. Ce, nu este adevărat că cinefilii urmăresc și filme
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
său acerb o va mâna să-l mai aștearnă, ca mărturie, pe albele pânze ale vremurilor ce vor urma. A cita din versurile poeziilor sale, e ca și cum ai păși cu nepăsare într-un templu nepământean, a discredita sinceritatea rugilor adresate divinității, făclii aprinse spre propășirea acestui minunat popor românesc. Opera Elenei Căruntu, prin sentimentele profunde pe care le implică, prin dragostea (în)cântării frumuseților patriei, dar mai ales pentru mândria rostirii numelui de român, este patriotică, până în filoanele adânci ale ființei
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
umărul Taurului și i-l aruncă în față:- "Adevăr zic, strigă el, ca de te prind, la fel ca și cu Taurul, cu tine mă voi purta! Măruntaiele lui, alături de tine le voi atârna!" dar și atrăgând asupra sa pedeapsa divinității, o boală incurabilă, care avea să-l doboare în a douăsprezecea zi de agonie sub privirile îndurerate și îngrozite ale lui Ghilgameș: Amarnic Ghilgameș mi-l plînse pe Enkidu; El străbătu pustiul precum un vînă tor, Pe cîmp, în lung
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
concilianta a adulților a generat radicalizarea convingerilor paranoice ale adolescentului. Toleranță în fața tupeului lipsit de fond, a lăsat două victime expuse agresorului ascuns. Priviți la fapte! Dacă ele contrazic discursul autorului, atunci ceva e în neregulă. Dacă te vezi egalul divinității, esti o bombă periculoasă. Dacă ești tânăr, ăsta nu e o garanție a inocentei! Și dacă gândești, nu înseamnă că-l jignești pe Isus! Iubiți Adevărul, ca Unul este! Da, am găsit pe vreo două site-uri de limba franceză
FILMUL RUSESC (M)UCENIK, 2016 de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369692_a_371021]
-
a ceea ce este mai frumos și spectaculos pe planetă, vezi o altă față a lumii, a culturii și a civilizației. Luată în ansamblul său imaginea vieții pe pământ capătă o altă conotație, alte sensuri, ca o comuniune a omului cu Divinitatea, a omului cu mărețile sale realizări și natura ce-i oferă, gratuit, splendorile sale. ION NĂLBITORU - membru al LSR Referință Bibliografică: „Frumoasele vacanțe”- o minunăție de carte! Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1576, Anul V, 25 aprilie
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
după care își ghidează gândurile și faptele în viață. Asta înseamnă că dincolo de el, dincolo de nașterea sa pe pământ a existat cândva o inteligență superioară care a realizat această trăsătură. Individul își caută toată viața Dumnezeul din el neștiind că divinitatea nu poate fi căutată, ci doar revelată. Analizând fiecare dintre ideile celor trei mari filozofi, se trage concluzia întemeiată că indiferent de gândirea, de perioada în care a trăit, precum și de mediul în care s-a dezvoltat fiecare, ideea de
IMAGINEA DE SINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368116_a_369445]
-
aș fi putut să continui să-l iubesc pe cel care mi-a făcut sau îmi face rău. Și atunci? Ei bine, aici este diferența. Iată neputința! Aici se nasc limitele noastre, aici este linia de demarcație între umanitate și divinitate, între materie și spirit, între dragoste condiționată și cea fără de sfârșit. Atunci când sufletul ți-e cald în permanență, atunci când în inima ta este soare mereu, nu mai încape iarna, nici frigul, nici ploaia. În drumul dintre Ierusalim spre Damasc sunt
HRISTOS A ÎNVIAT! de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368120_a_369449]
-
mantra sau simplă concentrare a gândului în sfera spirituală) se crează o tensiunea vibratorie inițiată de discipol care atrage atenția monadei și a triadei spirituale. Prin practică, acest cordon sau pod de energie ( construit de la ambele capete - respectiv discipolul și divinitatea care răspunde celui care ”bate”) devine din ce in ce mai puternic. Este o flacăra de Lumină. Între cele trei regate - cel al personalității, cel al sufletului și cel al monadei - nu mai există un sentiment al separării, ci ele funcționează pe toate planurile
ASPIRAȚIE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368135_a_369464]
-
Tutea când vorbea despre modul cum mor creștinii. Consider că prin intermediul acestei căi de Lumină scriitorul Petru Solonaru că un cunoscător - presupun că este și un practicant al construirii acestui pod de curcubeu, chiar dacă nu- l definește așa - obține răspunsul divinității pe calea intuiției care este un limbaj universal, este calea prin care divinitatea răspunde la fel de bine oricărui invocator fie el: budist, hindus, șiit, musulmam, mozaic sau creștin. Știind că poesia să este una profund inițiatica, alchimica, si cunoscător fiind al
ASPIRAȚIE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368135_a_369464]
-
de Lumină scriitorul Petru Solonaru că un cunoscător - presupun că este și un practicant al construirii acestui pod de curcubeu, chiar dacă nu- l definește așa - obține răspunsul divinității pe calea intuiției care este un limbaj universal, este calea prin care divinitatea răspunde la fel de bine oricărui invocator fie el: budist, hindus, șiit, musulmam, mozaic sau creștin. Știind că poesia să este una profund inițiatica, alchimica, si cunoscător fiind al doctrinei gnostice, Petru Solonaru este un mesager, un mediator pentru cititor intru descifrarea
ASPIRAȚIE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368135_a_369464]
-
spiritul disciplinei în sânge, câștigat în mediul militar unde a activat o viață, Teofil Mândruțiu se prezintă în fața cititorilor săi cu un evantai de cărți cu poezii în care descoperim o adâncime a perspectivelor ontologice, exemplificând legătura spiritului omului cu Divinitatea, având o omogenitate între ceea ce este creat și trăit. Debutând în revista Liceului militar Ștefan cel Mare și publicând în diverse reviste, inclusiv în „Agora Literară “ a Ligii Scriitoirilor Români, Teofil Mândruțiu și-a perfecționat stilul, abordând cu insistență versul
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
Trece pacea îmbrăcată“ (Între două războaie), sau „Trudind pe cale de iubire/ Răsplata e în mântuire;/ La poala crucii lui Hristos/ Ajungi ducând crucea pe jos//. (Semne ). Poet al nordului, din Ardealul sufletului nostru, el ilustrează spiritul înțelepților ardeleni, pentru care Divinitatea este Judecătorul suprem, și paradisul cu o lume de rânduială armonică și inatacabilă, unde poporul de suflete se încredințează universului înfrățit, unde se află Semănătorul: „Au rămas semințele neîncolțite/ nu pentru că/ nu ar fi trecut/ prin sac/ ci,/ pentru că/ nu
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
Eurovisionul) gâlgâie de umor și satiră șugubeață, dar și de îngrijorare pentru lumea în care trăim ale cărei repere morale s-au șubrezit. În toate aceste editoriale se simte o lumină strecurată difuz, dătătoare de speranță, autoarea făcând trimiteri către Divinitate și sacrificiul suprem al Mântuitorului (Veșnica Golgotă; Duminica Floriilor, sărbătoarea triumfului și izvor al tămăduirii), cât și la nerecunoștință și trădare („viteza cu care cei ce-l aclamau pe Isus în Duminica Floriilor l-au dat apoi pradă Crucificării” p.
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
să mai vrei toate cele. • Să nu te sfiești să mai ceri, încă și încă... Atât cât se poate, atât cât ai cui să ceri, în afară de Dumnezeu. • Să cheltui până și ultimele tale puteri ca să-ți păstrezi vie scânteia de divinitate din suflet. • Exprimând toate aceste gânduri, să nu te temi, ba chiar să nu-ți pese, dacă cineva își va râde de tine. Ci să-i mulțumești. -------------------- Zoltan TERNER Tel Aviv, Israel 24 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Zoltan TERNER - PASTILA
PASTILA SĂPTĂMÂNII (24) GÂNDURI DE BĂTRÂNEŢE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368217_a_369546]
-
de stare contrară. Foarte populara Rugăciune a Anei Blandiana - în care poeta zugrăvește creația lumii empirice, epifania (incluzându-l și pe Isus, care a ales și a dat doar binele) - primește o replică în cheie cuantică: nu o ipostaziere a divinității în om se urmărește, ci dematerializarea sa într-un univers paralel de stări matriceale, virtuale. În „Cuvinte nepotrivite”, perfecțiunea căutată de moderniști precum Arghezi e dedusă din contrariul ei în versuri care dansează pe frânghia subțire dintre abstract și concret
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
și în suflet, fiind înclinat spre o sensibilitate naturală, dar având și darul exprimării poetice ca și ea.Dacă Bernardina prin scris își găsise liniștea, experiența sacrului o trimitea la nemărginirea sufletului uman, care cuprindea în sine întreaga nemărginire a divinității.Încă de pe băncile liceului,credea că semințele stărilor îi vor da în pârg și își vor regăsi în timp albia, fără să conștientizeze că ducea cu ea ca pe o povară sentimentele unei zădărnicii absolute. Mai târziu, când se maturizase
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
dorind să-i simt îmbrățișarea. Copil fiind, mă scăldam vara în văpaia razelor de lună. Azi, văd astrul nopții tremurând de dorința acelorași ape înspumate. Copil fiind, Aveam încredere în oameni, speranță în visurile divine și în viitor. Astăzi doar divinitatea mai are încredere în mine. Copil fiind, purtam vara pălăria florii soarelui, zideam castele de nisip, atingeam bolta cerului să-i simt îmbrățișarea, scăldându-mă sub clar de lună. Astăzi, nemaifiind copil, speranța și încrederea s-au stins, floarea soarelui
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
au manifestat sub influența estului slav, care asociau etimologia termenului dragobete ca provenit din limba slavă, au indicat că acest cuvânt și-ar putea avea originea în limba tracă. Însă, mult folosit ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
au indicat că acest cuvânt și-ar putea avea originea în limba tracă. Însă, mult folosit ca manifestare religioasă și de daci, pentru o divinitate celebrată în această perioadă a anului, a sfârșitului de lună a lui făurar, ca o divinitate al cărei nume nu s-a păstrat, după cum multe altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
dezbătea în interiorul casei protectoare, căminul familiei, problemele ce apăreau în comunitatea sătească și, după discuții și păreri se luau decizii. Bărbatul era cel care reprezenta familia în toate legăturile cu comunitatea însă femeia era cea care alătura familia credinței în divinitate, o lega de biserică, de spiritualitatea strămoșească și îi definea identitatea. Femeia mamă sau nevastă a fost cea care a predat urmașilor tradițiile ca pe o mare bogăție spirituală, ca pe un tezaur la care jurământul păstrării cu sfințenie era
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
conotații impregnate de specificul vieții agrare, dau nota definitorie a mentalității românești, în ultimă instanță a spritului național. (Anuar IEF, Moraru, 1990:54). Obiceiul constituie obișnuița însă nu cea omenească, domestică, ci una în care omul se leagă strâns cu divinitatea, cu tainele Universului, cu mărturisirile de credință în rezolvarea tuturor trebuințelor religioase. Datinile și obiceiurile s-au aflat în corelație spirituală cu omul european de când acesta a conștientizat legătura lui strânsă cu divinitatea. Oamenii s-au contopit cu aceste obiceiuri
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
în care omul se leagă strâns cu divinitatea, cu tainele Universului, cu mărturisirile de credință în rezolvarea tuturor trebuințelor religioase. Datinile și obiceiurile s-au aflat în corelație spirituală cu omul european de când acesta a conștientizat legătura lui strânsă cu divinitatea. Oamenii s-au contopit cu aceste obiceiuri care le-a adus liniștea sufletească, iar ei au conștientizat că fără aceste tradiții își pierd identitatea. Pentru aceasta, s-au legat de credință, de biserică, de preotul din sat care le-a
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
adus liniștea sufletească, iar ei au conștientizat că fără aceste tradiții își pierd identitatea. Pentru aceasta, s-au legat de credință, de biserică, de preotul din sat care le-a alinat în vreme de răstriște durerile, s-au rugat împreună divinității pentru binele lor și al lumii, iar lumea a început să iubească. Iubirea a fost cea care i-a ținut într-un timp în pace. Toate cele trei rituri de trecere pământești își au obiceiurile lor, rostul în viața de
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
prenumelui copilului era urmată de un nou botez, o nouă dăruire a vieții Domnului Iisus Hristos. Toate riturile de trecere își au obiceiurile lor specifice, creștine sau necreștine, care fac ca ceremonialul să primească o altă conotație, mult apropiată de divinitate prin participarea nemijlocită a reprezentanților credinței respective, față de o simplă și fără importanță celebrare familială. Biserica ortodoxă și lumea satului și-au avut rolul însemnat în viața fiecărui membru al comunității consiliat în toată activitatea lui. Timpul nou, de astăzi
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]