7,291 matches
-
să le atingă hotarele „ținutului ticsit în curse” Pian avea mătușa dincolo de oțelul, dincolo de sticla orașului convențional O viziune avusese mătușa Elvira Să atingă inelele speranței De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Impresii? Erori? Era totul pe dos Haos pe suprafețe Haos în volume În sfere și cuburi Totul se arăta poleit cu ciment, Cu pietre, ori cărămizi circulare De forme care înghit minotauri Flămânde sate naive Pavajul din drum se-ncrețea... Suflete se adunau agitate-n țărână
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Auzi livada bunicii scâncind în noapte? Auzi frunzele rupându-se în furtuni electrice în noapte? Auzi păianjeni văduva-neagră sugând vlaga pomilor la umbra lor născătoare? Auzi cum țărna se întoarce pe dos? Cum livada Domnului Ion se preface într-o gaură neagră? De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Cavalerii mărșăluiau în bătătura cea veche castelul se sfărâma în himere de plumb Vânătorii de găini plantaseră foișoare de grâu voci
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
fi mai mers în jos, dacă ar fi fost drepte. Cum se uita el în zarea largă printre frunzele rare ale prunilor, care nu se mișcau măcar câțiva milimetri, fiindcă vântul adormise și el odată cu ploaia, a fost izbit în dosul palmii de la mâna dreaptă, între degetul inelar și mijociu, de un val dogoritor care pulsa ca o inimă agitată, ca apoi să se transforme într-un sloi de ghiață, că a scăpat coada sapei din mână din cuza unei dureri
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
deși parcă nu în același sens platonic al maestrului. Sculpturile lui Brâncuși devin, la Niram, pretexte, evocări, trimiteri înspre contemporaneitatea și intimitatea pictorului. Să privim acum Legea relativității niramiană. Pe o structură din lemn, asemănătoare cu un șasiu pictat pe dos, descifrăm tripticul evocării perfecțiunii formale. În centru, doi bărbați descărnați, cu aparență de năluci, cercetează pe orbește (aluzie la geamăna Sculptură pentru orbi) anatomia unei muze adormite, frumusețea reală a Modelului. În dreapta, de veghe, în semiîntuneric, vedem frumusețea Operei (chipul
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
de el! Asta a fost una dintre nedreptățile făcute de mine. Ehe, am am făcut eu mai multe... O altă nedreptate pe care am făcut-o a fost pe vremea când locuiam în casa socrilor din strada Gheorghe Misail, în dosul cimitirului Sfântă Vineri. Eram însurat pentru prima oară... În memoria lui Jup Întâi, acum aveam un lup autentic care se numea tot Jup. Între mine și Jup Doi era o prietenie de nedzdruncinat. Mă iubea așa cum numai un câine poate
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
spini de coroană... Pelerinii când ajungeți pe aici... luați-o mai degrabă la goană! Se-avântă cu vârful spre cer, mai răzleț, câte un biet chiparos, Ca semn distinctiv că țara e sfântă, atâta cât e; că-i lumea pe dos! Măgarii-s sălbatici, mănâncă nisip și pietriș; e iarba comoară Cămilele zac pe sub palmieri, căldura și dromaderul doboară. E apa prea rară, în picături se împarte; veniți să facem fântâni Îs rocile acestea minune sfințită, depozit de apă sau, poate
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
poate, plămâni Ți-e dor de verdeață; ai vrea să-ntâlnești smochini, măslini seculari, Dar apa-i puțină și nu-i mai adapă, minune că mai există stejari. Anotimp secetos, aici, tu cât mai rămâi ? În tine-s toate pe dos Primăvara-i pe drum... Încărcat cu izvoare se reîntoarce Hristos Înfrăgezită mlădiță, eucalipți, crini și finici, trandafiri din Sharon Regele vostru se-arată, pustia dispare se-aude pe-aproape SHALOM! NEGUSTORII ȚĂRII SFINTE Negustorii ne zbiară, ne cheamă ‘napoi îndrăzneți
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
de bere cu care-i cinsti pe toți, fără să se observe că își mușca mâinile. - Hai, noroc, hai, noroc, ăia prosit, prosit, un alt cuvânt din limba lor, au băut, unii s-au strâmbat, Timona s-a șters cu dosul palmei la guriță să nu-i rămână spumă și să creadă lumea alte alea, Veronel a râgâit destul de sonor, neamțul și el, dă-i cu râs, dă-i cu vorbe, ce mai încolo sau încoace, prietenie mare, nu glumă! În
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
-mi căzuși dragă și te-nvățai cum să face iahnia și plăcinta dă bostan, dă să le spargi pă nemțoaicele alea dă la voi, d-acolo, hai, să te mai pup odată”! În tot acest timp bătrâna, boscorodea ceva în dosul sobei, probabil niște descântece de drum bun și belșug în casă, iar tatăl bătea cu dușmănie un cocoș, scăpat ca prin minune de la sacrificiu, în mod sigur ca să-și ascundă durerea despărțirii. Nu vă mai spun ce bucurie pe toată lumea
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
și l-a aruncat într-un colț al camerei, după care i-a desfăcut fermoarul de la pantaloni. Și pentru că nu nimerea să-i desfacă cureaua lată și fata se opunea cât putea, apărându-se cu picioarele, a lovit-o cu dosul palmei peste obraji, o dată, de două ori..., până ce fata a căzut. A prins-o pe după umeri și a târât-o până la patul de lângă perete. A mai lovit-o de câteva ori, deși fata era leșinată. I-a dat pantalonii jos
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
mai multe produse. Prin asta comerțul cer produse industriei care va fi forțată să angajeze producători direcți. Este un cerc vicios. Salarii mai mari creează locuri de muncă prin dezvoltarea desfacerii fără reclame a bunurilor. Unele partide înțeleg asta pe dos adică reduc veniturile prin măriri de taxe ca să-și îmbie votanții. Se vând astfel mai puține produse și adio locuri de muncă deși votanți ar fi mai mulți. Bogătașii sunt și ei de mai multe categorii. Unii, putrezi de bogați
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
oaspete nu o impresionează în sensul de a o determina să facă totul pentru a se înfrupta din ea, să se agațe cu orice preț de șansa oferită de relația cu Mircea, să poată intra chiar și pe ușa din dos în familia tânărului, pentru a profita de opulența averii deținute de aceștia. Această modestie a reușit să mai schimbe din îndărătnicia Veronicăi, care înainte de a o cunoaște tare s-ar fi bucurat să o vadă pentru prima și ultima dată
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
-ți frântă, pe mare se luptă cu timpul și cu ciclopii ulise tu țese-ți pânza răbdării din speranțe și vise va veni sărbătoarea cea mare să vă unească pe viață tu țese-ți pânza cea lungă, un ochi pe dos și altul pe față... miercuri, 19 decembrie 2012 Referință Bibliografică: tu, femeie, penelopă... Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1300, Anul IV, 23 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
în: Ediția nr. 1270 din 23 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Este o seară înstelată de primăvară. Cișmigiul plutește în parfumul inefabil al florilor, iar razele de la neoane cad palide pe aleile curate sau pe trunchiurile copacilor ce aruncă în dosuri umbre confuze. Predomină o atmosferă feerică. Perechi, perechi de tineri se perindă pe alei, încet, în ritmul șoaptelor de iubire. Din dosul umbrelor, alți îndrăgostiți îmbrățișați fac corp comun cu întunericul. Se descifrează semntimente în priviri, inimile tresar străpunse de
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
al florilor, iar razele de la neoane cad palide pe aleile curate sau pe trunchiurile copacilor ce aruncă în dosuri umbre confuze. Predomină o atmosferă feerică. Perechi, perechi de tineri se perindă pe alei, încet, în ritmul șoaptelor de iubire. Din dosul umbrelor, alți îndrăgostiți îmbrățișați fac corp comun cu întunericul. Se descifrează semntimente în priviri, inimile tresar străpunse de un fior necunoscut, strângeri pătimașe la piept, mângâieri pe chip, șolduri, dezmierdări ale sânilor îmbietori ce poartă cu ei miracolul iubirii. Buzele
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
până răsare luna, fetele o ia pe cărarea de lângă pârâu, trec podișca și se îndreaptă pe drumeagul de pe colină către codru și ne vor aștepta la lizieră. Între timp noi ne punem câte un ciorap pe cap, sărim gardul prin dos și pătrundem peste babă. O jefuim și dispărem în noapte, decise prompt Expertul. Cei patru așa ziși cercetători, cu diplomă de borfași, își strâng în grabă cele două corturi. Fetele își pun rucsacurile în spate și pornesc către gârlă, după
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
și mușchi, iar printre trunchiurile seculare crescuseră tufișuri. Pe alocuri înaintarea le este blocată de arborii smulși de urgia vijeliilor. Ocolesc, sar, se strecoară pe sub ei și-și continuă drumul mai departe. Uneori urlete sinistre ale animalelor sălbatice răzbat din dosul copacilor și se pierd în depărtări. Alteori liniștea este sfâșiată de țipetele stridente ale păsărilor răpitoare ce țâșnesc speriate din tufișuri. Această atmosferă ciudată creează confuzie în mintea tinerilor împletită cu frica de necunoscut. Pulsul li se acceleră inima părea
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
Autorului La gardul mileniului, se adună geniile, care pe hârtie, care pe simbrie, dar pe Internet, omul e discret. Actul inițiatic nu mai este practic, actul sexual nu mai e actual. Supraviețuire, șekspiri și șekspire, ah, tremeduos, totul e pe dos, dosul e în față, sub braț cu o rață, iar monotonia nu e România, multiplicitatea a-mbătat cetatea. Boris Marian Referință Bibliografică: La gardul mileniului, / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1254, Anul IV, 07 iunie 2014. Drepturi de
LA GARDUL MILENIULUI, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349848_a_351177]
-
La gardul mileniului, se adună geniile, care pe hârtie, care pe simbrie, dar pe Internet, omul e discret. Actul inițiatic nu mai este practic, actul sexual nu mai e actual. Supraviețuire, șekspiri și șekspire, ah, tremeduos, totul e pe dos, dosul e în față, sub braț cu o rață, iar monotonia nu e România, multiplicitatea a-mbătat cetatea. Boris Marian Referință Bibliografică: La gardul mileniului, / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1254, Anul IV, 07 iunie 2014. Drepturi de Autor
LA GARDUL MILENIULUI, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349848_a_351177]
-
și sări de se îmbrăcă. Când începu să caute bani în buzunare, pă mine mă bufnea râsu’, că era banii la mine în sân, că-i pitulasem, să nu-i găsească patapufnița. Ea căută ce căută, întoarse toate buzunarili pă dos, dă vreo câteva ori, dup-aia vorbea sângură, ca aia proastă: „ Unde dracu o fi pus golanu’ banii!?... Că doar ce mi-i arătă mai devreme!?...” Când, vezi ce-i trecu ei prin cap, o văzui printre gene că se
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
Ei sunt arestați fără motive, și anume sunt arestați cei mai buni predicatori, slujitori, cei mai morali oameni, pe motiv că sunt: chiaburi, mistici, < >, că au camuflat aur, arme etc. și câte alte asemenea motive (...)” (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 709, vol. II, f. 93). 2 Vezi declarația din [1949-1950], dată de informatorul „Salcâm” despre părerea episcopului locotenent al Dunării de Jos: Episcopul Antim Nica, ne propovăduiește că regimu[l] de astăzi este trecător, credința va învinge, comuniștii sunt
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
părerea episcopului locotenent al Dunării de Jos: Episcopul Antim Nica, ne propovăduiește că regimu[l] de astăzi este trecător, credința va învinge, comuniștii sunt trădătorii țării, noi preoții să fim la datorie. Anglo-americanii ne vor salva de haosul comunist” (Ibidem, dos. nr. 701, vol. II, f. 329, 346) sau, la predarea patrimoniului fostei episcopii de Huși, desființată de puterea comunistă, la 28 februarie 1949, episcopul Grigorie Leu era de părere că: „până după Paști se vor produce schimbări în țară și
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
28 februarie 1949, episcopul Grigorie Leu era de părere că: „până după Paști se vor produce schimbări în țară și străinătate, care poate nu va mai fi nevoie de a preda inventarul” (Ibidem, f. 171). 3 A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. VI, f. 416-416v (Declarație a lui Sandu Tudor, aflat în pușcărie și luată de un informator, din data de 3 iulie 1958). 4 Apud N. Hurjui, Episcopul Grigorie Leu. Omul și fapta (teză de doctorat susținută la
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
a înfruntat ordinele partidului de detronare a sa și desființare a scaunului de Huși, pentru ca în cele din urmă să se resemneze cu inevitabila aplicare a voinței comuniste, în speranța unei căderi apropiate a sistemului (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. II, f. 171; Magazin Istoric, an XXVIII, nr. 7, iulie 1994); se pare că acest ierarh a fost otrăvit cu arsenic, murind astfel la 1 martie 1949, potrivit analizelor preliminare efectuate de medicul Valentina Leu la data
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
Popescu, Teodor M. Popescu, patriot, teolog, istoric, profesor și pedagog. Viața și opera, București, 1984, f. 228). În penitenciarul Aiud acesta avea să fie considerat tot legionar, deși la proces nu i se găsise această vină (A.M.J., fond penal, dos. nr. 39.238, vol. I, f. 9v-10v; vol. III, f. 1-1v). 8 După denunțarea concordatului cu Vaticanul, de către statul român (17 iulie 1948), preluarea școlilor catolice de către stat și reducerea scaunelor episcopale de la 6 la 2 (18 septembrie 1948), Vaticanul
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]