6,803 matches
-
smerita cugetare, prin "renunțarea la mândria de a-L cunoaște prin noi înșine". Prin această atitudine smerită, ne înălțăm la cotele cele mai înalte ale umanului, ale eticului, până la hotarul dintre mărginea firii umane și lucrarea harului dumnezeiesc. Dinamica vieții duhovnicești se oglindește deplin în starea de curăție și cunoaștere a lui Dumnezeu. Înaintarea în virtute conduce către o proporțională cunoaștere a tainelor creștine. Pe treptele cele mai înalte, umanul eliberat de tot ceea ce este patimă sau păcat, devine un mediu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
realităților, ci una dinamică, implicând o adevărată transformare, spiritualizare a firii, în vederea receptării și experierii realităților spirituale, existând în acestă privință "o întreagă gradație, atât în ce privește curăția, cât și adâncimea și durata sesizarii apofatice a lui Dumnezeu". Prin aceasta, cunoașterea duhovnicească se dovedește a fi superioară oricărei elaborări intelectuale, speculative, ea fiind o cunoaștere duhovnicească, prin curăție si participare la taina divină, sub ocrotirea harului. Cu cât cunoaștem mai multe despre Dumnezeu și cu cât pătrundem mai adânc și mai profund
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
experierii realităților spirituale, existând în acestă privință "o întreagă gradație, atât în ce privește curăția, cât și adâncimea și durata sesizarii apofatice a lui Dumnezeu". Prin aceasta, cunoașterea duhovnicească se dovedește a fi superioară oricărei elaborări intelectuale, speculative, ea fiind o cunoaștere duhovnicească, prin curăție si participare la taina divină, sub ocrotirea harului. Cu cât cunoaștem mai multe despre Dumnezeu și cu cât pătrundem mai adânc și mai profund în tainele infinite ale dumnezeirii, cu atât ne smerim mai mult, dându-ne seama
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și înțelege nemărginitul. De aceea adevărata cunoaștere duce la o reală smerenie, după cum și smerenia este expresia unei cunoașteri și autocunoașteri mult mai adânci, interioare, lăunitrice. Câteva concluzii finale și încheierea In literatura filocalică, bazată pe o adevărată ordine spirituală, duhovnicească, smerenia are o semnificație și valoare pozitivă deosebită, fiind calea adevăratei cunoașteri și autocunoașteri. Dinamismul ei constă într-o cunoaștere deplină a insuficiențelor firii noastre căzute, dublată, însă, de o neîncetată dorință de înaintare, de progres. Cunoașterea autentică a lui
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
neînțeles. Părinții filocalici vorbesc, pe această treaptă de curățire, despre "sfânta cunoștință"sau despre darul cunoștinței, tocmai datorită legăturii ei cu rugăciunea. Cunoașterea naturală și supranaturală, catafatică și apofatică sau, în limbaj filocalic, experimental și existențial: cunoașterea trupească, sufletească și duhovnicească își ating scopul lor - unirea contemplativului cu Dumnezeu - doar în cadrul rugăciunii curate și neîmprăștiate, a rugăciunii neîncetate. Cunoașterea duhovnicească este, potrivit Sfântului Grigorie Palama, "simțire intelectuală și dumnezeiască", unire și nu cunoștință. Ea este neștiința mai presus de orice cunoștința
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ei cu rugăciunea. Cunoașterea naturală și supranaturală, catafatică și apofatică sau, în limbaj filocalic, experimental și existențial: cunoașterea trupească, sufletească și duhovnicească își ating scopul lor - unirea contemplativului cu Dumnezeu - doar în cadrul rugăciunii curate și neîmprăștiate, a rugăciunii neîncetate. Cunoașterea duhovnicească este, potrivit Sfântului Grigorie Palama, "simțire intelectuală și dumnezeiască", unire și nu cunoștință. Ea este neștiința mai presus de orice cunoștința. Ea vine în inima curată, prin experiența rugăciunii. Sensul pe care îl dă Sfântul Grigorie Palama acestei cunoașteri în
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
este considerată de scriitorii filocalici lucrarea firească, proprie a minții restaurate în starea de har. Tot astfel, darurile cu care Dumnezeu binecuvintează viața noastră, sunt efecte ale rugăciunii și sunt împărtășite, în general, în stare de rugăciune, în ambianța spirituală, duhovnicească, pe care o creează dialogul dintre Dumnezeu și om, care este rugăciunea. Darul sau harisma cunoștinței este și ea un dar al rugăciunii curate, cum spune Sfântul Diadoh al Foticeii, căci "cunoștința o aduce rugăciunea și liniștea multă, când lipsesc
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cel mai intens legătura sa cu Dumnezeu, dependența sa de Creatorul său. Și, tot în rugăciune, el îsi descoperă sensul și vocația sa în planul veșniciei, printr-o autocunoaștere spirituală. Cunoscandu-se pe sine, omul înaintează, pe măsura efortului său duhovnicesc, în cunoașterea Părintelui său. Rugăciunea, ca dialog existențial cu Dumnezeu, implică cunoașterea lui Dumnezeu ca realitate ultimă, supremă. Dinamismul ori lucrarea cunoașterii lui Dumnezeu este, în resorturile ei interioare, mișcarea rugăciunii, fiindcă doar prin rugăciune se poate sesiza și experia
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
problemei cunoașterii, în spiritualitatea filocalică, conduce spre câteva concluzii generale: 1. Cunoașterea lui Dumnezeu constituie pentru spiritualitatea răsăriteană scopul și ținta supremă a vieții creștine îmbunătățite. Manifestată mai întâi sub forma cunoașterii lui Dumnezeu, din creația Sa și din înțelesurile duhovnicești ale Sfintei Scripturi, ea devine, pe treptele cele mai înalte ale vieții duhovnicești, o simțire în stare de rugăciune curată a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume și în sufletele noastre. 2. Pe lângă împărțirile clasice ale teognosiei, spiritualitatea filocalică
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Dumnezeu constituie pentru spiritualitatea răsăriteană scopul și ținta supremă a vieții creștine îmbunătățite. Manifestată mai întâi sub forma cunoașterii lui Dumnezeu, din creația Sa și din înțelesurile duhovnicești ale Sfintei Scripturi, ea devine, pe treptele cele mai înalte ale vieții duhovnicești, o simțire în stare de rugăciune curată a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume și în sufletele noastre. 2. Pe lângă împărțirile clasice ale teognosiei, spiritualitatea filocalică preferă pe cea care delimitează o cunoaștere trupească sau în trup a lui
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
curată a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume și în sufletele noastre. 2. Pe lângă împărțirile clasice ale teognosiei, spiritualitatea filocalică preferă pe cea care delimitează o cunoaștere trupească sau în trup a lui Dumnezeu, o cunoaștere simțuală și una duhovnicească, cu mult superioară celorlalte două. 3. Cunoașterea naturală, analogică, simbolică, tipologică, realizată prin sesizarea raționalității creației și a înțelesurilor adânci, duhovnicești, ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta premergătoare, absolut necesară pentru theoria sau gnoza duhovnicească. 4. Superioară cunoașterii naturale
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
preferă pe cea care delimitează o cunoaștere trupească sau în trup a lui Dumnezeu, o cunoaștere simțuală și una duhovnicească, cu mult superioară celorlalte două. 3. Cunoașterea naturală, analogică, simbolică, tipologică, realizată prin sesizarea raționalității creației și a înțelesurilor adânci, duhovnicești, ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta premergătoare, absolut necesară pentru theoria sau gnoza duhovnicească. 4. Superioară cunoașterii naturale, cunoașterea duhovnicească este o cunoaștere experimentală, concretă. 5. Legată fundamental de asceză, de eforturile creștinului de curățire de patimi și de
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cunoaștere simțuală și una duhovnicească, cu mult superioară celorlalte două. 3. Cunoașterea naturală, analogică, simbolică, tipologică, realizată prin sesizarea raționalității creației și a înțelesurilor adânci, duhovnicești, ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta premergătoare, absolut necesară pentru theoria sau gnoza duhovnicească. 4. Superioară cunoașterii naturale, cunoașterea duhovnicească este o cunoaștere experimentală, concretă. 5. Legată fundamental de asceză, de eforturile creștinului de curățire de patimi și de dobândire a virtuților, adevărata cunoaștere se dobândește în starea de rugăciune curată, neîncetată. În rugăciune
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
mult superioară celorlalte două. 3. Cunoașterea naturală, analogică, simbolică, tipologică, realizată prin sesizarea raționalității creației și a înțelesurilor adânci, duhovnicești, ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta premergătoare, absolut necesară pentru theoria sau gnoza duhovnicească. 4. Superioară cunoașterii naturale, cunoașterea duhovnicească este o cunoaștere experimentală, concretă. 5. Legată fundamental de asceză, de eforturile creștinului de curățire de patimi și de dobândire a virtuților, adevărata cunoaștere se dobândește în starea de rugăciune curată, neîncetată. În rugăciune, credinciosul se cunoaște pe sine în
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
pe sine în mod autentic și își dă seama de putința, capacitatea sau imposibilitatea de a-L cunoaște pe Creatorul Său, pe măsura eforturilor sale ascetice. Celor care au știut să-și facă din smerenie și curătie mijloace în opera duhovnicească de desăvârșire, Dumnezeu li se descoperă, li se oferă, la sfârșitul tuturor acestor eforturi, în infinitatea bunătății și iubirii Sale, ca un ocean nesfârșit de sensuri și înțelesuri. De acestea, credinciosul se împărtășește potrivit eforturilor sale de spiritualizare, potrivit dorinței
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
său, despre desăvârșirea și despre mântuirea sa, rugăciunea rămâne suprema datorie a noastră, a tuturor creștinilor, văzând și constatând din cele enunțate aici importanța și actualitatea ei, fiind ieri, azi și în veci aceeași; ea fiind semnul supremației morale și duhovnicești în lume. Dacă, prin absurd, ar fi să înceteze, la un moment dat, rugăciunea pe pământ, nevinovăția ar rămâne fără ocrotire, păcatul fără iertare, virtutea fără putința desăvârșirii și lumea ar intra în întunericul stricăciunii și a morții care ar
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > O NAȚIUNE SUPUSĂ LUI DUMNEZEU Autor: Sorin Petrache Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Biserica baptistă „Providența” din Tulca trăiește vremuri de înviorare duhovnicească sub binecuvântarea jertfei Domnului Isus Hristos. În ultimele patru luni, 11 suflete au fost adăugate la Biserica Domnului prin mărturisirea lui Dumnezeu - Tată, Fiu și Duh Sfânt, dintr-un cuget curat, ca împlinitor al vieții veșnice. La ceasul cinei, Domnul Isus Hristos
O NAȚIUNE SUPUSĂ LUI DUMNEZEU de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367625_a_368954]
-
Ilie Țundrea (marți, 1 martie), Doru Hnatiuc (miercuri, 2 martie), Moise Vrăjitor (joi, 3 martie), Emanuel Țundrea (vineri, 4 martie). Săptămâna de Evanghelizare de la Salonta va fi încheiată Duminică, 6 martie, prin Serviciul divin de la ora 17:00, când hrana duhovnicească a bunului și iertătorului Dumnezeu - Tată, Fiu și Duh Sfânt, va fi împărtășită salontanilor de pastorul Petru Vidu, președintele Comunității Baptiste din Oradea. „Dumnezeu să binecuvânteze întreaga suflare a orașului Salonta cu voința și înfăptuirea acceptării chemării Bisericii Sale răscumpărate
PRIMIȚI HRANA VIEȚII VEȘNICE LA BISERICA BETEL DIN SALONTA de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367632_a_368961]
-
s-au îndepărtat. Apoi iarăși s-a arătat Sfântul Vasile, purtând niște vase pline cu miruri curate și prețioase. A deschis vasele, unul după altul, și a vărsat acele miruri asupra mea; pe loc m-am simțit inundată de miresme duhovnicești și m-am simțit schimbată și luminată. Sfântul a zise către îngeri: Când veți fi împlinit pentru acest suflet tot ceea ce este trebuincios, îl veți duce în locuința pe care a pregătit-o Domnul pentru mine.". Apoi sfântul s-a
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
și meditației asupra caracterului efemer al existenței lor și asupra deșertăciunii poftelor pământești. Sâmbăta Morților nu reprezintă, așadar, doar cadrul unei recapitulări a timpului și a naturii umane în rugăciunea de mijlocire; ea are și o dimen¬siune de pedagogie duhovnicească, propunând credincioșilor să înainteze spre cunoașterea lor înșiși prin meditația asupra „limitelor vieții”, trimi¬țând la recunoașterea faptului că totul depinde numai de voința lui Dumnezeu. Așa cum s-a arătat în partea I, gândul la moarte este un element indispensabil
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
I, dar fără canonul Panihidei, la care se adaugă menționarea tuturor categoriilor posibile de defuncți la mijlocul Psalmului 118, după binecuvântările defuncților și la sfârșitul Sfintei Liturghii. Sâmbăta Morților, analogă și simetrică sâmbetei morților dinaintea Cincizecimii, se înscrie, așadar, în cateheza duhovnicească a Triodului grație gândului la moarte, iar în teologia timpului perioadei pregătitoare prin evocarea eshatologică a umanității și a concentrării timpului în rugăciunea pentru defuncți. Așadar, acum în încheierea acestui material vom susține că, oricât am medita asupra morții, oricât
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
mântuirii. Așadar, această lucrare se adresează deopotrivă slujitorilor Bisericii, credincioșilor, studenților teologi, dar și tuturor acelora care doresc să cunoască mai multe în privința Sfintei și Dumnezeieștii Euharistii, altfel spus, ea se adresează celor care doresc un sincer și real progres duhovnicesc. Voi încheia aceste rânduri cu un citat luat dintr-un capitol al tezei, care mi s-a părut sugestiv, și anume: „Euharistia actualizează într-un dinamism convergent, spre plenitudinea existenței, marile potențialități umane care semnifică și simbolizează ceea ce trebuie să
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
Hristos Domnul și prin Iisus Hristos, ajungând, astfel, la desăvârșirea noastră cu ajutorul Sfintei Euharistii căreia îi descoperim, în acest fel, valoarea ei duhovnicească de neprețuit”... (ÎPS Prof. Univ. Dr. Irineu Popa - Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei). * Binecuvântăm, cu multă bucurie duhovnicească, publicarea acestei lucrări, izvodită, și de această dată, de o și dintr-o minte ageră, lucidă și cunoscătoare, a învățăturilor și realităților spirituale și morale, ce ne înconjoară și ne însoțesc, pe parcursul drumului nostru către Dumnezeu Preabunul! Cunoaștem, recunoaștem, apreciem
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
literare ce izvorăște din izvorul bogat, care curge tumultuous din interioritatea unui autor îndrgostit de actul creației. Scrisul Domnului Dr. Stelian Gomboș este izvorât dintr-o mare dragoste față de Biserică, Sfânta Liturgie, Dumnezeiasca Euharistie și Spiritualitatea ascetică și mistică sau duhovnicească a tradiției creștine răsăritene. Autorul strălucește prin lucirea minții sale atunci când contrapune etosul uman, născut din tradiția creștină și lipsa oricărui etos în tradiția postmodernă sau existența unui etos uman distorsionat, cu efecte dezastruoase pentru condiția umană. Domnul Stelian Gomboș
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
pe deplin și roadele se văd și în volumul pe care îl prezentăm în rândurile care urmează. Suntem convinși că toți cei care se vor întâlni cu această carte a lui Stelian Gomboș se vor alege cu un real folos duhovnicesc și intelectual. (Pr. Dr. Ioan Alexandru Mizgan). * Cartea aceasta se adresează deopotrivă preoților, studenților teologi dar și tuturor acelora care doresc să cunoască mai multe în privința Sfintei Euharistii, într-un cuvânt ea se adresează celor care doresc un sincer și
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]