5,695 matches
-
foarte multă lume care l-a cunoscut și la prețuit în mod deosebit pe părintele lor duhovnicesc, pe cel care i-a cununat, le-a botezat copiii, i-a spovedit, i-a împărtășit cu sfintele taine și cu cuvântul cel dumnezeiesc și scripturistic și nu în ultimul rând le-a fost dascăl de teologie sau coleg la catedra de Teologie Pastorală a Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Oradea. Au fost multe coroane, multe flori, multe lacrimi însă lacrimi pline de
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
talent poetic incontestabil, Alexandra Mihalache evoluează cu fiecare nou volum publicat, impresionând prin trăirile sale poetice, prin muzicalitatea versurilor, prin crezul său optimist, prin spontaneitatea și aerul nostalgic al discursului liric: „Când inima îmi cântă la vioară/ Pulsează un fior dumnezeiesc,/ Lumini de aur care mă-nconjoară// O doină în priviri îmi împletesc,/ Apoi din ceruri îngerii coboară/ Și raiul meu la viață îl trezesc.“ (Sonetul regăsirii - pag.54 Pentru eleganța și frumuseța versurilor, aș reproduce câte o strofă din toate
ÎN POEZIILE SALE, ALEXANDRA MIHALACHE DEZMIARDĂ CUVÂNTUL de IOAN VASIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365966_a_367295]
-
academice. Dimpotrivă, Dorul de Luceafăr deși nu mai curge ca o revărsare de cascadă el curge tainic, susură melodios într-un izvor sacru de dragoste, de iubire divină, ce urcă din inimile cele mai curate și sufletele prea alese spre dumnezeiasca Frumusețe a Mântuitorului Hristos. Așadar, pentru că sunt o lacrimă prelinsă din suspinul Luceafărului, ieri 15 ianuarie, am plecat la Mănăstirea Putna să-I aduc mulțumire lui Dumnezeu, marelui Voievod Ștefan cel Sfânt și lui Bădița Eminescu. Drumul trist, necăjit, peste
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
și în care coexistă (Doamne!) industria războiului, a morții cu industria frumosului confecționat în serie să înlocuiască frumosul, poezia doamnei Viorela CODREANU TIRON este un balsam, un panaceu, un memento pentru om să nu abjure de la condiția sa de suflare dumnezeiască de dragul efemerității sclipitoare și zornăitoare. Să aspirăm toți, unguibus et rostro, la genial? Dar într-un șirag de perle veritabile nu există nicio perlă, iar geniile s-au născut și au crescut din zicerile - perle născute și crescute de popor
PRINTRE CUVINTELE VRAJEI SAU VRAJBEI... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366060_a_367389]
-
la biserică de la fundație până aproape de final, excepție făcând acoperișul, tencuiala și pictura. Următoarele două lăcașuri monahale au fost ridicate, una de călugări la Gruiul Lupului și cealaltă de maici la Blănoiu, ale căror biserici se înalță ca niște palate dumnezeiești deasupra colinelor. Sunt cele mai mari și mai spațioase biserici monahale din zona nordică a Vâlcei. Sunt adevărate catedrale creștin-ortodoxe ridicate pe plaiurile mioritice ale Țării Loviștei. Dar prin voința Domnului au mai fost ctitorite două mănăstiri și pe spectaculoasa
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
care cei 25 de Sfinți Părinți ne-au pus la îndemână știința și miezul rugăciunii adevărate, găsim răspunsuri la întrebările și stările noastre. Totul constă în voința noastră de a cerceta cu luare aminte aceste scrieri pline de dulceața înțelepciunii dumnezeiești. Să nu uităm că iubirea de vrăjmași este o condiție esențială a mântuirii noastre. Reporterul: Părinte, o rugăciune și o binecuvântare. Părintele: Doamne Iisuse Hristoase, așa precum i-ai iubit Tu pe vrășmașii tăi, învață-ne și pe noi, prin
PĂRINTE, CE ÎNSEAMNĂ IUBIREA DE VRĂJMAŞI? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365298_a_366627]
-
frumoși, care poartă în sânge, în cuget, în conștiință și în mărturisirea-vocație, virtutea creștină și spiritualitatea ortodoxă a lui Dumnezeu, prin menirea noastră preabinecuvântată. Fecioara Maria a îmbrăcat tăria Cerului sfânt și Frumusețea Pământului dacic nemuritor. Frumusețea este izvorul luminii dumnezeiești, care își face loc unde vrea... Și a vrut să se așeze mai întâi în casa sufletului românesc, acolo unde frumusețea cântă. Frumusețea nu vine nici prea târziu, nici prea devreme, ci doar atunci când sufletul îți este încărcat de mireasmă
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
bunele vestiri, ale Solilor cerești... Frumusețea nu are ziduri, nici uși și nici ferestre oricât ar fi de aurite, căci lumina ei tresaltă, mugurul înflorește, făptura omului cântă cu întreg alaiul bucuriei. Frumusețea sursură divin, în toate izvoarele sufletului omului dumnezeiesc: primenește aerul cu râuri de mireasmă, îmbobocește dorințele celeste ale zorilor împodobiți cu cântecul apelor, dă azurului profunzime cu un zâmbet de pace. Frumusețea dă podoabă sufletului pe care își brodează anii, ca o văpaie de lumină ce se aprinde
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
din Via lui Dumnezeu, ca sens al credinței, al suferinței, al jertfei, al iubirii și al biruinței Strămoșilor. Munții saltă de bucurie, iar văile cântă în apele limpezi, răcoroase, ce duc Doinele noastre spre zările serafice, dincolo de senin, în arealul dumnezeiesc. Armoniile se regăsesc, se întregesc și se înalță în sufletul celor ce se dăruiesc Frumuseții lui Dumnezeu, frumuseții Neamului creator. Gândurile albe, melodioase curg liniștite în șiragul cuvintelor alese, înflorind în toată frumusețea cântecelor și a șoaptelor mirifice. În firea
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
divine țese Marama Cerului sfânt, pe borangicul de stele al Îngerilor, brodând continuu Aleșii Neamului nostru: de atunci, dintru-nceput, de ieri, de azi și mereu, înflorind sufletele celor de demult în mireasma aleșilor de acum. Este muzica unei chemări dumnezeiești... Este cântecul unei alegeri binecuvântate. Făptura aceea Albă, cu ochii de heruvim în care joacă toate apele albastre ale Cerului, cu cântecul ei de pasăre măiastră... Cântă toată splendoarea Primăverii pământului, cu fruntea luminată rezemată de Curcubeul sfinților, cu brațele
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
întinzi punți de la zenit la nadir - iată ce înseamnă a încerca să pătrunzi cu mintea cea slabă - tainele dumnezeirii. E un adevăr: Duhul Sfânt este o prezență vie în noi: prezența Sfintei Treimi. Misterul Prea Sfintei Treimi este misterul credinței dumnezeiești, existența celor Trei Persoane într-una singură, în Dumnezeu. E o taină greu de pătruns și nu tuturor le e dat s-o distaine. Doar cu ajutorul Duhului Sfânt poți întrezări o idee din această Taină. Șoaptele Duhului ne vin în
POEME DE DUH. CÂTEVA GÂNDURI DE DUH de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365471_a_366800]
-
oamenii mă umilesc, cu atât Duhul Tatălui mă înalță. Cea mai bogată recoltă: roadele Duhului Sfânt. Tot ce se întâmplă în viață este însă, alegerea noastră. Duhul Sfânt este izvorul sfințeniei pentru a le descoperi oamenilor misterul minunat al vieții dumnezeiești. Lipsa de iubire împiedică harul și acțiunea Duhului Sfânt. Să recunoaștem slava Veșnicei Treimi și să adorăm unitatea celor Trei Persoane. Avem cale liberă spre harurile Duhului Sfânt. Dumnezeu ne învață cu Duhul Blândeții. Prin Botez eu am primit și
POEME DE DUH. CÂTEVA GÂNDURI DE DUH de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365471_a_366800]
-
colț de munte, așa era de îndrăgostit de munte. Câte Dunări ar schimba pentru un vârfuleț din Bucegi sau Ceahlău? Simțea că trebuie fie porțile Raiului. Ai trecut de această treaptă, înseamnă că deja ești cu mâna pe ivărul ușii Dumnezeiești. După convorbirea telefonică, Săndica a aprins din nou fitilul bombei cu ceas apărute subit în sufletul său. Mai avea oare șansa să oprească ceasul înaintea exploziei? Nu știa deocamdată. Poate când se vor întâlni la telefon sau la Sinaia va
LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365492_a_366821]
-
Cruci, se va boteza împreună cu alți iudei, el primind numele de Chiriac. Creștinismul ca religie hristocentrică propovăduiește în esența sa moartea și învierea lui Hristos, fără de care toate celelalte ar rămâne vorbe goale. De aici rezultă importanța crucii și învățăturii dumnezeiești despre credință pentru fiecare dintre noi. Asumarea conștientă a crucii ne ajută să învingem toate obstacolele care ne stau în față ca speranță a învierii. Cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de
ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365039_a_366368]
-
spus arhiepiscopul clericului: - Să împărțim lungimea drumului și vom face cu schimbul călătoria noastră. Clericul însă, n-a vrut să facă aceasta, căci spunea că este o insultă pentru patriarh că el să meargă în lectica, iar patriarhul pe cal. Dumnezeiescul Teodot n-a încuviințat, ci l-a silit pe cleric să facă așa, convingandu-l că nu-I nici o insultă pentru el. Link: http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (11) / Ion Untaru : Confluente
LIVADA DUHOVNICEASCA (11) de ION UNTARU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365094_a_366423]
-
privi cu alți ochi. Marcel Proust - Cel ce crede se teme; cel ce se teme se smerește; cel ce se smerește se îmblânzește; cel blând păzește poruncile; cel ce păzește poruncile se luminează; cel luminat se împărtășește de tainele Cuvântului dumnezeiesc. Sfântul Maxim Mărturisitorul - Spunând cuiva „te iubesc”, înseamnă a-i spune: „nu vei muri niciodată”. Gabriel Marcel - Când vom ierta totul, le vom câștiga pe toate. Sfântul Ioan Gură de Aur - Domnul Hristos a ales Crucea, fiindcă astfel se moare
CITATE MEMORABILE (3) de ION UNTARU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365095_a_366424]
-
rostească la întâmplare, în orice vreme, în afară de altar. CAPITOLUL 26 VIAȚA FRATELUI TEOFAN, MINUNATĂ LUI VEDENIE ȘI DESPRE PARTASENIA CU ERETICII Un batran cu numele Chiriac trăia în lavra Calamon din apropierea sfanțului rău Iordan. Și era bătrânul îmbunătățit în fapte dumnezeiești. La el a venit un frate străin din ținutul Dara, cu numele Teofan, ca să-l întrebe pe bătrân despre gândul curviei. Bătrânul a început să-l sfătuiască cu felurite cuvinte de intelpciune și viața curată. Folosindu-se mult fratele din
LIVADA DUHOVNICEASCA (9) de ION UNTARU în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365085_a_366414]
-
adevărat ce-i cu tine! Neputând să mai ascundă, i-a spus: - Dă-mi cuvântul, că atât timp cât trăiesc n-ai să spui nimănui ce-i cu mine și eu îți voi spune tot în afară de numele meu și orașul meu. Atunci dumnezeiescul Efrem i s-a jurat: - Nu am să spun nimănui ce-i cu tine atât timp cât Dumnezeu vă voi să te țină în lumea aceasta. - Eu sunt episcop, i-a răspuns el. De dragul lui Dumnezeu mi-am lăsat episcopia mea și
LIVADA DUHOVNICEASCA (13) de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365099_a_366428]
-
Hristos, adevăratul nostru Dumnezeu, l-a dobândit prin Sângele Sau. Și după cum ți-am spus, sarguieste-te pentru milostenie și ortodoxie! În astfel de jertfe Dumnezeu găsește plăcere. După câteva zile așa s-a și întâmplat. Cand a auzit acestea dumnezeiescul Efremie L-a slăvit pe Dumnezeu zicând: - Cât de mulți robi neștiuți are Dumnezeu și numai Lui îi sunt cunoscuți! CAPITOLUL 38 MOARTEA NECREDINCIOSULUI ÎMPĂRAT ANASTASIE Un iubitor de Hristos ne povestea despre împăratul Anastasie zicând: După ce împăratul Anastasie l-
LIVADA DUHOVNICEASCA (13) de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365099_a_366428]
-
le urmăm pilda sau mai curând pentru că nici nu ne mai e rușine de a nu merge pe urma lor?“ (Augustin - Confesiuni VIII). Părinții pustiei ne împărtășesc strategia duhovnicească prin care să ajungem la „știința cea împreună cu Dumnezeu“, la părticica dumnezeiască așezată în om (Părintele Dorotei din Gaza), la conștiință, care este legea firească a ființei interioare. Ei ne ajută să înțelegem cum păcatul este un exil din intimitatea cu Dumnezeu, dar și un exil al omului afară din el însuși
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
ele reprezintă doar o lamentație neputincioasă și nicidecum semnul supremei bărbății a omului care are curajul de a-și asuma chemarea spre veșnicie a vieții sale. În acest război nevăzut, libertatea umană este chemată să intre în comuniune cu voința dumnezeiască prin ascultarea față de ea. În Postul Mare, credinciosul se lamentează pentru că nu are nimic bun să Îi ofere lui Dumnezeu: „Nici lacrimi, nici pocăință nu am, nici străpungere; ci Tu Însuți pe acestea dăruiește-mi-le mie, Mântuitorule, ca un
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
acestei vieți. Omul psihic varsă lacrimi provocate de conștiința păcătoșeniei sale, teama de judecată, meditație asupra morții, memoria vie a bunătății lui Dumnezeu Cel care a revărsat permanent harul asupra sa, iar el a răspuns în totală contradicție cu bunătatea dumnezeiască. Lacrimile omului duhovnicesc izvorăsc din imensa bucurie cauzată de meditația lui continuă asupra iubirii inefabile a lui Dumnezeu, a măreției dumnezeiești, a slavei veacului ce va să vină. „Plângeți neîncetat“ este cuvântul de ordine al părinților pustiei. Pin lacrimi părinții
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
lui Dumnezeu Cel care a revărsat permanent harul asupra sa, iar el a răspuns în totală contradicție cu bunătatea dumnezeiască. Lacrimile omului duhovnicesc izvorăsc din imensa bucurie cauzată de meditația lui continuă asupra iubirii inefabile a lui Dumnezeu, a măreției dumnezeiești, a slavei veacului ce va să vină. „Plângeți neîncetat“ este cuvântul de ordine al părinților pustiei. Pin lacrimi părinții anahoreți au transformat natura și lumea, făcând din deșert un nou paradis, cum cântăm noi în troparele asceților: „Prin curgerile lacrimilor
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
agonisească fapte bune prin plâns le agonisește. Căci plânsul este calea pe care ne-au dat-o nouă Scriptura și Părinții noștri, zicând: Plângeți, căci altă cale decât aceasta nu este.“ În Cuvântul al VII-lea al operei sale Scara dumnezeiescului urcuș, intitulat „ Despre plânsul de bucurie făcător“, Sfântul Ioan Scărarul scrie: „Plânsul este un ac de aur al sufletului scăpat de orice țintuire și alipire și înfipt de tristețea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
a Mântuitorului Iisus Hristos pe Cruce, făcând să înflorească viața și deschizând astfel calea restaurării tuturor celor al căror suflet e secătuit de păcat. Harul străpungerii este rezultatul sinergiei, al împreună-lucrării omului prin ostenelile ascetice ale Postului Mare cu lucrarea dumnezeiască, cu planul mântuitor al lui Dumnezeu față de om. Străpungerea este, întotdeauna, legată de bucuria eshatologică, în așa fel încât nu i se pot acorda decât denumiri antinomice, cum ar fi „plânsul de bucurie făcător“ (charopoios penthos) sau „străpungerea bucuroasă-tristă“ (charmolype
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]