KorAP: Find »[drukola/base=dunărean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...85 >

2,114 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

otomanilor avea să fie influențată în primul rînd de evident irezistibila forță militară franceză și de marile ei victorii de la Ulm și de la Austerlitz. Lupta marilor puteri pentru supremație în Marea Mediterană afectau direct teritoriile otomane adiacente Mării Adriatice și Principatele Dunărene. Cu toate că principala atenție a Rusiei era îndreptată spre Insulele Ioniene și spre peninsula italică, ocuparea acestor insule și interesul demonstrat de acțiunile francezilor față de Dalmația implicau inevitabil Rusia în problemele Muntenegrului, Albaniei și ale părții de nord a Greciei. Rusia și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
nici o temere în privința unor atacuri din partea Principatelor. Cu toate acestea, în ciuda obiecțiilor înverșunate ale aristocrației locale, au fost înființate două regimente de români și trei de secui, care s-au stabilit în satele situate de-a lungul graniței cu Principatele Dunărene. Ca și în alte zone de frontieră, condițiile de trai ale soldaților țărani erau mult mai bune decît cele ale iobagilor și ale arendașilor de pe moșiile învecinate. Țăranii din partea locului făceau presiuni ca să devină membri ai localităților de pe graniță. Cei

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
dar pentru cea mai mare parte a românilor, sîrbilor, croaților și slovenilor problemele economice esențiale erau cele referitoare la pămînt și la producția agricolă. După cum am văzut, la începutul secolului al optsprezecelea, majoritatea țăranilor din Imperiul Habsburgic și din Principatele Dunărene erau înrobiți sau dependenți, cu un statut legal inferior și doar drepturi tradiționale de a lucra o bucată de pămînt. Ei suportau povara principală a taxelor cuvenite statului și bisericii și plăteau pentru permisiunea de a-și munci pămîntul. De-

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
o Grecie și o Serbie independente și o Românie și o Bulgarie autonome. A luat naștere și o mișcare națională albaneză. Primele revoluții au izbucnit în primele trei decenii ale secolului în trei zone separate: în pașalîcul Belgradului, în Principatele Dunărene și în Pelopones și Rumelia. Cu toate acestea, înainte de a prezenta aceste evenimente, e necesar să analizăm anumite evoluții generale care au implicat nu numai Balcanii, ci și restul Europei și care vor avea un efect important asupra activităților revoluționare

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de taxe locale și de jurisdicția legală. Oamenii aceștia putea apoi beneficia de avantajele capitulațiilor. În plus, multe din consulate acordau în schimbul unei taxe cetățenia statelor respective. Un exemplu de abuz extrem al acestui sistem putea fi întîlnit în Principatele Dunărene, unde mii de oameni, mulți dintre ei refugiați ruși, puteau cere cetățenia austriacă. Monopolul grecilor privind posturile de agenți comerciali era însoțit de puternicul control deținut de aceștia asupra tuturor afacerilor legate de transportul maritim. Ei dominau toate aspectele, de la

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Niš spre marele port Thessaloniki (Salonic) (vezi harta 16). Se făcea comerț și de pe coasta Adriaticii, din porturi ca Split (Spalato), Durrës și Dubrovnik, spre orașele din interiorul uscatului ca Sarajevo, Novi Pazar și Belgrad. O rută importantă a Principatelor Dunărene unea Dunărea cu Bucureștiul și apoi peste munți cu Brașovul transilvănean. Orașele situate pe aceste linii de comunicație erau bine pregătite să-i primească pe negustori și animalele lor; localuri specifice, numite hanuri, erau plasate la intervale regulate de-a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
nu numai că ținuturile de la nord de această mare, inclusiv Crimeea, fuseseră anexate, dar Rusia era profund implicată și în problemele locuitorilor balcanici ortodocși, în special în cele ale grecilor, sîrbilor, muntenegrenilor și, firește, în cele ale românilor din Principatele Dunărene. Guvernul țarist intenționase înainte de 1812 să pună stăpînire pe provinciile românești, dar se mulțumise în final doar cu Basarabia. În secolul al nouăsprezecelea, guvernul rus avea să-și păstreze avantajele de care beneficiase anterior în domeniul problemelor balcanice. Armatele rusești

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
să sfătuiască populația ortodoxă să accepte situația, o politică care de cele mai multe ori nu era nici eficientă, nici populară. Oamenii de stat ruși deja descoperiseră totuși o soluție parțială a acestei dileme. După cum am văzut, în tratatele referitoare la Principatele Dunărene fuseseră incluse prevederi care îi permiteau Rusiei să supravegheze situația politică internă a celor două provincii. O stipulare similară din articolul VIII al Tratatului de la București din 1812 îi acorda Sankt Petersburgului posibilitatea de a se amesteca și în afacerile

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Viena, iar în 1804 a fost trimisă o delegație în Rusia. Ceea ce doreau liderii sîrbi era un fel de garantare a autonomiei lor de către o mare putere. Să ne amintim că în acest timp Rusia era putere garantă în Principatele Dunărene, iar Insulele Ioniene erau sub protecție comună ruso-otomană. Problema aceasta era totuși foarte delicată pentru Poartă, care era firește împotriva oferirii oricărei puteri străine a unui mijloc prin care aceasta putea interveni în afacerile interne otomane. Pe lîngă încercările de a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
curînd o nouă schimbare radicală. Confruntați cu pericolul iminent al unei invazii franceze, diplomații Sankt Petersburgului au făcut presiuni pentru concluzionarea negocierilor deja în curs de desfășurare cu reprezentanții otomani. În cadrul acestor discuții, obiectivul esențial al Rusiei fusese anexarea Principatelor Dunărene, sau cel puțin a Moldovei, Serbia fiind o chestiune secundară. Deoarece avea nevoie urgentă de încheierea unui acord, guvernul rus a fost nevoit să accepte stabilirea liniei pe rîul Prut și deci împărțirea teritoriului moldovenesc. Serbia nu era complet uitată

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
într-o regiune îndepărtată, departe de centrele de putere ale Europei. În schimb, cea de a doua revoluție națională balcanică, aceea a grecilor, a declanșat conflictul diplomatic european major din cel de al treilea deceniu al secolului. REVOLUȚIA DIN PRINCIPATELE DUNĂRENE Cu toate că principalele evenimente ale revoluției grecești din deceniul al treilea al secolului al nouăsprezecelea se vor desfășura în Pelopones și în Rumelia, numele sub care era cunoscută la vremea aceea regiunea continentală din sudul Greciei, revolta va implica și Principatele

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
apostoli", fiecare din ei avînd responsabilitatea de a organiza un anumit district. Succesul Eteriei avea să fie uluitor. Cu sediul central în capitala otomană, ea a pus la punct o rețea de celule secrete în teritoriul grecesc și în Principatele Dunărene. S-au strîns bani și au fost trimise instrucțiuni în toate centrele vieții grecești. În ciuda eșuării eforturilor de a obține ajutorul Rusiei, liderii nu ezitau deloc să dea de înțeles că acționau cu acceptul și sprijinul guvernului acesteia. Întrucît beneficiau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
și-a arogat un titlu care însemna "adjunct" sau "vicerege", implicînd faptul că deasupra lui se afla o "autoritate supremă". Chiar dacă numele legătură limpede cu Rusia i-a atras pe atît de mulți spre Eterie, mai cu seamă din Principatele Dunărene. Pe lîngă aceasta, se pare că Ipsilanti i-a convins pe guvernatorul Basarabiei și pe cel al regiunii Odessa că avea în spate un fel de sprijin oficial. Partea aceasta a Rusiei a devenit o zonă pentru punerea în scenă

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
a Rusiei a devenit o zonă pentru punerea în scenă a revoltei. Chiar dacă Eteria nu a primit arme din arsenalele rusești, alte articole și banii erau adunați pe față. Rezidenții greci de la Odessa puteau obține cu ușurință pașapoarte pentru Principatele Dunărene. Între timp, planurile pentru organizarea revoluției erau în plină elaborare. Liderii societății au decis ca focarul declanșării acesteia să fie în Pelopones, dar cu o acțiune de diversiune anterioară ín Principate. S-au făcut și unele planuri aparent fantasmagorice, cum

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
oferea grecilor un excelent prilej de acțiune. După cum menționam mai sus, profitînd de aspectele favorabile ale situației create, Eteria și Ipsilanti au hotărît să declanșeze rebeliunea lor printr-o răscoală preconizată să aibă loc simultan în Pelopones și în Principatele Dunărene. Revolta din Grecia a fost întîrziată pur și simplu din cauză că pregătirile necesare nu au putut fi terminate în timp util, astfel că accentul a fost pus pe Principate. Ele urmau să constituie sursa principală de bani și recruți și trebuiau

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
militară. Conducătorii ruși au preferat în schimb calea negocierilor și cooperarea cu celelalte mari puteri. Politica fundamentală a rușilor continua să fie aceeași ca și în trecut, favorizînd crearea de guverne balcanice autonome sub suveranitate otomană similare regimurilor din Principatele Dunărene, care, în cazul obținerii acestui avantaj, s-ar fi aflat sub protectoratul Rusiei. În ianuarie 1824, Alexandru a transmis în toate capitalele Europei un plan care prevedea înființarea a trei state grecești ce urmau să aibă același statut ca și

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
a războiului ruso-turc, suveranitatea otomană avea să fie și mai mult limitată, dar în favoarea creșterii influenței rusești în ambele provincii. Consecințele revoluției grecești nu erau prea clare. Ca națiune, grecii pierduseră foarte mult. Ei nu mai asigurau domniile din Principatele Dunărene. În cadrul Imperiului Otoman erau considerați drept trădători, în special de populația musulmană. Fanarioții dețineau încă posturi înalte, dar nu mai aparțineau unei categorii cu privilegii speciale. Poziția grecilor în lumea afacerilor și a comerțului era și ea mai slabă. Armenii

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
era impusă mai curînd de marile puteri decît de liderii naționali. Serbia constituie însă o excepție, prima administrație fiind opera oborcneazului Miloš. Împreună sau separat, statele europene au decis în 1830 forma de guvernămînt a Greciei, în 1856 organizarea Principatelor Dunărene, în 1878 statutul autonom al Bulgariei și cel al Albaniei în 1913. Ulterior, puterile au intervenit în repetate rînduri în afacerile interne ale fiecăruia din aceste state. În anii următori, liderii balcanici au fost deci nevoiți să trateze nu numai

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
autonom. Muntenegru reușise să păstreze o atitudine sfidătoare, ceea ce făcea ca încercările de percepere cu regularitate a taxelor sau de amestec în treburile lui locale să fie o politică prea costisitoare pentru Imperiul Otoman în împrejurări normale. Prin 1822, Principatele Dunărene reușiseră să scape de domnii fanarioți; relațiile exacte ale acestora cu Poarta și Rusia nu fuseseră încă stabilite. Pe la 1830, Grecia era, cel puțin teoretic, un stat pe deplin independent, în ciuda administrației bavareze și a protecției marilor puteri. Cu toate că Muntenegru

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
nu fuseseră încă stabilite. Pe la 1830, Grecia era, cel puțin teoretic, un stat pe deplin independent, în ciuda administrației bavareze și a protecției marilor puteri. Cu toate că Muntenegru avea să continue să se angajeze în conflicte de frontieră aproape constante, iar Principatele Dunărene vor suferi o altă ocupație rusească și habsburgică în 1848, cu aceste excepții, statele balcanice au beneficiat de o perioadă de liniște relativă care va dura pînă în deceniul al optulea al secolului. Un conflict european major, Războiul Crimeei, a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
înțelegerii dintre Miloš și Marashli Ali Pașa, vizirul Rumeliei. Lui Miloš i s-a recunoscut titlul de cneaz suprem, guvernul lui urmînd să administreze țara și să strîngă impozitele. Domnia lui nu a fost însă ereditară. În plus, spre deosebire de Principatele Dunărene, prezența otomană în Serbia era încă puternică și evidentă. A fost numit un guvernator otoman al Belgradului, dar alți oficiali și judecători au rămas în funcțiile lor. Spahiii, negustorii și garnizoanele orașelor fortificate aminteau în continuare de controlul otoman. Obiectivul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
să se afle la putere în momentul ținerii alegerilor pentru ca acesta să poată folosi poliția în vederea controlării votului în propriul lui interes. Cu toate că existau divergențe reale asupra problemelor naționale, adevărata luptă implica împărțirea funcțiilor și onoarea și prestigiul personal. PRINCIPATELE DUNĂRENE SUB PROTECTORATUL RUSESC Modelul dezvoltării politice a Principatelor din 1821 pînă în 1854 a fost diferit în multe privințe față de cel al Serbiei, Muntenegrului și Greciei. O deosebire distinctă era măsura exercitării controlului de către un stat străin. Cu toate că puterile protectoare

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
cu excepția Greciei și a Deltei Dunării, ținuturile din Balcani rămăseseră intacte. Independența Greciei, stabilită prin Tratatul de la Londra din 1830 însemna doar pierderea unei părți a teritoriilor locuite de greci. Bineînțeles, influența Rusiei, atît în Serbia cît și în Principatele Dunărene, devenise mult mai mare. Cu toate acestea, dacă avem în vedere situația internă a imperiului, consecințele evenimentelor revoluționare din deceniul al treilea nu fuseseră deosebit de distructive. Statul ca atare nu fusese niciodată în pericol. Deceniul următor avea să fie dominat

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
autoritatea comunală și cea a bisericii era mai mică, locuitorii Peninsulei Balcanice voiau să aibă propriile lor guverne naționale, nu continuarea controlului unei administrații centralizate de la Constantinopol. FORMAREA STATULUI ROMÂN Prevederile Tratatului de la Paris din 1856 au avut asupra Principatelor Dunărene un efect mai mare decît asupra oricărei alte regiuni. S-a pus capăt protectoratului Rusiei, puterea aceasta nemaiputîndu-și exercita controlul asupra vieții politice românești. Semnificația înlocuirii acestuia cu garantarea puterilor europene va fi discutată mai jos. Moldovei i-au fost

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
altă putere nu-și va asuma ulterior un rol asemănător de sprijinire și apărare. CONCLUZIE: REGIMURILE NAȚIONALE BALCANICE Pînă în deceniul al șaptelea fuseseră instituite guverne naționale în patru zone. Singurul stat pe deplin independent era Grecia. Serbia și Principatele Dunărene se aflau încă sub suzeranitate otomană, cu toate că acest statut implica puțin mai mult decît plata unui tribut și alte obligații minore legate de afacerile lor interne. Poziția Muntenegrului era unică. Chiar dacă statul acesta era considerat în general ca fiind parte

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]