14,776 matches
-
bietul nostu erou, să se miște, să respire, din cauza prea multor laude, formulate, din toate direcțiile, la adresa muncii sale. A comis însă o gafă. A facilitat o arestare fără suport, fără acoperire legală. Drasticitatea analizei care a urmat, a fost dură. Eroul a fost mutat într-o altă structură polițienească. Inferioară celei dintâi. N-a prea luat faptul în seamă. La noul loc de muncă, pe funcția, nu de șef, ci, de adjunct, s-a cuibărit ceva mai greu decât dincolo
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
O priveam, Ea părea că vrea să sară peste pârâul care O despărțea de bătrân, dar nu reușea; atunci bătrânul, fără să-și modifice expresia feței, izbucni în râs, un râs exasperant, de care ți se zbârlea părul, un râs dur, discordant, sarcastic - ecou al unui râs venit de pe lumea cealaltă. Cu sticla într-o mână, tremurând de frică, am sărit de pe scaun. Nu știu de ce tremuram. Era un tremur teribil și plăcut ca și când mă trezisem brusc dintr-un somn odihnitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
-și dinții de marmură; groază la gândul că mi-ar înăbuși vocea: în zadar aș striga, nimeni n-ar veni în ajutorul meu. Ardeam să-mi evoc copilăria, dar când venea la mine și îi simțeam prezența, totul era la fel de dur și de dureros ca în această epocă îndepărtată. Să tușești cu aceeași tuse ca mârțoagele negre și costelive pe care le vedeam în fața prăvăliei măcelarului, să simți nevoia de a scuipa și frica de a nu găsi urme de sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
lor, regizori care fac numai teatru de text sau numai vizual, acrobatic sau psihologic. Lev Dodin Încorporează totul”. Și fiindcă există mereu, În cazul regiei ruse, obsesia descendenței, aderăm la convingerea aceluiași mare englez, că „s-a format la școala dură a sistemului sovietic, În fața căruia nu a cedat o clipă.[...] A preluat ce era mai bun, fără să devină prizonierul unei metode sau doctrine”. Nu e ușor; nu e nici greu. În fond, de ce trebuie să depistăm, mereu, din cine
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Marfei Axenti. Genitivul (sau dativul?) Îmi amintește o sintagmă și mai hazlie, folosită de un gazetar orădean la un colocviu de regie de-acum trei decenii : „Mucenicăi Mușat”, În loc de Mușatei Mucenic. Aștept ziua În care se vor Încerca asemenea acor duri la nume precum Valeria Seciu, Fatma Mohamed, Olga Tudorache, Laura Avarvarei, Marlene Duduman... În jurnalul lui Pericle Martinescu găsesc o Însemnare exemplificatoare pentru prejudecățile unor inte lectuali rafinați, dar lipsiți de exercițiul lecturii, ori vizionării dramaturgiei. Se zice, uneori, cutare
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Și nu mă miră că marele humuleștean n-a găsit răgazul, ori energia să termine proiectul : postum, oricum a deve nit...cel mai jucat autor român! Fără să fi scris o singură piesă. Dramatizatorii ( printre care și autorul acestor rîn duri) l-au răzbunat. Parcă În continuarea ideilor lui George Banu (Cortina sau fisura lumii) și Liubimov (decorul la Hamlet), o Încă tînără regizoare, Nona Ciobanu, Își axează scenografia pentru un spectacol după Gozzi, tot pe cortină : „Cortina este Născătoarea. Ea
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
despre curaj În teatru ( nu doar În accepțiunea estetică, ci și-n cea propriu zisă, fizi că), Îmi amintesc o mărturisire a lui Victor Ioan Frunză În care acesta povestea că pentru scena duelului din Hamlet a adus un profesor dur de scrimă, cu care interpreții s-au antrenat două luni, În paralel cu repetițiile. Se pare că secvența era atît de ris cant concepută, Încît dascălul a cerut să li se facă asigu rare actorilor, iar directorul teatrului lua Extraveral
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
scenice. Iluzia are o altă accepție. Efortul interpretului sau gîndul regizorului , coroborate cu propunerea drama turgului, sunt privite, de privilegiata cercetătoare, „din 189 năutru”(cum se spune În lumea noastră). Comentariul nu e frigid sau anapoda partizan, verdictul nu e dur, elogiul nu se pierde În petarde țuțerești ; autoarea nu se vrea ( pre cum alți teatrologi egofili) pe ea În peisaj, ci vrea doar să compună , cu luciditate, peisajul. Cu o luciditate, de multe ori, tandră (dacă ne e permis oximoronul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de altă natură, sau să pun la punct un sistem penal simbiotic cu unul penitenciar, coordonate de niscaiva servicii secrete. Nici vorbă, doar eram totodată și cel mai luminat autocrat de pe planetă. Totuși, ca să-i organizez, trebuia creat un nucleu dur cu ajutorul căruia ideile mele să fie puse în practică, difuzând cât mai rapid în rândul maselor largi, populare. Începusem cu Dorinel și Țonți. Acestora le-am adăugat pe Costeluș, pe Mirel, pe Alex, pe Bănel, dar și pe Lamia, Getuța
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
în care acesta ia hotărâri cruciale. Iată-mă ajuns și eu în această postură. Am tras aer în piept un mod de a zice și, reîntorcându-mă în biroul meu, i-am chemat la ordin pe camarazii mei din nucleul dur al organizării mele gândăcești. Mi-am ales cinci băieți Dorinel și Costeluș nu puteau să lipsească și, fără multe explicații, am pornit în acțiune. Puțin înainte de ora cinci după-amiază, am pătruns în apartamentul tatălui meu. Eram înarmați cu mină de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
deci să iau, cum ar spune un prim-ministru românesc, "cât mai grabnic cele mai urgente măsuri și să le aplic rapid, într-o viteză cât mai sporită". Am acționat deci în consecință. Într-un sfert de ceas, nucleul ăla dur de care vorbeam s-a prezentat în sertarul biroului, împreună cu câte doi, trei reprezentanți zonali mai răsăriți sau mai corect spus, față de care cei din consiliul meu de bază aveau anumite afinități elective. În cuvinte simple le-am explicat că
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ochi albaștri. Hai, nu te zgârci la așa o ocazie! Uite, spitalu' are o bogată colecție de toamnă-iarnă. Îți facem și reducere, tată!", se amuză viitorul medic. "Mă, ce-ți mai place și ție să exagerezi și să te dai dur", râse și fata. Urmă cu un aer critic ponderat: "Da', lăsând la o parte caterincile astea, treaba nu-i chiar așa cum îți închipui. Eu știu câte ceva despre listele de așteptare și de toate tărășeniile astea și-ți spun că ăia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Țărână grea fără “strai de purpură și aur”. În altă ordine de idei, iată miracolul în care a fost zidit și așezat omul pe Pământ. Miracolul se numește „literatură”ca artă. Cu ajutorul ei, omul poate și azi să depășească curpenișul dur al cotidianului. Să depășească stereotipul în care se vede basculat zi de zi, ceas de ceas. Durăm atâta timp cât durează ficțiunile noastre (zice Emil Cioran, parcă.), miturile ca literatură. Numai așa nu vom călca pe nimic. Numai așa vom călca pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
al fetelor care încercau din răsputeri să și consolideze rapid o personalitate și nu se potrivea deloc cu felul ei fin de a fi; se străduia (în gașcă) să fie mai lipsită de finețe și de delicatețe, să pară mai dură, mai bolovănoasă. Cu alte cuvinte, Iozefina avea un fel de a fi derutant, al femeii care intenționa să provoace bărbatul nu prin afișarea castității, a onestității considerate de tineri ceva cu totul desuet, ci prin ceea ce cerea modernitatea: trăirea vieții
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ușoară solemnitate, când în răspăr-Mi-ar fi și rușine. Nu mă priviți așa, domnilor. Spune, iubite soț, cine pe cine a neglijat? Ha, ha, ha! Și cine pe cine acuză? Hai să bem, ‘tu-i amaru’! Soțul o privi dur. Ca și cum ar fi desființat-o și ca sau cum era sigur că nu mai era nimic de făcut, i se adresă pe un ton foarte jos, aproape cavernos: Ne vedem acasă, iubi. Iozefina care tocmai răsturnă încă un păhărel pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fier-beton îndoit la capăt în forma unui radical, și mai ales, nu mai pupau pere cu miezul roșu de care numai Serghei avea în fundul grădinii. Asistând așadar, la altercațiile lor, ale celor doi prieteni de nedespărțit, pentru care orice vorbă dură era un mod de a se tachina, că din iubire se înjurau dacă se înjurau la tot pasul, aveai senzația că la masă, în bar, nu se luau în gură doar doi oameni maturi, cu familie, cu copii, cu servici
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ci un joc în care TU ești actorul principal și totul depinde de tine, cum vei juca pe arena vieții. EU DOINA COM|NICI, îți doresc multă sănătate și liniște sufletească. Lectură plăcută, prietene cunoscut sau necunoscut ...încă! O să încep dur, spunându-ți simplu, lasă-ți viața în pace! De ce? Pentru că ne zbatem și ...Doamne, ce ne mai zbatem. Da, ne zbatem și ne place, pentru că ne-am obișnuit să avem ceva la care să muncim, neam obișnuit să fim stresați
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
făcut. Astfel devenim victime sigure, construindu-ne în felul acesta cea mai mare închisoare și anume, lipsa de libertate și responsabilitate pentru propria noastră situație! În fiecare secundă, gândurile noastre condamnă organismul la viață și la moarte. Poate suna destul de dur această afirmație, dar știința modernă ne pune zi de zi pe tavă noi dovezi că așa este. Gândurile noastre influențează decisiv starea noastră de sănătate. Deci, schimbând mentalitatea vom putea schimba traiectoria în viață. Important este să înțelegem cât mai
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
când locuiești în mediul rural și deții animale care îți asigură hrana de zi cu zi. Acelea erau timpurile. Pentru mine era tare greu și mă grăbeam să cresc mare să pot face mai mult pentru mine. Am fost foarte dură în comportamentul meu, cu o agresivitate fizică și psihică greu de imaginat. Eram foarte agitată și neastâmpărată, provocând diverse încăierări, în special cu băieții. Aveam ceva cu partea masculină. Toată furia și nervozitatea mea se revărsa asupra părții masculine, ca
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
partea masculină. Toată furia și nervozitatea mea se revărsa asupra părții masculine, ca o frustrare pentru că nu eram băiat, așa cum își dorise tatăl meu. Am suferit mult în perioada copilăriei, pentru că nu eram băiat. Mă îmbrăcam băiețește, jucam numai jocuri dure, unde îmi puneam viața în pericol, mă întreceam în orice numai cu băieții ca și cum aș fi dorit să le demonstrez că eu, chiar dacă eram fată aveam capacitatea să fiu egală cu ei sau chiar mai bună. Eram copil, ce puteam
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de a merge înainte și de a face lucrurile pe care orice copil și le dorea. Nu renunțam la plăcerile copilărești și mă refer la jocuri, școală, sport ...etc. Greșeala care o făceam mereu, era aceea că mă jucam violent, dur și periculos. Așa eram eu în copilărie: bolnavă, nervoasă, agitată și cu o dorință ciudată de a fi în centrul atenției, de a deține controlul, de a comanda și a dirija lucrurile, într-o neliniște permanentă. Forța mea interioară mă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
emotivă. În mintea mea, orășenii erau superiori față de cei de la țară. Timpuri și timpuri și când nu ești pregătit 100% pentru schimbare și nou, este un pic mai dificil. Un an am muncit prin sat, la munci destul de grele și dure, să-mi fac ceva bani de buzunar. Nu m-am dat înlături de la muncă, dar nu știu cum se făcea că lucram numai munci bărbătești. Pe la construcții, la pădure. Doamne ce greu mi se părea, dar strângeam din dinți și mergeam înainte
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
pentru ca viața noastră să fie așa cum dorim. Câteva dintre ele merită toată atenția și par ușor de respectat cum ar fi: legea succesului, legea atracției, ofertei, creșterii, compensației și iubirii, dar ce facem cu celelalte, care par un pic mai dure: legea sacrificiului, permisivității, iertării, conformării, care sunt un pic mai neplăcute. E adevărat? Dar în cunoștință de ele sunt acum bine situat în vârful piramidei lui Cam acestea sunt legile pe care este bine să le învățăm și să le
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fost citită cu mare interes de către membrii completului de judecată. Majoritatea au considerat că, prin acest final În coadă de pește, Kafka voia să spună ceva. Bine, dar ce? Unii au fost de părere că respectivele rânduri erau o critică dură la adresa pozitivismului. Alții au văzut aici un atac voalat la adresa conducătorilor clubului de fotbal Slavia Praga, a căror politică de transferuri fusese dezastruoasă. A existat și ipoteza unui mesaj ascuns, destinat extratereștrilor. Kafka a fost chemat să se explice. Asemenea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
electronică, taximetriști, macaragii, hackeri, vatmani, depanatori de aparate radio, bodyguarzi, montatori de cablu TV, lideri de galerie de fotbal, mecanici și ingineri, a format mișcarea armată de rezistență Împotriva mașinilor. Ore În șir, membrii facțiunii militare au organizat exerciții deosebit de dure, În scopul oțelirii trupului și al Învățării mai multor tehnici de luptă: neutralizarea, cu mâinile goale și fără mască de protecție, a unui aparat de sudură, dezafectarea rapidă a unui tablou de siguranțe sau diverse moduri de a-ți ține
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]