58,646 matches
-
ridice. Baldachinul se crăpă. Printre stâlpii ce susținuseră perdelele, sclavii reușiră cu greu s-o care. Perigeu ședea nemișcat. Sclavii nedumeriți, în tăcere, cărară statuia în curte. Apoi sprijinind-o cu niște pilaștri se depărtară, lăsându-și stăpânul doborât de durere. III Roma își alegea împăratul. Parfumul ghirlandelor grele de flori străbătea orașul. Lei fioroși, puși sub zăvoare în cuști erau cărați către Circus Maximus. Urși din Carpați, cu ghearele roase de stânci, se zbăteau sub gratiile grele. Liberții mergeau pe
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
pe acest celavek balșoi și nesupus. DUMNEZEU (cutremurându-se): O să-l întâlnești. ALEX: Ce ziceai că înseamnă - slova aia - bun, parcă? DUMNEZEU: Înseamnă să accepți porunca divină. Adică poruncile mele. ALEX: Și cealaltă slovă? DUMNEZEU: Dezordine. Dezbinare. Netrebnica răsplată a durerii. Disoluția creației în haos. ALEX: Și n-ai cum să le oprești? DUMNEZEU: Îmi respect regulile. I-am dat creației mele liberul arbitru. I-am dat libertatea de a alege. ALEX: Libertatea de a alege între cele două. DUMNEZEU: N-
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
Mănâncă fructul oprit și păsărilor le vor crește gheare, fiarele vor mușca, șarpele cel solitar va produce venin, vei face cunoștință cu moartea și vei fi nevoit să îți găsești propriile arme împotriva ei. Iar ea va scoate la iveală durerea. Va fi o lume plină de conflicte. Iar eu va trebui să-mi respect propriile reguli și să privesc neputincios cum haosul va copleși creația. Nu te atinge de fructul ăla. (Se ridică.) ALEX: Atunci ia-l de aici. DUMNEZEU
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
plină lumea de ei. Îi vezi acolo, afară? ?i sunt doar câțiva. MARTY: Nu văd nimic. MINISTRUL: Dar ți-i imaginezi. Întâi îi imaginezi, apoi îi creezi. Asta e sarcina ta. MARTY: Simt o cumplită... nu știu cum să-i zic. MINISTRUL: Durere. Agonie. Durerile facerii. Mai bine du-te și întinde-te. Durerea va trece. (Ea iese copleșită de durere.) MINISTRUL: Iar acum lucrurile vor deveni interesante. Cine are nevoie de rai? Cine vrea Grădina Raiului? Să vezi lumea care o să vină
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
de ei. Îi vezi acolo, afară? ?i sunt doar câțiva. MARTY: Nu văd nimic. MINISTRUL: Dar ți-i imaginezi. Întâi îi imaginezi, apoi îi creezi. Asta e sarcina ta. MARTY: Simt o cumplită... nu știu cum să-i zic. MINISTRUL: Durere. Agonie. Durerile facerii. Mai bine du-te și întinde-te. Durerea va trece. (Ea iese copleșită de durere.) MINISTRUL: Iar acum lucrurile vor deveni interesante. Cine are nevoie de rai? Cine vrea Grădina Raiului? Să vezi lumea care o să vină. Bărbați și
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
câțiva. MARTY: Nu văd nimic. MINISTRUL: Dar ți-i imaginezi. Întâi îi imaginezi, apoi îi creezi. Asta e sarcina ta. MARTY: Simt o cumplită... nu știu cum să-i zic. MINISTRUL: Durere. Agonie. Durerile facerii. Mai bine du-te și întinde-te. Durerea va trece. (Ea iese copleșită de durere.) MINISTRUL: Iar acum lucrurile vor deveni interesante. Cine are nevoie de rai? Cine vrea Grădina Raiului? Să vezi lumea care o să vină. Bărbați și femei etalând cele mai incredibile feluri de ingenuitate, delicioasele
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
ți-i imaginezi. Întâi îi imaginezi, apoi îi creezi. Asta e sarcina ta. MARTY: Simt o cumplită... nu știu cum să-i zic. MINISTRUL: Durere. Agonie. Durerile facerii. Mai bine du-te și întinde-te. Durerea va trece. (Ea iese copleșită de durere.) MINISTRUL: Iar acum lucrurile vor deveni interesante. Cine are nevoie de rai? Cine vrea Grădina Raiului? Să vezi lumea care o să vină. Bărbați și femei etalând cele mai incredibile feluri de ingenuitate, delicioasele fructe ale neascultării. Și trebuie să fie
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
duioșie, un contact atât de imediat cu viața, încât încătușează pe cititor pentru totdeauna. În nuvelele de un savuros umor, ca și în cele tragice (ca acel Niculăiță Minciună), e o umanitate netransfigurată, o înțelegere a bucuriei simple și a durerii directe, de linii clasice. Tocmai prin aceste calități, I. Al. Brătescu-Voinești e un scriitor național în același timp. Fără el, în literatura românească ar fi un gol așa de real, încât numai gândindu-l îi simți evidența. O lume întreagă
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
merge la templul lui Artemis, la celălalt templu merge însoțită de altă femeie. Ea îndură tot mai greu întrebările celor doi ucenici, pe care nici nu-i numește, nu suportă nici miros de bărbat în preajma ei. Maria cea împietrită în durerea și judecata aspră față de sine pare că nu înțelege și nu vrea să înțeleagă spusele ucenicilor care judecă toate cele petrecute cu fiul ei ca voința tatălui. Tacit, ea privește totul cu ochii unei mame al cărei fiu s-a
Romanul reîntors la Evanghelii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2642_a_3967]
-
toată viața. Dacă l-ai văzut o singură dată pe George Constantin pe scenă, teatrul va însemna pentru totdeauna altceva. Seducție, magie, nebunie, smerenie, osteneală, ireal, irațional, muncă uriașă și fără de încetare, putere, aripi, zbor, tăcere, furtuni, iubiri, neînțelegeri, chin, durere, toate personajele de pe pămînt strînse în palma lui Dumnezeu. Așa spunea George Constantin. Fiecare îl are pe Dumnezeul lui pe scenă. Acolo, pe scenă, se răstoarnă munții și valurile zbuciumate se liniștesc, iar cele line se învolburează. Ca Lopahin al
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
multe studii au fost efectuate asupra acestui fenomen. S-a descoperit că femeile în poziții înalte ajută colegi bărbați în timp ce pun bețe în roate colegelor femei, scrie dailymail.co.uk. Femeile care au tot o femeie ca șef suferă de dureri de cap, depresie și insomnie mai mult decît cele ce au ca șef un bărbat. 95% dintre femei afirmă că s-au simțit discreditate în carieră de o femeie. Femeile șef se simt mai confortabil să lucreze cu bărbați, deoarece
De ce o femeie şef poate fi un adevărat coşmar () [Corola-journal/Journalistic/25668_a_26993]
-
bine zona, dar m-am lăsat în voia GPS-ului, programat să evite traficul. Mare greșeală, dacă nu-mi dădeam seama, nu mai ajungeam curând la Las Vegas, traficul la orele de vârf în LA și împrejurimi fiind o mare durere de cap. Urăsc orașele în care îți consumi viața la volan, așa că mă bucur când plec spre alte locuri mai liniștite. Dar să fac "the long story, short"... Din nou la Pa naca, străbătând același drum parcă de pe altă planetă
Panaca via Las Vegas, prinderea purceluşului uns şi altele…. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_401]
-
Clasicele dureri cu care ne alegem din cauza statului îndelungat la un birou, par a fi cea mai mică problemă cu care ne-am putea confrunta. Din cauza aerului închis din birouri putem face cancer și suntem expuși unui aer de 100 de ori
Vezi 5 boli cu care ne putem alege din cauza şederii îndelungate la birou () [Corola-journal/Journalistic/25718_a_27043]
-
mai ales în clădirile care nu sunt bine îngrijite, informează Realitatea.net. Supraexpunerea la imprimante și fotocopiatoare. Aceste electronice sunt o sursă potențială de ozon, dacă filtrul nu este schimbat în mod periodic și chiar cantități mici poat duce la dureri în piept și la iritații. Holbatul în continuu la monitorul computerul. Chiar dacă monitoarele moderne nu mai sunt surse de radiații, dacă te uiți prea mult la ele, fără pauză, îți va fi afectată vederea și vei avea multe dureri de
Vezi 5 boli cu care ne putem alege din cauza şederii îndelungate la birou () [Corola-journal/Journalistic/25718_a_27043]
-
la dureri în piept și la iritații. Holbatul în continuu la monitorul computerul. Chiar dacă monitoarele moderne nu mai sunt surse de radiații, dacă te uiți prea mult la ele, fără pauză, îți va fi afectată vederea și vei avea multe dureri de cap. Tastaturile murdare.Tastaturile de la computer sunt o zonă în care microbii o duc foarte bine, dacă nu sunt curățate. Microbiologii au aflat că tastaturile pot avea până la cinci ori mai multe bacterii decât WC-ul, printre care și
Vezi 5 boli cu care ne putem alege din cauza şederii îndelungate la birou () [Corola-journal/Journalistic/25718_a_27043]
-
pămînt). Ținînd seama de o asemenea perpetuă stare a existenței care se reneagă continuu, adesea în decor autumnal, putem vorbi de un bacovianism formal acutizat: „Vine-o toamnă care uite respiră/ chiar lingura mea pufăie sacadat// să mai mulțumim și durerii/ adio// bolnavii se-mbătară cu ligamente/ se gesticulează adio// și ce-am uitat nici nu există/ pot să număr pînă-mi vine rău// aprinde-mi lumina să mor/ voi fi mulțumit că mai tușesc// îmi aduc aminte sub iarbă/ așa-i
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
în chip paradoxal, pare a-i surprinde identitatea lirică. Ca și cum și-ar pune sie însuși o capcană în care intră cu voluptate, „într-un oraș părăsit/ într-o zi într-un vis// într-o pădure astupată de brațe/ lingîndu-și adevărata durere” (Amiază închipuită). Unei atari false obiectivări îi datorăm incursiunile în structura anatomofiziologică a actantului. Precum un chirurg, acesta efectuează incizii în trupul propriu care nu mai reacționează la durere, spre a-și confirma neagra conștiință. Nimic nu scapă morbului deconstructiv
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
într-un vis// într-o pădure astupată de brațe/ lingîndu-și adevărata durere” (Amiază închipuită). Unei atari false obiectivări îi datorăm incursiunile în structura anatomofiziologică a actantului. Precum un chirurg, acesta efectuează incizii în trupul propriu care nu mai reacționează la durere, spre a-și confirma neagra conștiință. Nimic nu scapă morbului deconstructiv. E o viziune monstruoasă, un (supra)realism al organelor angajate într-un sîngeros coșmar: „Un monstru cu sîngele meu născuse un fel de răni/ care se sfîșiau între ele
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
e atent construit ascendent, anunțând un climax, momentul sinuciderii fiului, complet neanticipat, colorează violent peisajul pustietății nordice. El poate rima ca intensitate cu defulările copilului Roy, care, aflăm dintr-o altă povestire, pentru a se elibera de furie, vină și durere, trage în semafoare și în ferestre cu armele unui tată prea laș ca să-și asume până la capăt rolul de tată și soț (detaliu real pe care autorul și-l asumă într-un text publicistic). Deși comparat încă de la debut cu
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
mult decât sfidătoare, mor în liniște acasă, sunt conduși la cimitir de către un sobor de preoți, în acorduri de fanfară, cu gardă militară, ca marii eroi ai neamului românesc. Volumul, Experimentul Târgșor, este o carte-do cument. Reprezintă un strigăt de durere, pierderea definitivă a unor frumoși ani ai tinereții. Figurile legendare menționate sunt exemple rare, simboluri unicat, iar fotografia lor reprezintă o imensă Icoană Sfântă. În amintirea acelor înaintași plini de demnitate, este bine să ținem mereu aprinsă o candelă strălucitoare
Infernul concentraționar din închisoarea Târgşor. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
la fugă./ - Te rog,/ - Nu pot, camarade, să fiu călăul tău/ Lasă, acum vor veni brancardierii/ Te vor duce la spital, poate scapi,/ Mare e Dumnezeu.// Mă gîndesc ce inimă tare/ Trebuie să aibă și Dumnezeu,/ Dacă poate vedea atîta durere/ La răniții uitați sub copaci”. Poemul este ilustrativ pentru modalitatea soresciană anterioară celei din Puntea. El vine, așa zicînd, din urmă, dintr-un tip de poezie în care Sorescu s-a simțit, de la un punct, în elementul lui. Poezia aderentă
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
pe fiecare nivel și de la un nivel la altul - pentru ca efectul alegoric să fie puternic. Dacă un om fuge din fața suferinței seamănului său, neputîndu-i-o nici curma, nici alina, „ce inimă tare/ Trebuie să aibă și Dumnezeu,/ Dacă poate vedea atîta durere/ La răniții uitați sub copaci”? Poemul „desfășurat”, dar cu sensul la urmă, e o parabolă remarcabilă și un text sclipitor, în modalitatea și în maniera vechiului Sorescu.
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
concepte și principii. Din categoria primelor, nu se merge pe urmele celor cunoscute în literatura de specialitate, dezvoltată în ramuri și direcții neașteptate. Cele selectate de gânditor vizează mai ales universuri ale moralei, ale psihologiei, uneori de tip clinic: nemulțumire, durere, tristețe, absența obișnuitului. O cugetare, aparent formulată în trecere: Între cuvânt și obișnuit e aproape o identitate, prin ceea ce au comun, adică irealizabilul în concret. Obișnuitul e îndepărtat, ascuns, surghiunit, e principiul. Ingeniozitatea unor proiecții în imaginar și legăturile „paradoxale
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
influențeze după ce s-au îndepărtat) sunt încălcate, leacul dă greș. Dacă un spirit contemporan ar privi cu zîmbet asemenea naivități, Laugier le privește cu deplină seriozitate, considerînd că aceste aparente superstiții au o rațiune impecabilă. Ideea că unui bolnav cu dureri nevralgice i se dă să bea apă în care s-a stins un fier înroșit în foc nu e catalogată drept fantasmagorie, cum nici rețeta care recomandă ca femeia însărcinată să bea apă în care s-au deschis nouă lacăte
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]
-
experiențelor lui Joe din volumul 1 ilustrează, până la un punct, o dimensiune decameronică, ironia fiind prezentă în tandem cu autoscopia intens dramatizată, partea a doua a existenței libidinale a lui Joe este una de natură sadomasochistă. Plăcerea este extrasă din durere, și avem aici o altă patrie a nuanțelor. Joe se inserează într-un club închis, aproape ezoteric al exercitării violenței, fapt în măsură să producă excitația sexuală unor naturi frigide. Un plan-detaliu cu sexul umectat peste care se abat în
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]