1,590 matches
-
de obicei fie pe deasupra umbrei Pământului (aflată în planul ecliptic), fie pe sub ea. Eclipsele lunare pot avea loc numai atunci când luna plină are loc în apropierea celor două noduri orbitale, fie nodul ascendent, fie cel descendent. Acest lucru face ca eclipsele să se producă aproximativ la fiecare 6 luni și adesea la două săptămâni înainte sau după o eclipsă de soare. Intervalul de timp dintre două faze ale lunii de același fel, numit lună sinodică, este în medie de aproximativ 29
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
numai atunci când luna plină are loc în apropierea celor două noduri orbitale, fie nodul ascendent, fie cel descendent. Acest lucru face ca eclipsele să se producă aproximativ la fiecare 6 luni și adesea la două săptămâni înainte sau după o eclipsă de soare. Intervalul de timp dintre două faze ale lunii de același fel, numit lună sinodică, este în medie de aproximativ 29,53 zile. Prin urmare, în calendarele lunare în care fiecare lună începe de la luna nouă, de exemplu calendarul
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
specială, numite „filtre lunare”, pentru mărirea contrastului și pentru atenuarea strălucirii. Dacă în timpul Lunii pline, Luna întâlnește ecliptica, (i.e. dacă ea se află pe axa de revoluție a Pământului) (un asemenea punct de întâlnire se numește "nod"), se produce o eclipsă de Lună . Luna va primi atunci o culoare roșcată. O eclipsă de Lună se vede de pe toată partea Pământului care este în fața Lunii și dă impresia că unui observator i se desfășoară, în fața ochilor săi, toate fazele Lunii într-o
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
Dacă în timpul Lunii pline, Luna întâlnește ecliptica, (i.e. dacă ea se află pe axa de revoluție a Pământului) (un asemenea punct de întâlnire se numește "nod"), se produce o eclipsă de Lună . Luna va primi atunci o culoare roșcată. O eclipsă de Lună se vede de pe toată partea Pământului care este în fața Lunii și dă impresia că unui observator i se desfășoară, în fața ochilor săi, toate fazele Lunii într-o singură seară. În Hinduism, numeroase festivaluri foarte cunoscute se țin urmând
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
următoarea comparație: Aryabhatiya estimează, de asemenea, circumferința Pământului cu o precizie de 1%, ceea ce este remarcabil. Aryabhata a calculat razele orbitelor planetelor în funcție de distanța Pământ-Soare și perioadele lor de rotație în jurul Soarelui. De asemenea, savantul a dat explicația corectă a eclipselor lunare și solare și explicația că Luna strălucește deoarece reflectă lumina Soarelui. Despre știința și tehhnica măsurătorilor terestre în lumea precolumbiană se știu puține lucruri. Judecând după vestigiile arhitecturale (orașe, temple, piramide etc.) păstrate de la civilizațiile precolumbiene (mayași, azteci, incași
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
se învârte în jurul Soarelui. Civilizația maya, deși era extrem de avansată, nu a cunoscut invenții precum roata, sticla sau moneda. Deși posedau cunoștințe astronomice extrem de avansate, mayașii nu aveau decât unelte din piatră. Mayașii aveau abilitatea de a prezice cu exactitate eclipsele, precum și deplasările planetelor, fără să fi cunoscut aparatele optice, nici vreun instrument oarecare de precizie și nici nu aveau vreo unitate de timp minimală ca ora sau minutul. Măsurătorile lor se bazau doar pe urmărirea cu ochii, pe calculele de
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
utilizat pentru măsurarea diametrului Soarelui cronometrând tranziturile lui Mercur în fața Soarelui, în 2003 și 2006 (următoarele tranzituri vor avea loc în 2016 și 2019). Rezultatul măsurării a dat o rază solară de 696.342 ± 65 km. Alte fenomene, cum sunt eclipsele solare, pot și ele să permită estimarea diametrului solar. Tehnicile actuale cele mai performante permit evaluarea mărimii diametrului solar cu o precizie de plus sau minus 35 de kilometri.
Rază solară () [Corola-website/Science/333256_a_334585]
-
cefeidelor, în latină "Cepheidus Prototypus". Variabilitatea sa a fost descoperită de John Goodricke în 1784, fiind a doua Cefeidă căreia i-a fost observată variabilitatea, după Eta Aquilae, descoperită mai devreme, în același an. Spre deosebire de Algol, o stea binară cu eclipse, variabilitatea stelei Delta Cephei este datorată pulsațiilor stelei. Ea variază cu o magnitudine de la 3,48 la 4,37, iar tipul său spectral fluctuează, și el între, F5 și G3. Perioada este de 5 zile, 8 ore, 47 de minute
Delta Cephei () [Corola-website/Science/333433_a_334762]
-
a fost a doua eclipsă de Lună din anul 2014. A fost cea de a doua eclipsă totală de Lună din a doua tetradă din secolul al XXI-lea, adică dintr-o serie de patru eclipse totale consecutive, fiecare având loc la un interval de
Eclipsa de Lună din 8 octombrie 2014 () [Corola-website/Science/334720_a_336049]
-
a fost a doua eclipsă de Lună din anul 2014. A fost cea de a doua eclipsă totală de Lună din a doua tetradă din secolul al XXI-lea, adică dintr-o serie de patru eclipse totale consecutive, fiecare având loc la un interval de câte circa șase luni. Precedenta eclipsă din tetradă s-a produs la
Eclipsa de Lună din 8 octombrie 2014 () [Corola-website/Science/334720_a_336049]
-
a fost a doua eclipsă de Lună din anul 2014. A fost cea de a doua eclipsă totală de Lună din a doua tetradă din secolul al XXI-lea, adică dintr-o serie de patru eclipse totale consecutive, fiecare având loc la un interval de câte circa șase luni. Precedenta eclipsă din tetradă s-a produs la 15 aprilie 2014; penultima (a treia) eclipsă din tetradă s-a produs la 4 aprilie 2015, iar ultima a
Eclipsa de Lună din 8 octombrie 2014 () [Corola-website/Science/334720_a_336049]
-
A fost cea de a doua eclipsă totală de Lună din a doua tetradă din secolul al XXI-lea, adică dintr-o serie de patru eclipse totale consecutive, fiecare având loc la un interval de câte circa șase luni. Precedenta eclipsă din tetradă s-a produs la 15 aprilie 2014; penultima (a treia) eclipsă din tetradă s-a produs la 4 aprilie 2015, iar ultima a avut loc la 28 septembrie 2015. Eclipsa a fost vizibilă în integralitatea sa în Pacificul
Eclipsa de Lună din 8 octombrie 2014 () [Corola-website/Science/334720_a_336049]
-
un interval de câte circa șase luni. Precedenta eclipsă din tetradă s-a produs la 15 aprilie 2014; penultima (a treia) eclipsă din tetradă s-a produs la 4 aprilie 2015, iar ultima a avut loc la 28 septembrie 2015. Eclipsa a fost vizibilă în integralitatea sa în Pacificul de Nord. Din America de Nord, eclipsa a fost observabilă după miezul nopții, miercuri 8 octombrie; a fost observabilă din vestul Pacificului, Australia, Indonezia, Japonia și estul Asiei după apusul Soarelui, în seara de
Eclipsa de Lună din 8 octombrie 2014 () [Corola-website/Science/334720_a_336049]
-
produs la 15 aprilie 2014; penultima (a treia) eclipsă din tetradă s-a produs la 4 aprilie 2015, iar ultima a avut loc la 28 septembrie 2015. Eclipsa a fost vizibilă în integralitatea sa în Pacificul de Nord. Din America de Nord, eclipsa a fost observabilă după miezul nopții, miercuri 8 octombrie; a fost observabilă din vestul Pacificului, Australia, Indonezia, Japonia și estul Asiei după apusul Soarelui, în seara de 8 octombrie. Planeta Uranus era aproape de opoziție (la opoziție pe 7 octombrie) în timpul
Eclipsa de Lună din 8 octombrie 2014 () [Corola-website/Science/334720_a_336049]
-
a fost observabilă după miezul nopții, miercuri 8 octombrie; a fost observabilă din vestul Pacificului, Australia, Indonezia, Japonia și estul Asiei după apusul Soarelui, în seara de 8 octombrie. Planeta Uranus era aproape de opoziție (la opoziție pe 7 octombrie) în timpul eclipsei, chiar la 1° de Luna eclipsată. Uranus strălucea cu magnitudinea de 5,7 ; era destul de strălucitoare pentru a putea fi identificată cu ajutorul unui binoclu. Din cauza paralaxei, poziția relativă a lui Uranus cu Luna a variat într-un mod semnificativ, depinzând
Eclipsa de Lună din 8 octombrie 2014 () [Corola-website/Science/334720_a_336049]
-
a vindecat pe Neocortex și i-a dat lui Oliver personalitatea originală înapoi. El reapare în ”Noaptea coșmarurilor”, în cazul în care el deține o pică pentru Oliver pentru evenimentele din aspectul său anterior. În același timp, a existat o eclipsă care i-a făcut pe oameni să le dea coșmaruri și dacă victima moare în coșmarul lui, va muri și în realitare. Din fericire, eclipsa de lună s-a încheiat înainte de a muri cineva. Gray Granite (interpretat de Mike O
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
pică pentru Oliver pentru evenimentele din aspectul său anterior. În același timp, a existat o eclipsă care i-a făcut pe oameni să le dea coșmaruri și dacă victima moare în coșmarul lui, va muri și în realitare. Din fericire, eclipsa de lună s-a încheiat înainte de a muri cineva. Gray Granite (interpretat de Mike O'Hearn) este un super-erou bazat pe piatră, care a fost văzut pentru prima dată în ”Gus cel rău”. El a fost singurul super-erou carea luptat
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
catalogului, prin care recunoștea paternitatea descoperirii lui Bevis. Bevis a observat, de asemenea, ocultația planetei Mercur provocată de Venus la 28 mai 1737, stil nou (17 mai 1737 stil vechi) și în urma observaților a găsit o regulă de prezicere a eclipselor sateliților lui Jupiter. Din observațiile făcute cu telescopul său de la Stoke Newington, Middlesex, el a alcătuit în jurul anului 1750 un catalog de stele (mai mult asemănător unui atlas), intitulat "Uranographia Britannica". Din nefericire, editorul lui Bevis, care finanța lucrarea, a
John Bevis () [Corola-website/Science/332486_a_333815]
-
O eclipsă de Soare inelară a avut loc la 1 septembrie 2016. Este eclipsa cu numărul 39 din seria Saros 135. Magnitudinea maximă va fi de 0,9736. S-a produs acum . Începând de la mijlocul Oceanului Atlantic, această eclipsă a traversat întreaga Africă
Eclipsa de Soare din 1 septembrie 2016 () [Corola-website/Science/333936_a_335265]
-
O eclipsă de Soare inelară a avut loc la 1 septembrie 2016. Este eclipsa cu numărul 39 din seria Saros 135. Magnitudinea maximă va fi de 0,9736. S-a produs acum . Începând de la mijlocul Oceanului Atlantic, această eclipsă a traversat întreaga Africă ecuatorială, cât și nordul Madagascarului, apoi cea mai mare parte a insulei la Réunion (Sudul și Centrul) a fost atinsă de zona de nord a benzii inelare (maximul eclipsei inelare se produce la ora 10:10
Eclipsa de Soare din 1 septembrie 2016 () [Corola-website/Science/333936_a_335265]
-
produs acum . Începând de la mijlocul Oceanului Atlantic, această eclipsă a traversat întreaga Africă ecuatorială, cât și nordul Madagascarului, apoi cea mai mare parte a insulei la Réunion (Sudul și Centrul) a fost atinsă de zona de nord a benzii inelare (maximul eclipsei inelare se produce la ora 10:10 UTC, la Saint-Pierre din departamentul Réunion), pentru a sfârși în Oceanul Indian.
Eclipsa de Soare din 1 septembrie 2016 () [Corola-website/Science/333936_a_335265]
-
Saros este, în astronomie, o perioadă de 223 de luni sinodice sau de lunații care poate fi utilizată pentru „prezicerea” eclipselor de Soare și de Lună. Un Saros după o eclipsă, Soarele, Pământul și Luna regăsesc aproximativ aceeași geometrie relativă și se produce o eclipsă aproape identică. Sarosul este o perioadă de 6.585,32 de zile, adică 18 ani, 10
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
Saros este, în astronomie, o perioadă de 223 de luni sinodice sau de lunații care poate fi utilizată pentru „prezicerea” eclipselor de Soare și de Lună. Un Saros după o eclipsă, Soarele, Pământul și Luna regăsesc aproximativ aceeași geometrie relativă și se produce o eclipsă aproape identică. Sarosul este o perioadă de 6.585,32 de zile, adică 18 ani, 10 sau 11 zile și 8 ore (după cum intervalul conține 4
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
o perioadă de 223 de luni sinodice sau de lunații care poate fi utilizată pentru „prezicerea” eclipselor de Soare și de Lună. Un Saros după o eclipsă, Soarele, Pământul și Luna regăsesc aproximativ aceeași geometrie relativă și se produce o eclipsă aproape identică. Sarosul este o perioadă de 6.585,32 de zile, adică 18 ani, 10 sau 11 zile și 8 ore (după cum intervalul conține 4 sau 5 ani bisecți, care derivă din trei perioade ale orbitei Lunii: luna sinodică
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
6.585,32 de zile, adică 18 ani, 10 sau 11 zile și 8 ore (după cum intervalul conține 4 sau 5 ani bisecți, care derivă din trei perioade ale orbitei Lunii: luna sinodică, luna draconică și luna anomalistică. Pentru ca o eclipsă să se producă, trebuie ca Luna să fie situată între Pământ și Soare (pentru o eclipsă de Soare) sau ca Pământul să fie situat între Soare și Lună (pentru o eclipsă de Lună). Aceste fenomene nu se pot produce decât
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]