11,261 matches
-
convorbirilor oficiale cu autoritățile centrale și locale și membri ai Corpului Diplomatic, precum și a analizelor proprii, rapoarte și informări privind politica internă și externă a țărilor respective, unele sugestii de amplificare a raporturilor bilaterale. De asemenea, a acordat atenția cuvenită ecourilor înregistrate la inițiativele majore avansate de România pe plan bilateral și multilateral. La sesiunile Adunării generale a O.N.U. și în Comitetul celor 18 State pentru Dezarmare a informat conducerea Reprezentanțelor diplomatice asupra pozițiilor statelor participante în principalele chestiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
multilateral. La sesiunile Adunării generale a O.N.U. și în Comitetul celor 18 State pentru Dezarmare a informat conducerea Reprezentanțelor diplomatice asupra pozițiilor statelor participante în principalele chestiuni aflate pe ordinea de zi, asupra unor posibile inițiative, înregistrând, totodată, ecourile intervențiilor delegațiilor române. În același timp, a elaborat unele proiecte de cuvântări rostite personal sau de delegațiile române. În vizitele de nivel (președinte, prim-ministru, ministru de externe, alte oficialități), care au avut loc în zona Asiei și Orientului Îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Realitățile românești în atenția mass media Până la înființarea ambasadei în Mexic, realitățile românești nu erau cunoscute deloc, sau unilateral, din sursele agențiilor de presă occidentale. Pentru schimbarea radicală a acestei situații, au fost inițiate acțiuni de anvergură și de mare ecou în direcția cunoașterii valorilor spirituale și materiale ale poporului român, a istoriei sale, a dinamismului politicii externe românești și, nu în ultimul rând, a evenimentelor care au marcat cursul ascendent al relațiilor de prietenie româno-mexicane. O succintă enumerare a acestora
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de Presă "Primera Plana". Semnarea Acordului de colaborare culturală, în 1974, ca și bunele relații cultivate cu directorul general al relațiilor culturale din M.A.E. mexican, ambasadorul Muñoz Ledo, au condus la realizarea unor acțiuni de durată și mare ecou, ca de exemplu: prezența în Mexic a baletului contemporan român care, după ce a participat la festivalul internațional Cervantino din Guanajuato, a făcut un turneu într-o serie de orașe din statele federale mexicane; turneul artiștilor Dan Iordăchescu, Mihaela Martin și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Satele Românești". Activitățile acestei mișcări, căreia i s-au alăturat simpatizanții acțiunii desfășurată de cunoscuta disidentă Doina Cornea, erau sprijinite activ de cercuri relativ largi de organizații și de cetățeni belgieni (partide politice, parlamentari, autorități locale, organizații neguvernamentale, ziariști etc.). Ecourile unor incidente nefericite care au avut loc cu ocazia vizitelor în România ale unor reprezentanți ai acestei mișcări au sensibilizat și ele negativ opinia publică belgiană. Sentimentele de simpatie, solidaritate și de prietenie manifestate spontan de populația belgiană față de poporul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a României din aprilie 1964, dar afirmarea valorilor românești începuse deja, fără complexe și în ciuda dificultăților întâlnite din partea altor țări foste socialiste. De aceea, au fost vizibile invidiile răutăcioase ale unora dintre acestea, care însă nu au putut stăvili marele ecou, ce părea surprinzător și inedit, în rândul oficialităților, presei și marelui public. A primit o decorație pentru înregistrarea acestui succes, urmată, ulterior, de alte ordine și medalii. În anii următori, au fost realizate și alte manifestări de prestigiu, cum ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
care semnatarii recunoșteau, în esență, situația de facto a orașului și se angajau la respectarea acesteia. În activitatea sa diplomatică, a folosit benefic acțiunile și inițiativele României de dezvoltare a relațiilor bilaterale și de îmbunătățire a climatului internațional. De un ecou pozitiv s-a bucurat stabilirea de relații diplomatice între România și R.F. Germania, în iulie 1967 și transformarea în ambasade a reprezentanțelor comerciale ale acestora, care își desfășurau activitatea încă din 1963. Acest act nu a fost bine primit la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pe bază de cărți apărute în 3-4 exemplare. Rețeta? Se culeg informații albe, se mixează cu unele după noul șablon și iese volumul necesar. Improprietăți de termeni cu ghiotura, dezacorduri, erori peste erori. Nu contează. Astfel de "cerceturi" nu stîrnesc ecou. Neexistînd, nu pot fi luate-n seamă decît pentru urcarea în grad (didactic). Taberele sînt delimitate și aici: citatomanii și citatofagii, dacă-i uităm pe plagiatori, deși psihologia lor a ajuns de pomină. În loc să lase nasu-n jos, țipă că-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la asta contribuie mai mult verile care n-au fost veri. Ultima vară cu Iordan, cea din '79, n-a fost vară. Nu era în apele lui. Nici eu n-am reacționat decît după logica șubredă, strîmbă a femeii neiubite. Ecoul iubirii în Beethoven al meu suna fals. M-a depărtat și nu cu diplomație. M-a jignit, m-a vexat cu bună știință. Mozart am aflat avea o înclinare spre cuvîntul crud, spre limbajul vulgar; sunetele pure compensau sunetele impure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
timpului sau lipsa ei de afinitate cu zeul luminii. Spectatorii încep să obosească și dau semne de nervozitate. Este invocat rezonerul de către cineva din sală, ca să dea lămuriri despre femeia prezentă pe scenă. Deci, din fundal, se aude vocea în ecou a rezonerului.) Cât știți d-voastră despre această femeie știu și eu. Veți judeca că nu poate fi decât soția banală și searbădă a lui Maurizio sau, mai degrabă, mama cea voluntară a Pulcheriei. Dar niciuna dintre ele nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fi o amenințare pentru rasa umană, ce aveam s-o pervertesc și s-o populez cu mici monștri hominizi care vor vorbi scâlciat, gângăvit și sâsâit toate limbile pământului. ............................................................................................................... Ca și cum îngrijorarea și alerta marelui Ndonde nu ar fi avut niciun ecou asupra mea, am continuat să-mi petrec zilele următoare gândindu-mă la declarațiile în presă ale ziaristei, la interpretările ei covârșitoare, dar mai ales la simțămintele ei alese, declarate public, pentru mine. Aproape că nici n-am părăsit coliba în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
am mai izbutit să scot un sunet ascuțit, rezonant. Lumina din ochii mei s-a stins, ca și cum s-ar fi lăsat o perdea compactă și grea. Doar cuvântul "dor" continua să nu-mi dea pace, îmi penetra urechile ca un ecou din toate direcțiile și-mi umplea, în convulsii, în valuri zdrobitoare și năvalnice, întreaga mea ființă. Mărturiile tribului Makonde În pădurile Tanzaniei nu mai sălășuiește de mult maimuța vorbitoare. Ea a fost alungată de oamenii cu un singur zeu războinic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se înșală. Din nou Damiel. Despre bolile sufletului Peste câteva luni, îl întâlnește din nou pe Damiel. Ea nu mai arăta bine, figura ei părea fără vârstă, devenise o mască a neliniștii și a disperării, ca un strigăt al cărui ecou răzbate dincolo de timp. Nu. Nu-mi merge bine! răspunde ea. Mai precis îmi merge chiar foarte rău. Mi s-au dat, fără echivoc, trei luni de trăi, am primit aproximativ același răspuns din mai multe părți. Se pare că asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
albastre o tăiau lateral cu laserele lor scrutătoare. Și atunci, dintr-odată, strigătul acela al meu, neeliberat sau neauzit, năprasnic ca un cataclism, îmi rezona în piept să-l spargă, prelungindu-se în țipătul ei de spaimă. Întârziat, ca un ecou, amplificat de ape, suprapus peste strigătul meu mut, îl resimțeam în coșul pieptului ca pe o sfâșiere insuportabilă. Și-atunci, pentru a-mi controla spaima, strigătul meu descătușat s-a dezlănțuit, a penetrat perdeaua de ceață ce învăluia plaja, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
aud. Poate-mi vorbește în alfabetul surdo-mut! Nu aud și nici nu pricep nimic din gesturile lui. Îmi duc instinctiv mâinile la urechi, le astup cu degetele. Un lătrat îngrozitor, strident, disonant îmi arestează timpanele, ce încep să dăngănească în ecou ca niște clopote. Scot repede degetele din urechi; oricum nu deslușesc nimic din zbieretele gnomului, îmi vorbește într-o limbă necunoscută, ce, de altfel, seamănă cu toate limbile. Totul nu are nicio noimă... Tăcere absolută... Gnomul încă se mai zbate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Vocea 1 Ai să cazi invers. Vocea 2 Nu vreau! Câteva Voci Are să cadă în sus! Vocea 1 Fără îndoială! Nu există negare între totul și nimic. Cor de Voci Ai să cazi în sus, ai să cazi în sus! Ecoul Cazi sus! Cazi sus! Cazi sus! Cazi sus! Amestec de Voci, dans de tonuri, conglomerat de ritmuri, cor aritmic. Mâța zgârie podelele cu furie și, luându-și azimutul, țâșni cu coada înainte spre mormanul de carne sforăitor. Aterizarea forțată declanșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Master psihologicus humanum. Foarte bine; și ce-i cu asta? Ceea ce noi nu știm era că Mioara știa scopul, folosința exteriorului și mai ales CE apăra ea. Pe când noi cunoaștem suprafața, Mioara vedea volumul din care făceau parte dimensiunile ei, ecoul, dejecțiile lui, supărat pe destinul său linear de a fi ecou și nimic mai mult. La ce-i folosea? Întrebare de o crasă inutilitate care frizează prostia! La gard, la propriul ei gard de apărare! Și la deschiderea largă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
noi nu știm era că Mioara știa scopul, folosința exteriorului și mai ales CE apăra ea. Pe când noi cunoaștem suprafața, Mioara vedea volumul din care făceau parte dimensiunile ei, ecoul, dejecțiile lui, supărat pe destinul său linear de a fi ecou și nimic mai mult. La ce-i folosea? Întrebare de o crasă inutilitate care frizează prostia! La gard, la propriul ei gard de apărare! Și la deschiderea largă a porților atent încuiate, a gardurilor oamenilor. A spulberării măștilor. Mioara vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
inimile băteau în ritm îndrăcit, tăcerea era de granit, pentru că în fața noastră, ridicat în două labe, uriaș cât un bivol, stătea un șobolan gras și lucios și tocmai sus un cap cu o coroană de aur, pe care se răsfrângea ecoul fricii și uimirii noastre, prăbușirea în neant a speranțelor și bucuriilor de libertate: era Căpcăunu! Și, mânându-ne ca pe o turmă de șobolani murați în apele spaimei, am ajuns prin tunelurile verticale în păduricea de lângă Siret. Șobolanoidul, aruncat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se nășteau, moartea rânjea; O clipă mai scurtă, o clipă mai lungă De-aici, pân-acolo și fu întreruptă. Cohorte întregi de urmași și de neamuri, Crezând că sunt unici, tineri și veșnici, În curând aveau să privească în urmă Ecoul a ceea ce fuseseră vârste. Copilul se-ntâlnea cu bătrânul slăbit, Bătrânul era un copil decrepit, Dar noi îi păzeam în tăcere, De ochiul cel rău al arșiței verii, De zgomot, de moarte, de noapte, de zi, De gâturi de gâște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
atât de lungă. Cum să nu fie nebuni de fericire gunoierii? Notele proaste din carnetele școlare sau transmise prin e-mail-uri, lacrimile care se scurg prin undele telefoniei, prelingându-se până la cot, culese cu grijă, strigătele care se lovesc de boltă, ecoul vine înapoi, dizidentul urlă în peștera goală, tavanul cerului e un gong uriaș, răsună cercurile sunetului, se duc până se pierd în propriul lor trup, obosite de monotonie, întorcându-se tăcute la sursă, strânse încet, deznădejdile se întâlnesc cu bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
restaurant, a cincea, în ultimul vagon, a șasea ajunse ultima piatră. Priveau vidul lăsat în urmă de versurile cu trup de piatră concasată. După câteva trenuri în reluare, dovadă că timpul se întorcea mereu înapoi, Nilă și Prunilă auziră întâi ecoul pe care Hugo, maestru al creării culorilor din concertul Live al concertului timpului, reuși să le materializeze răspunsul. Cuadratele goale, Nilă și Prunilă priveau paginile ziarelor de peste 1.000 de ani, pictate din recuzita bogată a prezentului de farsorul timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Nilă și Prunilă priveau paginile ziarelor de peste 1.000 de ani, pictate din recuzita bogată a prezentului de farsorul timpului, Hugo. Să așteptăm răspunsul din viitorul apropiat! -zise încrezător Prunilă. Dar nici peste 500 de ani versurile nu avură niciun ecou. Mai stăm o rundă de timp, măsurat în 17 rapide, 9 marfare și un Intercity! îl încurajă Prunilă pe amicul său. Nilă ridică mâna și un tren din viitor cabră, scrâșnind din copitele de oțel spre mirarea (oglindită în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-atâta liniște Dumnezeu își încetase freamătul. O ascultă și noaptea ținând în palmă globul magic al Lunii. Era auzită de la mari depărtări de Lumile care inspirau prima gură de necunoscut, inima expirând primul gong al singurătății. Celălalt avea să fie ecoul întâiului care punea în vibrație pulsul existenței. Ursitoarele și-au înfășurat tălpile cu apă pentru a nu fi auzite de antenele ierbii, s-au furișat lângă scâncetul unui pui de tren orfan, garat pe linia moartă, până va fi înfiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
jos. Dacă asta voiau să vadă românii, zice Tîrnăcop, asta li s-a dat, moartea Tiranului, și încă mult mai frumos decît se așteptau, i se pare. — De Crăciun, printre programele de colinde, spoturi propagandistice, mesaje mincinoase, știri internaționale despre ecourile Revoluției, Nașterea Domnului, și Executarea Dictatorului, recapitulează Dendé. — Alo, da! țipă din nou Roja în microfon părîndu-i-se că aude pe cineva la celălalt capăt. Uite de-asta nu mă las eu păgubaș, ați înțeles de ce? se întărîtă. Pe vremea cînd
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]