2,770 matches
-
nelocalizate. Dispozitivul lui Young cu două deschideri este cel mai vechi dispozitiv experimental pentru observarea interferenței luminii (Fig.1.6.). Lumina emisă de sursa punctiformă S cade pe ecranul A, ce prezintă două deschideri mici, circulare - fantele F1 si F2 - egal depărtate de S. Potrivit principiului lui Huygens, deschiderile F1 si F2 constituie două surse de lumină secundare. Deoarece radiațiile emise de F1 si F2 provin de la aceeași sursă, ele sunt radiații coerente. Radiațiile se suprapun în zona hașurată din figură
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
-l într-o stare fără stat, într-o stare naturală . În această stare, omul se eliberează de toate constrângerile statale; aici își poate demonstra adevărata esență, tendința de autoprezervare. În calitatea lor de ființe care se auto-prezervă, oamenii sunt cu toții egali. Spre deosebire de Aristotel, care pretindea că există o inegalitate naturală între oameni și care stipula egalitatea dintre cetățenii aceluiași stat, modernitatea susține că toți oamenii sunt egali de la natură; faptul că indivizii nu dispun de puteri fizice și intelectuale egale nu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
o condiție a libertății. A spune că ceva este o condiție pentru altceva nu e același lucru cu a spune că ele sunt identice. De la premisa că egalitatea este o condiție a libertății nu putem trage concluzia că dacă suntem egali devenim, ca urmare a aceluiași raționament, liberi, depinde în primul rând de genul de stăpân care ne face să fim egali. Ni se spune deseori că libertatea este în avantajul celor puțini; similar, egalitatea reprezintă forța celor mulți (și favorizează
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
date, expresia este evaluată și se returnează o valoare logică .T. / .F.(adevărat / fals). Operator Acțiune Cod < mai mic decât ? 23 < 54 > mai mare decât ? 1 > 2 sau ?.t.>.f. = egal cu ? cVar1 = cVar <>, #, != diferit de ? .T. <> .F. <= mai mic egal cu ? {^1998/02/16} <= {^1998/02/16}>= mai mare egal cu ? 32 >= n ani == comparare șiruri de caractere ? status == "Open" În cazul variabilelor de tip caracter operatorii relaționali funcționează prin compararea codurilor ASCII corespunzătoare caractere lor din cele două șiruri, comparația
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
T. / .F.(adevărat / fals). Operator Acțiune Cod < mai mic decât ? 23 < 54 > mai mare decât ? 1 > 2 sau ?.t.>.f. = egal cu ? cVar1 = cVar <>, #, != diferit de ? .T. <> .F. <= mai mic egal cu ? {^1998/02/16} <= {^1998/02/16}>= mai mare egal cu ? 32 >= n ani == comparare șiruri de caractere ? status == "Open" În cazul variabilelor de tip caracter operatorii relaționali funcționează prin compararea codurilor ASCII corespunzătoare caractere lor din cele două șiruri, comparația făcându-se caracter cu caracter, de la stânga la dreapta. Dacă
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
în discuție. Din cauza sistemului său unic de comunicare (limbajul semnelor) copiii cu deficiențe auditive sunt de cele mai multe ori implicați în interacțiuni simple cu părinții sau cu alți adulți și nu au multe oportunități de a se implica în interacțiuni cu egalii. De aceea, NOI, profesorii din învățământul special și toți cei responsabili de educarea copiilor cu deficiențe va trebui să-i direcționăm de câte ori va fi nevoie în orientarea interacțiunilor și în demontarea căilor nonverbale de comunicare. Petrecând mai mult timp în
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
dezechilibre, compusă în proporție de 98% de auzitori... Dar și această lume, societatea post- modernă , trebuie să se deschidă, să îi accepte, să îi includă în rândurile ei pe cei care, din cauze independente de voința lor sunt diferiți, dar egali în drepturi cu toți ceilalți. Școala este puntea de legătură cu lumea reală. Ea este cea care îi apropie pe elevi de complexitatea, contradicțiile și dezechilibrele acesteia atât prin educația formală cât mai ales prin educația nonformală și informală, în
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
scria: Mă hră‑ nesc din flăcări și‑mi iau viața din ceea ce e moarte pentru altul 39. Edificiul pe care a încercat Michelangelo să‑l înalțe lui Dumnezeu este fără îndoială, edificiul dedicat întru totul frumuseții: este un triumf fără egal în istoria artei, un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control forțele sale în aparență contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
principala putere excentrică în existența noastră terestră. Am observat că, atât fizic, cât și perceptiv, spațiul experienței noastre este anizotropic, adică unul în care direcția ascendentă diferă fundamental de direcția descendentă. Am mai observat că mijloacele artelor vizuale nu sunt egal dependente de centrul exterior din pământ. O pictură înrămată pe perete are un mare grad de independență - din două motive. În primul rând, cel mai adesea tablourile au un spațiu de percepție al lor, separat prin ramă de spațiul înconjurător
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
prezentate. Scena devine un banchet voios și spontan. Camera în formă de cutie, nemaifiind doar un fundal, îi înconjoară și protejează pe participanții la cină. Căminul reculează, făcând ca Mântuitorul să-și piardă din solemnitate, așezat acum în compania unor egali, grupați în jurul mesei. Toți sunt aproape de aceeași înălțime, inclusiv Iuda. Sistemul centric este astfel dispus în jurul farfuriei rotunde cu friptură de miel. Pardoseala goală din prim-plan, atenuând baza în versiunea proiectivă a tabloului, îi adună pe oaspeții cinei către
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care fiecare personaj are valoarea unei note muzicale. Școală a fanteziei și manierismului, benzile desenate continuă să fie o atracție pentru cei mici, chiar și acum în epoca jocurilor electronice. XVI. Contrastul esența compoziției Fernand Léger De o importanță fără egal în domeniul artelor, compoziția este încercarea cea mai grea pentru un artist. Prin bogăția de cunoștințe profesionale, tehnice, estetice și filosofice pe care le cere, ea este o problemă dificilă pentru fiecare creator. Compoziția este (Liviu Lăzărescu). Pentru realizarea unei
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
scriitorul Ion Mărgineanu, care de fiecare dată a încântat cu măiestria vorbelor sale întreagă galerie umplând-o de o stare de sărbătoare cu vorbe mari spuse cu precizia unui om al cuvântului, a lăsat mărturie în album o pagină fără egal ce poartă denumirea „Secvențe din strălucirea artei” „Iată, sunt în fața unui tablou uriaș al cărui singur veșmânt, pe o vreme sufletească, atât de capricioasă, este doar MĂRIA-SA CULOAREA, inițial acest firav izvor ce iese la întâlnirea cu lumea de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
populare culese de V. Alecsandri (care au interesat și pe prosper Merimee) constituiau într-adevăr un început de dovadă obiectivă. De altfel, tot după Kogălniceanu, reabilitarea noastră literară n ar însemna, de fapt, decât restituirea unei contravalori, o competiție de la egal la egal. Dovadă acest text din 1846: Trebuie și noi să dăm ceva Europei civilizate, care ne-au dat atâta: trebuie ca și literatura noastră prin lucrările sale să înceapă a-și face loc lîngă surorile sale. Când V. Alecsandri
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de V. Alecsandri (care au interesat și pe prosper Merimee) constituiau într-adevăr un început de dovadă obiectivă. De altfel, tot după Kogălniceanu, reabilitarea noastră literară n ar însemna, de fapt, decât restituirea unei contravalori, o competiție de la egal la egal. Dovadă acest text din 1846: Trebuie și noi să dăm ceva Europei civilizate, care ne-au dat atâta: trebuie ca și literatura noastră prin lucrările sale să înceapă a-și face loc lîngă surorile sale. Când V. Alecsandri constată, în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
decizii, dar când le ia în general le duce la bun sfârșit. Încă un punct forte al politicii duse de Putin este acela că el a conștientizat mult mai mult slăbiciunile și limitările Federației Ruse. Ețlîn considera statul rus drept egal al Statelor Unite ale Americii.211 Cazul războaielor cecene prin care Federația Rusă se implică în politica internă a unui alt stat, este un conflict care s-a manifestat în mai multe etape. Cele mai recente știri despre aceste acțiuni descriu o încercare
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
scriitorul Ion Mărgineanu, care de fiecare dată a încântat cu măiestria vorbelor sale întreagă galerie umplând-o de o stare de sărbătoare cu vorbe mari spuse cu precizia unui om al cuvântului, a lăsat mărturie în album o pagină fără egal ce poartă denumirea „Secvențe din strălucirea artei” „Iată, sunt în fața unui tablou uriaș al cărui singur veșmânt, pe o vreme sufletească, atât de capricioasă, este doar MĂRIA-SA CULOAREA, inițial acest firav izvor ce iese la întâlnirea cu lumea de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și în argumentarea lui Robert Nozick împotriva teoriei rawlsiene a dreptății distributive, pentru teoria dreptății ca îndreptățire (justice as entitlement) și pentru statul minimal ca ideal de organizare politică 21; și 2) rolul jucat de principiul tratării ca (liberi și) egali a tuturor cetățenilor în argumentarea din cadrul concepției despre dreptatea distributivă și a întregii teorii politice a lui Ronald Dworkin 22 și - în general - în argumentările din cadrul dezbaterilor ce au urmat pe tema celei mai adecvate concepții a dreptății 23. Al
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a întregii teorii politice a lui Ronald Dworkin 22 și - în general - în argumentările din cadrul dezbaterilor ce au urmat pe tema celei mai adecvate concepții a dreptății 23. Al doilea exemplu ar putea stârni câteva nelămuriri, de vreme ce principiul tratării ca egali a tuturor cetățenilor este invocat și de unii realiști în argumentările lor24. Între utilizarea moralistă și utilizarea realistă a acestui principiu există, însă, o diferență importantă, adesea neobservată chiar și de unii filosofi foarte atenți și perspicace în argumentările lor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
însă, o diferență importantă, adesea neobservată chiar și de unii filosofi foarte atenți și perspicace în argumentările lor (sau/și în analiza argumentărilor altor filosofi). În cadrul teoriilor lui Dworkin și în dezbaterile pe care le-am semnalat, principiul tratării ca egali a tuturor cetățenilor este invocat (și) ca principiu moral, ca principiu justificat prin apel la principiul moral al egalității de demnitate și respect sau, după cum mai este el numit, principiul egalității umane fundamentale 25 (principiu considerat - pe bună dreptate în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
subiect" a ordinii politice. Și, la fel ca "acceptabilitatea pentru fiecare subiect", "acceptabilitatea egală" pentru toți cetățenii a ordinii politice nu poate fi justificată prin citarea valorilor interne politicii, ci, drept urmare, numai prin recursul la principiul moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și principiul egalității umane fundamentale 22. Mai mult, merită adăugat, situația nu se schimbă prea mult nici dacă, la sugestia lui Matt Sleat, amendăm concepția acceptabilității egale astfel încât ea să abandoneze acceptabilitatea pentru toți cetățenii drept
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumentare, chiar și restrânsă pentru cazul societăților liberale actuale, acceptabilitatea pentru toți cetățenii rămâne o condiție "moralistă" a legitimității, una care nu poate fi justificată prin citarea valorilor interne ale politicii, ci numai prin întrebuințarea principiului moral al tratării ca egali a tuturor cetățenilor sau/și a principiului egalității umane fundamentale 25. Pe lângă avansarea unei concepții realiste implauzibile a legitimității politice, tot ceea ce realizează Sleat prin această "amendare" este înlocuirea unui moralism universalist cu un moralism parohialist. Această înlocuire nu aduce
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fundamentale sau/și al tratării tuturor cetățenilor ca liberi și egali. Consider, altfel spus, că Ronald Dworkin sau Will Kymlicka au avut dreptate să insiste că acceptarea și interpretarea cât mai adecvată a principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali constituie o condiție sine qua non de validitate pentru orice concepție politică. A contesta legitimitatea acestui principiu moral și legitimitatea sa drept criteriu de validitate al concepțiilor politice înseamnă a te plasa cu mult dincolo de sfera rezonabilului, plauzibilului și - în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acestui principiu moral și legitimitatea sa drept criteriu de validitate al concepțiilor politice înseamnă a te plasa cu mult dincolo de sfera rezonabilului, plauzibilului și - în general - de regulile unei dezbateri acceptabile și civilizate. Principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali rezultă cu necesitate din principiul egalității umane fundamentale, principiu indemonstrabil, dar, bineînțeles, nu mai puțin valid și nu mai puțin imperativ din cauza indemonstrabilității sale2. Există foarte multe principii, concepții sau reguli etice a căror validitate constituie subiectul unui dezacord rezonabil
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
95 principiul egalității de demnitate și respect, 26, 66, 70, 93, 123 principiul egalității umane fundamentale, 26, 66, 103, 109-110, 163 principiul libertății umane fundamentale, 103, 163 principiul non-discriminării, 112 principiul responsabilității/libertății individuale, 103 principiul tratării ca (liberi și) egali a tuturor cetățenilor, 23-26, 66-67, 95, 109, 111 prioritatea moralului asupra politicului, 37-38 problema "bazelor morale" ale egalității politice problema "cetății ideale", 111 problema condițiilor de legitimitate ale războiului, 112 problema dreptății globale, 111-112 problema dreptății rectificative, 112 problema "fundamentelor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Political Values: A Rejoinder", în Journal of Philosophical Research 40 (2015), pp. 465-468 sau Robert Jubb, "A Realistic Egalitarianism", în Juncture (2016), în curs de apariție. https://reading.academia.edu/RobertJubb. 25 Foarte mulți filosofi politici consideră principiul tratării ca egali a tuturor indivizilor/cetățenilor, principiul egalității de demnitate și respect și principiul egalității umane fundamentale drept unul și același principiu. În ceea ce mă privește, am fost convins de Christian Schemmel în opinia potrivit căreia principiul egalității umane fundamentale (sau principiul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]