3,968 matches
-
cavitățile atriale și ventriculare, asigurând netezimea suprafețelor ce vin în contact cu sângele circulant. El este alcătuit din trei straturi: primul strat, intern, este format din celule endoteliale care se continuă cu endoteliul vascular; stratul mijlociu, reprezentat de fibre colagene, elastice și musculare, adăpostește țesutul nodal cardiac; stratul extern, format din țesut conjunctiv lax, este adiacent miocardului și se continuă cu endomisiul fibrelor musculare cardiace. Sistemul valvular cardiac este format dintr-un schelet fibro-conjunctiv inserat la nivelul orificiilor atrio-ventriculare și al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Y cotransmițător adrenergic inhibă efectele cardiace ale vagului (Potter și Ulman, 1994). II.2.4. PARTICULARITĂȚI HISTOFIZIOLOGICE ALE VASELOR Din punct de vedere structural, arterele prezintă după cum se știe o endarteră, formată din celule endoteliale, o mezarteră bogată în țesut elastic în cazul arterelor mari și țesut muscular în cazul arterelor mici sau mijlocii și, în sfârșit, o adventice constituită din țesut fibros de susținere, la nivelul căreia se termină fibrele nervoase simpaticoparasimpatice. Aceste caracteristici structurale conferă arterelor următoarele două proprietăți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatică din timpul stărilor emotive, expunerilor la frig etc. se însoțesc adeseori de tulburări de irigație a unor teritorii vasculare. Din cele relatate rezultă că arterele îndeplinesc două mari roluri în organism. Mai întâi, prin segmentul inițial bogat în fibre elastice, ele constituie un veritabil rezervor și amortizor de contracție cardiacă (cameră de amortizare — Windkessel după autorii germani). Energia potențială acumulată în timpul distensiei sistolice va acționa în diastolă asupra masei sanguine, determinând deplasarea ei în continuare spre țesuturi, în al doilea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
venule, ca principală cale de întoarcere a sângelui arteriolocapilar. Anastomozele arteriovenoase funcționează cu intermitență, ca o cale derivată, numai în anumite condiții fiziopatologice. Ca și arterele, venele mici sunt bogate în fibre musculare, în timp ce venele mari conțin mai ales fibre elastice. De aici, cele două proprietăți ale venelor: extensibilitatea și contractilitatea. a) Extensibilitatea sau distensibilitatea venelor este de aproximativ 6-10 ori mai mare decât a arterelor (de 8 ori în medie). Distensibilitatea totală sau complianța este creșterea maximă de volum dată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a cordului, de masa sanguină circulantă și de rezistența vasculară periferică. În mod schematic, factorii determinanți ai presiunii arteriale pot fi împărțiți în factori fizici și factori fiziologici. Din prima categorie, a factorilor fizici, fac parte volumul sanguin și structurile elastice ale sistemului arterial. La rândul lor, factorii fiziologici sunt reprezentați de volumul bătaie, frecvența cardiacă, debitul cardiac și rezistența periferică. Factorii fiziologici acționând prin intermediul unuia sau ambilor factori fizici, forța generată de cord în timpul contracției ventriculare va fi întreținută de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu participarea obligatorie a zonelor reflexogene, căilor aferente, centrilor neuro-reflecși bulbari și a inervației aferente simpatico-parasimpatice, care guvernează activitatea organelor efectoare, reprezentate de mușchiul cardiac și arborele vascular. a) Zonele reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică sunt structuri neurovasculare, bogate în țesut elastic și elemente nervoase preso- și chemosensibile, cu sensibilitate maximă la variațiile de presiune, întindere sau compoziție chimică a sângelui circulant, situate la nivelul vaselor mari de la baza inimii și gâtului. În afara zonelor reflexogene clasice, există un număr suficient de alte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
diferite, cele două circuite vasculare stabilesc comunicări între ele prin anastomoze de diferite tipuri. Vasele circulației pulmonare prezintă o serie de particularități morfo-funcționale, ce le diferențiază de cele nutritive de origine aortică. Spre deosebire de ramurile aortice, arterele pulmonare sunt scurte, predominent elastice cu pereți subțiri și cu distensibilitate foarte mare, permițând ca în timpul sistolei să aibă loc creșterea volumului fără depășirea valorilor normale ale presiunii pulmonare (15-20 mmHg). Arteriolele precapilare (aproximativ 300 milioane) se întind, de asemenea, pe o distanță de numai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stau particularități morfo-funcționale ale căilor respiratorii, parenchimului pulmonar și sistemului ventilator toracic. II.3.1. PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE ȘI FUNCȚIONALE PULMONARE Ca organ fibroelastic dilatabil în cavitatea toracică variabilă în inspir și în expir, plămânul se comportă ca un veritabil conteiner elastic pasiv, capabil să-și modifice volumul sub influența creșterii sau reducerii diametrelor sale în timpul respirației. Predominanța țesutului elastic face ca, sub influența presiunii negative intrapleurale, parenchimul pulmonar să urmeze cu fidelitate mișcările cuștii toracice, determinând modificări ale volumului și presiunilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
FUNCȚIONALE PULMONARE Ca organ fibroelastic dilatabil în cavitatea toracică variabilă în inspir și în expir, plămânul se comportă ca un veritabil conteiner elastic pasiv, capabil să-și modifice volumul sub influența creșterii sau reducerii diametrelor sale în timpul respirației. Predominanța țesutului elastic face ca, sub influența presiunii negative intrapleurale, parenchimul pulmonar să urmeze cu fidelitate mișcările cuștii toracice, determinând modificări ale volumului și presiunilor intrapulmonare, însoțite de deplasarea în sens dublu a aerului atmosferic în căile respiratorii. Respirația este asigurată prin activitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Alveolele alăturate comunică prin mici orificii numite pori alveolari descriși de Kohn (1893). Numărul alveolelor pulmonare a fost evaluat la aproximativ 300 milioane, realizând o suprafață de schimb gazos de 80-100 m2. Lobulii și acinii au o rețea de fibre elastice și colagene în strânsă legătură cu structurile bronșiolare și arteriale, care constituie un continuu elastic, astfel încât fiecare cale aeriferă și fiecare vas sunt legate elastic de structurile vecine. Consecința funcțională a acestui tip de relații structurale este posibilitatea de transmitere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pulmonare a fost evaluat la aproximativ 300 milioane, realizând o suprafață de schimb gazos de 80-100 m2. Lobulii și acinii au o rețea de fibre elastice și colagene în strânsă legătură cu structurile bronșiolare și arteriale, care constituie un continuu elastic, astfel încât fiecare cale aeriferă și fiecare vas sunt legate elastic de structurile vecine. Consecința funcțională a acestui tip de relații structurale este posibilitatea de transmitere a tensiunilor ce iau naștere într-un punct al sistemului elastic pulmonar, prin rețea, tuturor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
suprafață de schimb gazos de 80-100 m2. Lobulii și acinii au o rețea de fibre elastice și colagene în strânsă legătură cu structurile bronșiolare și arteriale, care constituie un continuu elastic, astfel încât fiecare cale aeriferă și fiecare vas sunt legate elastic de structurile vecine. Consecința funcțională a acestui tip de relații structurale este posibilitatea de transmitere a tensiunilor ce iau naștere într-un punct al sistemului elastic pulmonar, prin rețea, tuturor părților componente ale sistemului. Structura cea mai puternic implicată în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care constituie un continuu elastic, astfel încât fiecare cale aeriferă și fiecare vas sunt legate elastic de structurile vecine. Consecința funcțională a acestui tip de relații structurale este posibilitatea de transmitere a tensiunilor ce iau naștere într-un punct al sistemului elastic pulmonar, prin rețea, tuturor părților componente ale sistemului. Structura cea mai puternic implicată în funcția respiratorie a plămânului este membrana alveolo-capilară, adaptată perfect funcției de schimb gazos prin procese fizico-chimice de simplă difuziune (fig. 92). Aceasta constituie o adevărată barieră
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și ramurile sale divizionare până la capilarele pulmonare, și un sistem venos pulmonar, care constituie circulația de retur spre inima stângă. Vasele circulației pulmonare au o serie de particularități morfologice justificate de funcția lor. Vasele arteriale pulmonare se împart în: artere elastice (diametru mai mare de 1 mm), artere musculare (diametru între 100 m și 1 m) și arteriole (diametru cuprins între 10-100 m), ce se continuă cu vasele precapilare, al căror diametru este cuprins între 20 și 40 m. Arterele elastice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
elastice (diametru mai mare de 1 mm), artere musculare (diametru între 100 m și 1 m) și arteriole (diametru cuprins între 10-100 m), ce se continuă cu vasele precapilare, al căror diametru este cuprins între 20 și 40 m. Arterele elastice se întind pe o distanță de aproximativ 20 cm, ceea ce reprezintă 90% din distanța care separă valvulele pulmonare de patul capilar. Regimul presional din sectorul circulației pulmonare este de aproape 6 ori mai scăzut comparativ cu cel din circulația sistemică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de aproape 6 ori mai scăzut comparativ cu cel din circulația sistemică. La calibru egal, vasele circulației pulmonare au pereții de două ori mai subțiri și mai distensibili. Spre deosebire de structura peretelui aortei, care are media formată din lamele de fibre elastice dispuse circular, concentric, realizând o structură ordonată, în peretele arterelor pulmonare fibrele sunt scurte, discontinue, dând un aspect de masă amorfă. Fibrele musculare care se găsesc la acest nivel se inseră în spirală pe fibrele elastice. Numărul lor este foarte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din lamele de fibre elastice dispuse circular, concentric, realizând o structură ordonată, în peretele arterelor pulmonare fibrele sunt scurte, discontinue, dând un aspect de masă amorfă. Fibrele musculare care se găsesc la acest nivel se inseră în spirală pe fibrele elastice. Numărul lor este foarte redus. Astfel, în artera pulmonară și ramurile ei principale numărul lor este de 20-30, în timp ce arterele cu calibru de 1 mm sunt în jur de 3-4. Rolul lor nu este atât în vasomotricitate, cât în mularea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Astfel, în artera pulmonară și ramurile ei principale numărul lor este de 20-30, în timp ce arterele cu calibru de 1 mm sunt în jur de 3-4. Rolul lor nu este atât în vasomotricitate, cât în mularea pe conținutul sanguin. Alături de fibrele elastice și musculare se găsesc colagen și substanță fundamentală bogată în heteropolizaharide acide de tipul condroitinei. Volumul de sânge care se găsește în circulația pulmonară variază în funcție de sectorul vascular. Astfel, arterele elastice cuprind aproximativ 120 ml de sânge (80% din volumul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasomotricitate, cât în mularea pe conținutul sanguin. Alături de fibrele elastice și musculare se găsesc colagen și substanță fundamentală bogată în heteropolizaharide acide de tipul condroitinei. Volumul de sânge care se găsește în circulația pulmonară variază în funcție de sectorul vascular. Astfel, arterele elastice cuprind aproximativ 120 ml de sânge (80% din volumul total al circulației pulmonare). Distensibilitatea arterelor pulmonare și a celor două ramuri principale este foarte mare și permite ca, în timpul sistolei, peste volumul de 50 ml pe care-l conțin în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
menținerea constantă a concentrației sanguine a gazelor respiratorii. Stimulii principali sunt O2 și H+. Celulele musculare netede din pereții vasculari au proprietățile morfologice generale ale musculaturii netede: dimensiuni reduse, reticul endoplasmatic puțin dezvoltat, capacitate mare de a sintetiza elastină, fibre elastice și colagen. Miozina are o activitate ATPazică scăzută, contracția fiind lentă, prelungită. Inervația adrenergică și colinergică se întâlnesc la toate speciile animale. Receptorii alfa sunt mai bine reprezentați ca cei beta. Se pare că fibrele adrenergice au un rol mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vârfului pulmonar, fețele posterioare ale plămânilor și suprafețelor pulmonare mediastinale. Expansiunea țesutului pulmonar este ajutată de alungirea arborelui bronșic și de faptul că în timpul inspirului hilul face o mișcare cu direcție anterioară, inferioară și externă. Pe de altă parte, rețeaua elastică din vase și sistemele de canale ale arborelui bronșic constituie un sistem elastic continuu, care face ca fiecare element să fie legat de structurile vecine, în așa fel încât tensiunile dezvoltate într-un anumit punct să fie transmise tuturor părților
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este ajutată de alungirea arborelui bronșic și de faptul că în timpul inspirului hilul face o mișcare cu direcție anterioară, inferioară și externă. Pe de altă parte, rețeaua elastică din vase și sistemele de canale ale arborelui bronșic constituie un sistem elastic continuu, care face ca fiecare element să fie legat de structurile vecine, în așa fel încât tensiunile dezvoltate într-un anumit punct să fie transmise tuturor părților componente ale sistemului. Elasticitatea țesutului pulmonar depinde atât de forța vâsco-elastică pulmonară, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aparținând tractului supravocal. În cazul instrumentelor de suflat, anumite segmente ale acestora vibrează la trecerea coloanei de aer expirat. Presiunea subglotică, eficientă pentru a se putea vorbi sau cânta dintr-un instrument de suflat, rezultă din însumarea forțelor de retracție elastică a plămânilor și cuștii toracice, cu contracția activă a musculaturii expiratorii și relaxarea mușchilor inspiratori. Înregistrările electromiografice au precizat că, în timpul vorbirii, la volume pulmonare mari, este mai activă musculatura inspiratorie și că, pe măsură ce acestea scad, crește activitatea electrică a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
II.3.11. BRONHOMOTRICITATEA ȘI REGLAREA EI Spre deosebire de căile respiratorii traheo-bronșice prevăzute cu inele cartilaginoase incomplete, bronhiolele cu diametrul mai mic de 1,5 mm prezintă sub mucoasă un strat de fibre musculare netede, dispuse circular și acoperite de fibre elastice și de țesut conjunctiv adventiceal de susținere. Tonusul bazal al fibrelor musculare depinde de echilibrul realizat între factorii nervoși și umorali care tind să contracte sau să relaxeze musculatura bronșiolară. Aceasta se găsește sub controlul permanent al inervației simpatico-parasimpatice și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prezente, în schimb, celule care secretă mucus. II.4.1.1. Structura microscopică a tractului gastrointestinal este unitară, reprezentată de următoarele straturi: a) Mucoasa este formată din epiteliu, lamina propria și muscularis mucosae; lamina propria conține fibre de colagen și elastice, diferite tipuri de glande, noduli limfatici și capilare. Muscularis mucosae este reprezentată de fibre musculare netede circulare, ale căror contracții formează pliuri ale mucoasei și care, în zonele cu vilozități, împing sângele și limfa cu substanțele absorbite din lumenul intestinal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]