188,645 matches
-
Negreșit, există o anume ostentație în programul unei asemenea deschideri largi, care îngăduie partizanilor săi "să se detașeze de nefericita chestiune identitară și de problemele insolubile ale comunității lor, navigînd spre punctul fertil al întîlnirii cu celălalt, sub soarele culturii eliberate de mistica "rădăcinilor" și al unei apartenențe nu moștenite, ci asumate la Europa". Însă nu e aceasta tocmai postura cea mai clarvăzătoare? Întrucît să recunoaștem că ea înfățișează măcar trei avantaje indubitabile: depășirea impasului istoric al unei Basarabii cu o
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
o zi de vacanță în Caraibe, este transportat de urgență la Boston, și trăiește cîteva săptămîni între viață și moarte. Dorința de a supraviețui și dragostea soției îl ajută să-și exorcizeze demonii (halucinațiile sunt legate de Vela), să se elibereze de obsesii și să revină înseninat la o viață nouă. Cartea se încheie cu un portret luminos al lui Ravelstein și cu replica lui Chick: Nu e ușor să cedezi morții o creatură ca Ravelstein." Roman despre prietenie, dragoste, moarte
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
Absența unei direcții teoretice atrage tendințele amintite în zona efemerului. Le privează de greutatea lor specifică. Conceptul în schimb gestionează, sistematizează, propulsează și relansează către noi situații energiile anarhice ale emancipării. Nu în ultimul rând, le arhivează pentru posteritate. Conceptul eliberează irezistibil instinctul - desigur, în măsura în care e sincer. Pentru a conceptualiza, e nevoie ca aceste energii să fie parțial sublimate. Nu mă deranjează strip-tease-ul verbal dintre blocuri pentru că ar veni în contradicție cu cine știe ce reflecție morală (asta-i treaba poliției), ci pentru că
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
Două soluții posibile care nu se exclud. Cred că un autentic creator nu scrie pentru un cititor și nu se adresează unui anumit public. Un creator scrie, în primul rînd, pentru sine - altfel ar înnebuni - în dorința de a se elibera (cu ajutorul limbajului) de anumite obsesii, angoase și un "prea plin existențial". Cine vorbește în mine?" se întreba Freud. Apoi încearcă să transmită un sentiment (chiar dacă știe cît de neputincioasă este comunicarea indicibilului și al inefabilului), să sugereze o stare, o
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
ani, mă fac să mă simt... "la mine acasă". Dosarul de presă cu articolele și cronicile apărute în ziarele și revistele din Franța este de două ori mai voluminos în comparație cu articolele și cronicile publicate în România. În România m-am eliberat de neliniștea și angoasa ce mă cuprindeau de cîte ori aterizam la Aeroportul Otopeni. Nu știu cum criticii îmi vor înregistra numele - un rînd, două, într-un dicționar -, dar știu că n-am făcut nimic pentru a-mi asigura gloria prezentă sau
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Chiar mă gândesc că, dacă situația s-ar schimba și în țară ar veni la conducere alți stăpâni, ei de asemenea și-ar manifesta partinitatea. Guvernul român promovează o linie proastă, el face multe greșeli./.../ Și, în loc ca să dăm poporului eliberat de legionari libertate, guvernul nostru continuă represiunea, teroarea, asasinatele. Aceasta este straniu. Aceasta-i lipsă de omenie. Niciodată să nu provoci ura, ea întotdeauna naște răul. Da, dv. ați vorbit despre lupta contra democrației. Dar în guvernul nostru nu-i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
Eneștii au ridicat problema eliberării generalilor, ofițerilor și soldaților Armatei Române aflați în lagărele sovietice de prizonieri de război. În legătură cu aceasta, ei mi-au transmis o scrisoare adresată tovarășului Stalin din partea rudelor prizonierilor de război cu cererea de a-i elibera pe aceștia din urmă. În afară de aceasta, Eneștii mi-au transmis o notă verbală Ambasadei României la Moscova cu solicitarea de a le transmite informații în legătură cu generalii prizonieri Mazarini și Brătescu. Eneștii au spus că, înainte de vizita lor la Moscova, li
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
și fără sfîrșit. O mînă bate într-o tobă de piele ritmul inimii. Un nai (în turcă, ney) modulează la infinit o melodie suavă. Nu e nevoie de cuvinte ca să înțelegi că melodia naiului exprimă încercarea sufletului de a se elibera din corp (a cărui inimă bate, și bate, și bate) spre a se topi în ființa lui Dumnezeu. Cum totul nu e, la sufiți, decît aspirație, desprinderea sufletului de trup se amînă mereu: muzica este cînd precipitată, cînd lentă, cînd
Mistică și muzică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16854_a_18179]
-
dreptate socotit drept fundamental, al metodologiei din domeniul compoziției: problema identității auctoriale. Altfel spus, cea a scriitorului, a acelei făpturi ubicue, spre disperarea mea la primul contact cu mediul academic american, the writer. Viziunea dascălilor de compoziție este de a "elibera" o voce interioară a fiecărui student în parte, care apoi să producă mai mult sau mai puțin sub dicteul unei inspirații misterioase, o scriitură fluentă și articulată, expresie, în plus, a identității studentului cu pricina. Așa-numitele teorii expresiviste ale
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
cu un ochi ciclopic și filtrată prin puterea lui de vibrație ieșită din comun, pictorul scoate această lume din accidental și din derizoriu, o reconstruiește cu inocența celui convins că totul poate fi luat oricînd de la început și, finalmente, o eliberează și o risipește în spațiile înalte, conferindu-i forță primordială, unicitate și profunzime mitologică. Dintr-o singură privire, e drept, una nu tocmai la îndemîna oricui, el descrie o scenă banală, de interior, pe care, în același timp, o fixează
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
liberi. Liberi de a constata că fenomenele se petrec univoc în mod necesar sau că ele... (lipsește) (1953). Lecturi filozofice intense. Teama de... * Anii 1954 și 1955 anteriori revoluției maghiare din 1956, cînd Ion Negoițescu era sigur că vom fi eliberați,... că va veni regele,... că literatura va scăpa și ea de proletcultism și că el, Negoițescu, va scoate în fine revista lui mult visată Euphorion, de care avea știință și N. Balotă... An euforic, acest 1956, toamna lui pînă la
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
strig, Dumnezeul neprihănirii mele,/ scoate-mă la loc larg, căci sunt la strâmtoare! Ai milă de mine, căci mă ofilesc!/ Vindecă-mă, căci îmi trenmură oasele!/ Sufletul mi-i îngrozit de tot. întoarce-Te, izbăvește-mă!" Lucian Vasilescu s-a eliberat de orice influență și a renunțat la orice frivolitate, pentru a deveni un poet auster și meditativ, un poet ale cărui versuri au o rezonanță gravă, ca un sunet de clopot, în sufletul cititorului. Republica Federală Daniel Bănulescu, Statul de
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
predispoziția spre nevroză și tristețe în felul său de a fi, s-a inculcat multă sugestie și autosugestie. Și asta, crede biograful, pentru că tînărul Bacovia devine de timpuriu, prizonierul unui model mental: poetul decadent, de care nu s-a mai eliberat toată viața. A devenit, altfel zicînd, un personaj bacovian, opera, cum s-a spus, distrugînd omul. Drama lui Bacovia, ca om și ca poet, provine din identificarea totală cu modelul ales, neîngăduindu-i să se integreze în societate. S-a
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
secolul XX a rămas, de la primele instanțe ale judecății estetice lansate curând după 1900, fidel "Reîntoarcerii la Bach". Misiune cultivată cu mereu alte intenții. Pe de altă parte, iată, în anul 2000 artistul interpret își poate permite să-și amintească, eliberat de presiunea cu care boicotul modern al romantismului a sancționat - o bună vreme - chiar și memoria lui, că readucerea la viață a oratoriului "Matthäus Passion" este opera lui Felix Mendelssohn-Bartholdy - în Vinerea Mare - la 11 martie 1829; dar și că tânărul
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
portărel și începu să strige la trecători întru ajutorarea țăranului. Nu trecu multă vreme și batista se umplu de bani, pe care îi întinse portărelului, el constată că depusese chiar, cu treizeci de lei vechi, peste datoria țăranului. Vaca fu eliberată de sub sechestru și de ispravă se bucură nu numai țăranul cu pricina dar și Cilibi Moise. Și așa procedă și cu doi evrei năcăjiți, arestați ca vagabonzi și eliberați, la protestul lui, de un înalt funcționar. Întrebat dacă cei doi
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Povestea lui Grimm, Corbul, este un frumos exemplu de ospitalitate forțată care intenționează să dăuneze eroului. Acesta din urmă, de fapt, un prinț, întîlnise o prințesă transformată în corb. Ea îi dezvăluie ce trebuei să facă el pentru a o elibera: "Continuă să mergi în pădure și vei găsi o casă unde stă o babă, ea îți va da să bei și să mănînci, dar tu să nu primești nimic; dacă o să mănînci sau o să bei, o să cazi într-un somn
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
o casă unde stă o babă, ea îți va da să bei și să mănînci, dar tu să nu primești nimic; dacă o să mănînci sau o să bei, o să cazi într-un somn adînc și n-o să mai poți să mă eliberezi. În grădina din spatele casei, este o grămadă mare de vreascuri, urcă-te pe ea și așteaptă-mă acolo[...] dar dacă o să dormi, n-o să mă poți elibera." Eroul nu poate rezista la ospitalitatea insistentă și sfîrșește prin a bea o
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
o să cazi într-un somn adînc și n-o să mai poți să mă eliberezi. În grădina din spatele casei, este o grămadă mare de vreascuri, urcă-te pe ea și așteaptă-mă acolo[...] dar dacă o să dormi, n-o să mă poți elibera." Eroul nu poate rezista la ospitalitatea insistentă și sfîrșește prin a bea o sorbitură care îi va provoca somnul și va face din el un neputincios eliberator al prințesei. Dar și aici semnele se inversează: ceea ce făcuse nefastă ospitalitatea (pîinea
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
Dumnezeu i le acordă avertizîndu-l degeaba că ele i s-ar putea întoarce împotrivă. Și într-adevăr, acesta dorește ca nărăvașul lui cal să-și rupă gîtul, ca soția lui să rămînă țintuită locului iar cu a treia dorință o eliberează pe biata femeie. Grimm (III, 149) a menționat înrudirea acestei povești cu cea a lui Filemon. Și, în special, ospitalitatea plină de devotament a cuplului de bătrîni fără copii este exemplară. Exemplele sînt numeroase și atitudinea neospitalieră este pedepsită, fie
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
a posesorilor de vile cu piscină construite la câteva zeci de metri de pista aeroportului. Se vorbește, de asemenea, de redistribuirea zonelor de influență între capii lumii interlope susținuți, firește, de aceiași tartori securiști. Unii intră la închisoare, alții sunt eliberați iar alții trecuți pe linie moartă, după cum dictează capetele neîncoronate, dar pline de grade pe umeri. Nu pot încheia acest tablou al României post-constantinesciene fără să mai spun o dată ceea ce-am spus până la sațietate în ultimii patru ani: că
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
ocupație românească" sunt descrierea perfectă a unei tragedii naționale. Milioanele de membri de partid, sutele de mii de turnători care au făcut legea în România vreme de o jumătate de veac au lăsat urmele rușinoase de care nu ne putem elibera nici azi. Unul din guriștii de cenaclu susținea marea teorie a refuzului nostru de a invada, în 1968, Cehoslovacia. Jalnică eroare! România nu a refuzat atunci nimic, pentru simplul motiv că nici n-a fost invitată să se alăture trupelor
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
străinismului cu cel al demagogiei. Tîrzie, oricum, modificare a unei teorii deplin elaborată. Negreșit, dl. N. Georgescu dovedește, în amîndouă cărțile sale, multă știință de carte despre viața lui Eminescu și a epocii. În loc să elaboreze o biografie a lui Eminescu, eliberată de scenarii, se pierde în tufăriș, plimbîndu-se în grădinile scenariilor utopice, pentru care n-are documente probante. Păcat. N. Georgescu, Cercul strîmt. Arta de a trăi în vremea lui Eminescu, Editura Floare albastră, 1995.
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
vocația delirului și, legată de aceasta, setea de miracol întreținută la cote maxime prin mecanismele bine unse ale unui scenariu pseudomistic. Evaluate în bloc, aceste vechi disfuncții arată limpede că nici acum, după zece ani, societatea românească nu s-a eliberat încă din captivitatea acelui fenomen pervers și degradant numit Cîntarea României. Elogiul ipocrit al ,,puterii de creație a poporului", localizarea acesteia în oricare altă parte, însă în nici un caz în spațiul profesionist, cu alte cuvinte contrapunerea talentului frust, vopsit strident
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
Nechita curiozitatea se naște din pricina sincretismului, să-i zicem așa, stihial. Ea nu este comercializată ca o marfă culturală clasică, ci ca un copil-miracol, ca o entitate paradoxală, ca un amestec de frăgezime biologică și de vulcan în combustie care eliberează spontan marile energii creatoare ale maturului exemplar: cu alte cuvinte ca Micuța Picasso. Dacă în Statele Unite acest paradox este un simplu fenomen comercial, care va dispărea natural, exact la fel cum a și apărut, odată cu inevitabila creștere a Alexandrei, pe
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
caz dintr-o diplomă obținută de la o cunoscută universitate americană, încercînd să facă din ea un fel de certificat de onorabilitate. Diploma - sau certificatul - a anunțat ziarul ZIUA, care i-a mai obținut o asemenea patalama, din aceeași sursă, se eliberează contra cost și se capătă la cerere, nu după evaluarea meritelor solicitantului. * Într-o știre din Curierul Național ni se spune că SRI nu-și asumă responsabilitatea știrilor despre care se spune că ar avea ca sursă SRI. N-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]