2,088 matches
-
-i acasă) (h) "D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, și-a început cariera printr-o memorabilă conferență didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i, pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă) Formulați enunțuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din familia lexicală a cuvântului lumină. 4. Alcătuiți două enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a simți. 5. Transcrieți atributele adjectivale din textul dat și precizați părțile de vorbire în care acestea se concretizează. 6.Alcătuiți enunțuri cu paronimele: eminent iminent. 7. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: ce, un strop, (în) ziua, adânc. 8. Transcrieți o propoziție subordonată din text și precizați-i felul. Testul nr. 9 Se dă textul: ,, Tânărul mergea atent de-a lungul zidurilor, scrutând, acolo unde
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul care să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: vor v-or, ia i-a; (b) perechile de omografe: zori zori, cântă cântă; c) perechile de paronime: eminent iminent; (d) apostroful și punctul ca semne de ortografie. 10. Analizați sintactic fraza: "Și, nici una, nici două, haț! pe ied de gât, îi rătează capul pe loc și-l mănâncă așa de iute și cu așa poftă, de-ți părea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
celebrului personaj „mister Fogg” din cartea lui Jules Verne „Ocolul pămăntului în 365 zile”. Șansa de a avea astăzi posibilitatea de a cunoaște această lucrare, și prin ea, de a „vizita” America anilor 1935 - 1936, ne-o oferă descendenții familiei eminentului profesor dr. Nicolae Cornățeanu, care au păstrat-o până în acești ani. Nicolae Cornățeanu, un tânăr profesor de „Economie rurală” la Facultatea de Agricultură Herăstrău-București, șef al Secției de Economie rurală din Institutul de Cercetări Agronomice al României, fost colaborator apropiat
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Laur, un foarte mare specialist în economie agrară. Specializarea sa în Elveția l-a consacrat definitiv în domeniul acestei științe, care în paguba agriculturii și a țării a fost mereu marginalizată. La înființarea ICAR, în anul 1929, primul său director, eminentul savant agronom Gh. Ionescu Șișești l-a solicitat pe N. Cornățeanu să ocupe postul de conducere al Secției de „Economie Rurală”, care era în acel timp, echivalent cu gradul de profesor universitar. Aici, timp de peste 10 ani a desfășurat o
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
animalelor”, 301 pg., „Posibilități pentru reducerea prețului de cost la creșterea vitelor”, 260 pg (1958). El va rămâne însă pentru urmași cel mai important fondator al studiilor de contabilitate agricolă și analist de economie agrară în zona activității țăranului, un eminent exponent al școlii de Economie rurală, demn urmaș al lui Ion Ionescu de la Brad, P. S. Aurelian, George Maior și N. O. Popovici-Lupa. A trecut în neființă la 23 octombrie 1977 în București. Plecarea prin Berlin O călătorie spre America, și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
fost mai mult decât modeste, importantul eveniment fiind marcat de acordarea de ordine și medalii ale muncii pentru zece profesori ai Școlii Medii „Ștefan cel Mare”. Voi reamintii în mare treacăt că pe băncile acestei înalte școli au învățat personalități eminente, precum: folcloristul și membru al Academiei Române Simion Florea Marian, compozitorul Ciprian Porumbescu, criticul literar Dimitrie Păcurariu, scriitorul Mircea Radu Iacoban, academicianul Cristofor Simionescu, profesor doctor docent Nicanor Mânecan, scriitorul și profesorul Norman Manea, recentul candidat al Premiului Nobel. Un număr
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cazurilor, jurnaliștii nu sunt obiectivi în relatările lor, fie pentru că, în mod conștient, optează să nu fie astfel, fie pentru că sunt manipulați de sursele lor...” - Ridic la fileu, trag spuza pe turta noastră și întreb pe universitara-deputat Ardeleanu, altminteri un eminent lingvist, între altele, cum interpretează Domnia Sa elementele enunțate (și, implicit, influențele derivate) din discursul mediatic, cel care se revendică, vizavi de travaliul din arealul politic, ca fiind expresia transparenței și fidelității, a mesajului corect. Vizavi (și) de redactarea noii Legi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
și România printr-un singur limbaj: cel al ARTEI. Expoziția, un discurs plastic explorând zonele vizibilului dincolo de aparențe, exploatează valențele universale ale picturii contemporane printr-o simfonie de forme și culori ce angajează un veritabil dialog european al culturii - ceea ce eminentul savant al religiilor, Mircea Eliade, ar numi fericit, și în acest caz, cu sintagma „o istorie a culturilor deschise”. Fiind încredințat că ARTA este un metasistem deschis care conduce la aprecierea valorilor, pictorul moldovean experimentează relectura operelor/ textelor/capitolelor/autorilor
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
și oamenii din Regiunea Cernăuți, marea mea slăbiciune. - Cunoaștem faptul că la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava au studiat și studiază și studenți de dincolo de Prut. În calitate de profesor universitar la Catedra de franceză, ați avut ocazia să întâlniți studenți eminenți cu care să vă puteți mândri și care fac cinste Republicii Moldova ? - Vorbeam despre „podul speranțelor”. El este podul construit de elevii și studenții moldoveni veniți la studii în România. Câtă speranță au adus cu ei acești copii și tineri ! Speranțele
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cu concursul colegilor de la Universitatea “Yurii Fedkovici” din Cernăuți, se desfășura prima ediție a Școlii Internaționale de Vară Suceava-Cernăuți. Acțiunea se infiripa într-o perioadă de aur a relațiilor dintre cele două Universități, conduse de doi rectori străluciți, personalități științifice eminente, dar și suporterii deschiderii internaționale și ai colaborării interuniversitare, astăzi mult regretatul academician Emanuel Diaconescu și profesorul universitar Stepan Kostyshyn. Tema generală a acestei Școli de vară a fost și a rămas, până la ediția de anul acesta, Limba, cultura și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
place auditoriului. Până la un punct. Tipul e doar... VORBĂ. Adevărul rostirilor sale este în altă parte. O țară nu se conduce doar cu vorbe frumoase, țara se conduce cu FAPTE. Și faptele-i lipsesc. Atât! 3. Chirurgul expirat: Un chirurg, eminent odinioară, dar care s-a ratat și a... expirat, fizic și sufletește. Fără curaj, anvergură sau dorință de a risca pentru cei pe care și i-a asumat și a jurat că-i va păstori bine. Cu o pălărie foarte
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de îngrijorare cred că ne-a procurat momentul de ieri. Primul este acela că un jurnalist a putut improviza un sondaj de opinie punând o asemenea întrebare. Faptul că doamna Gabriela Vrânceanu Firea, cotată ca unul dintre cei zece jurnaliști eminenți ai României, s-a putut gândi să întrebe dacă să strigi în parlament "boule", sau "limbricule" este o atitudine justificată sau nu, e de natură să te lase perplex. Faptul că după cele întâmplate, un alt jurnalist, de top și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în închisori, intelighenția românească din interbelic, (etnologi, sociologi, psihologi, și mare parte din tineretul studios naționalist înainte de marea derivă), era extrem de preocupată și de legată de "mizeria cadrului autohton". A se vedea activitatea de psiholog de întreprindere a unui savant eminent ca Nicolae Mărgineanu, în cartea de care am vorbit într-un număr recent al Observatorului cultural, sau relatările despre echipele etno-socio-antropologice Gusti, Golopenția, Bernea. Mai departe, într-un engouement pe care la rigoare îl și pot împărtăși, Traian Ungureanu vorbește
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
inventarierea și conservarea tuturor obiectelor care pot servi artelor, științei și Învățământului. Este perioada În care Etienne Boissy d’Anglas face loc relației dintre cultură, timp și istorie: timpul poate Întregi marea operă de regenerare a spiritului uman, este proprietarul eminent al capodoperelor, marele actor al istoriei; regenerarea Însemnă deschidere de noi orizonturi; trecutul trebuie prețuit și conservat pentru că de acolo vin valori transmisibile dar capodoperele trecutului se află În așteptarea eliberării lor spre viitor. Într-un asemenea context privirea iluministă
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93370]
-
Psihologia mea (V B, 5) am introdus expresia "eu real", ca să denumesc ceea ce este, într-acest fel, parțial, o premisă pentru influența trăirilor asupra stărilor sufletești, parțial, efectul acesteia. Ca să evităm o neînțelegere prea frecventă, chiar și la unii psihologi eminenți, trebuie să subliniem în mod expres că acest eu real nu are nevoie să fie un obiect al conștiinței individului însuși. Faptul că vorba "eu" este folosită relativ timpuriu nu înseamnă nimic; la început e doar un simplu mune, despre
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
liniștit și luminos al humorului. Este pătrunderea într-o lume cu mult mai mare decît cea căreia îi aparțin noile trăiri. Acea lume nu o invidiază totuși pe aceasta. Ea are un loc liber pentru sine, deși nu este locul eminent la care noile trăiri ar ridica pretenții în și pentru sine. Cînd relația cu prezentul este cu totul absentă sau doar negativă, melancolia și nostalgia nu produc deloc humor. S-a spus astfel despre Shelley, desigur în mod just, că
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
însuși între cele chemări, Kierkegaard hotărîse că se poate trăi spiritualicește numai prin "unitate și concentrare". Höffding și-a susținut doctoratul cu o teză privind " Concepția antică despre voința umană": voința a continuat să dețină și mai tîrziu un loc eminent în gîndirea sa. Au urmat patru decenii de intensă efervescență creatoare lunga perioadă fiind divizată de Höffding însuși la trei etape: prima (1875-1887), a dedicat-o mai ales preocupărilor de filosofie și etică; a doua (1887-1895), istoriei filosofiei moderne, iar
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
depusă în această direcție și va trebui să fie continuată pe viitor; dar ar trebui să fie recunoscut ca adresându-se unei audiențe universale. România trebuie să-și exporte cultura românească ei înșiși, nu restului Europei, figurilor sale cele mai eminente și influente, nu populiștilor ei. Stilul contează. Ocazionalul "dumneavoastră" nu rămâne neobservat și aș putea sugera umil că Bucureștiul are mult de învățat de la Moldova în această privință. 8. Ce efecte a avut procesul de integrare în UE asupra României
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fost, după multe peripeții, vîndut lui Astor (ce devine în scurtă vreme Lord) pentru 1,58 milioane de livre: acesta, pentru că ziarul nu putea "cădea în mîini nedemne", a creat un board of Trustees (consiliu de supraveghere) compus din personalități eminente ale estabilishment-ului, însărcinat, între altele, să vegheze la independența ziarului. Redactorul-șef, Geoffrey Dawson, îl orientează spre conservatorism și, prin anticomunism, spre politica de concesii f(cute Germaniei hitleriste. Tirajele rămîn mai mici de 200.000 de exemplare. Lordul Rothermere
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
nici măcar pentru Paris", avea să mărturisească Maurice Arthus, descoperitorul reacției imune care-i poartă numele, iar profesorul Gosset, membru al Academiei Franceze își amintea „Iată amintirea foarte precisă care mi-a rămas despre tânărul student Paulescu, înainte de a fi devenit eminentul profesor, prea timpuriu dispărut, care a onorat așa de mult și știința, și țara lui, și Franța, unde venise să studieze. Paulescu era un băiat înalt, slab, nițeluș aplecat; totul în persoana sa și în ochii lui admirabili respira distincția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
leșine-n valuri, în timp ce stânga-i desfăcuse propriul corsaj, apoi sutienul, lăsându-i gol unul din sânii cu gust, în vârf, ușor salin. De-ar fi fost scoasă, în momentul acela de extaz sublim, la tabla neagră și rugoasă, studenta eminentă Aron Nora s-ar fi apucat să facă schema unei poezii în metru sapphic, — nu fără următoarea inovație: în lăuntrul fiecărui semicerc marcând silabele neaccentuate scurte, era punctat, cu cretă frez, câte un fraged bumb minuscul. (Continuarea în numărul următor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
erudit editor al unor Acte și fragmente cu privire la istoria românilor, autor al unor lucrări remarcabile: Despre utilitatea generală a studiilor istorice (1895), Philippe de Mézières și Cruciada din secolul al XIV-lea (1892), Documentele familiei Calimachi, este un fecund și eminent istoric. Prețios editor de documente, el aduce o abundență copioasă de fapte și resurse. Istoria poporului român (în germană, 2 volume, 1904), Amintiri din Italia, studiile considerabile despre trecutul Europei Centrale și Orientale i-au asigurat un loc de frunte
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
departe de a le fi citat pe toate. Fiul său, Laurențiu Florentin, născut în 1877 la Galata, a studiat problema sufletului, materiei, atomului și vieții, cu o vastă cunoaștere a tuturor sistemelor filosofice. Îi mai adăugăm pe D. Gusti, Laurian, eminentul Maiorescu, Idealistul S. Mehedinți, Micu, Rădulescu-Motru, Murgu, I. Petrovici, autor al unor solide studii filosofice și al unei noi metode în logică; M. Strajanu, alt traducător al lui Schopenhauer, care seduce melancolia românească; Tăușan, Vaschide, care și-a făcut un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
tratate cu un profund simț al umanității și o largă cunoaștere a sistemelor anterioare în cărțile lui Cocea, tânăr și înflăcărat, I. Drăghicescu, care a consacrat pagini foarte bune rolului individului în determinismul social și psihologiei poporului român; I. Duscian, eminent sociolog care trăiește la Moscova, dar își propagă gândirea în țară; C. Dobrogeanu-Gherea este conducătorul intelectual al Partidului Socialist. D. Gusti, matematicianul Spiru Haret, Emil Isac, filosoful C. Rădulescu-Motru, născut în 1868 (Studiu asupra problemei cauzalității la Kant, Cultura română
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]