10,337 matches
-
în special de sindromul parkinsonian. Și aceste lucrări aparțin în majoritatea lor perioadei cât a activat la Socola. Reflectând epidemiologia encefalitei, viața economică care a cuprins Moldova în perioada 1920-1923, studiile delimitează clinica acestora și referindu-se la numeroase aspecte epidemiologice (hărți ale focarelor), patogenice și terapeutice. În ansamblul lor, aceste lucrări au contribuit la elucidarea problemelor legate de encefalitele epidemice și de sechelele lor. O problemă care l-a preocupat îndeaproape pe C. I. Parhon a fost migrena și sindroamele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o societate în care mai mult de 90% dintre indivizi se declară fericiți sau foarte fericiți și în care, simultan, depresiile și tentativele de sinucidere, anxietățile și consumul de medicamente psihotrope se răspândesc asemenea unui torent neliniștitor. Conform unei anchete epidemiologice ale cărei rezultate au fost publicate în 2004, 11% dintre francezi au avut în ultima vreme cel puțin un episod depresiv, 12% au declarat că au suferit de anxietate generalizată în cursul ultimelor șase luni, iar 7,8% au confirmat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cele două registre patologice, problemă la care această lucrare încearcă de asemenea să răspundă. Literatura de specialitate actuală, care se preocupă atât de depresie cât și de TS, este abundentă, adesea redundantă, dar explorează totuși, din ce în ce mai subtil în cadrul unei abordări epidemiologice analitice, factorii de risc asociați, intricațiile de comorbiditate, profilele evolutive particulare, toate acele lucruri pe care trebuie să le cunoască clinicianul. Totuși, epidemiologia, chiar și cea analitică, nu înseamnă totul! Ori, în prezent, distanța devine din ce în ce mai mare între, pe de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stărilor depresive. Elaborarea simptomatologiei depresive este unul dintre elementele esențiale ale travaliului psihic al adolescenței (vezi capitolul 6). Se înțelege, în aceste condiții, că această non-elaborare, oricare l-ar fi cauzele, poate provoca comportamente deviante sau simptomatice multiple. Un studiu epidemiologic ca acela al lui Deykin și colab. (1987) are meritul de a demonstra că alcoolismul și toxicomania, care se întâlnesc într-un procent de respectiv 8,2% și 9,4% într-un eșantion de 424 tineri cu vârste între 16-19
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un moment de deprimare” fără ca acesta să devină durabil. Fluctuația, aspectul temporar, schimbător sunt caracteristici esențiale care diferențiază aceste stări de cele pe care le observăm în semiologia depresiei în adolescență. Regăsim aici diferențele importante de prevalență semnalate în studiile epidemiologice în funcție de care se ia în considerare „episodul depresiv major” singur sau ca un ansamblu de „probleme depresive” (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă, stare depresivă și episod depresiv major, distimie) oricare ar fi denumirea dată acestor stări în adolescență. AMENINȚARE DEPRESIVĂ ȘI
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
viitorul său, reverii pe care ea nu și le permite probabil din cauza anxietății de separare cu care acestea sunt relaționate. Rămâne de demostrat legătura care există între aceste stări sub-depresive și episodul depresiv tipic sau tulburarea depresivă. Totuși, unele studii epidemiologice (vezi cele ce urmează) par să aducă argumente în acest sens. Episodul depresiv scurt ridică întrebări privind limitele dintre normalitate și patologic, mai ales la adolescență, când variațiile și fluctuațiile tranzitorii ale dispoziției nu pot fi reduse la un model
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aversivă și o imagine de sine prea devalorizantă. Negarea acestei stări depresive a fost posibilă prin supraimplicarea intelectuală, dar eșecul acestuia a reactivat imediat depresia, ca și cum aceasta ar fi rămas neschimbată de la vârsta de 15 ani. 2. IDENTIFICARE: EPIDEMIOLOGIE Studiile epidemiologice asupra depresiei la copil și adolescent au devenit mai numeroase după anii ’70. Este vorba despre studii descriptive transversale evaluând prevalența (număr de subiecți bolnavi la un moment dat/populație totală medie) sau longitudinale prezentând mai ales informații asupra incidenței
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reprezentare corectă, deoarece erorile de selecție au o pondere importantă. Totuși, compararea acestor anchete cu recunoașterea limitelor lor este plină de învățăminte pentru clinician și medicul specialist în sănătate publică. O analiză a lui Gasquet (1994) a sistematizat aceste anchete epidemiologice diverse, problemele metodologice aferente și concluziile posibile. ANCHETE ASUPRA POPULAȚIEI GENERALE Aceste anchete folosesc în general auto-chestionare incluzând scări de evaluare ce permit calcularea scorurilor depresiei. Aceste auto-chestionare pun problema metodologică a diferenței dintre „depresia resimțită” de către subiectul însuși și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tulburării depresive majore este de 6,8%. Autorii studiază, de asemenea, frecvența alcoolismului și toxicomaniei, care este de 8,2% și 9,4%. Element interesant, tulburarea depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra unui grup reprezentativ de populație fără tratament (1033 de adolescenți școlarizați), constată următoarele procente privind depresia: adolescenți între 13-14 ani (479 cazuri): 31,65%; adolescenți între 16-17 ani (559 de cazuri): 27,37%. Depresia este mai frecventă la fete
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu vârsta. 23,4% au idei suicidare dintre care 9% au idei frecvente, 6,5% au avut o tentativă de sinucidere. Aceste comportamente sunt mai frecvente la fete decât la băieți. Am realizat cu Fahs și Chabaud (1998) o anchetă epidemiologică în rândul a 465 adolescenți între 12 și 20 de ani, elevi la colegiu sau de liceu, folosind un auto-chestionar ce include CES-D și criteriile DSM-III-R pentru episodul depresiv major. Această modalitate de lucru permitea scoaterea în evidență a depresiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sănătate ale părinților. În ceea ce privește separarea parentală, nu există, în schimb, o diferență semnificativă între populația depresivă și cea generală școlarizată. Vom relua aceste date în capitolul privind contextul familial (vezi capitolul 4). Pine și colab. (1998) au realizat o anchetă epidemiologică într-o populație de adolescenți obișnuită, pentru a studia frecvența și mai ales evoluția tulburărilor depresive și anxioase la adolescență. Ei au regăsit procente asemănătoare celor din studiilor anterioare și predominanța feminină deja constatată: prevalența episodului depresiv major de 4
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
celor din studiilor anterioare și predominanța feminină deja constatată: prevalența episodului depresiv major de 4,7% la fete și de 2,3% la băieți. Vom reveni, în unul din capitolele următoare, asupra concluziilor acestora din perspectiva evoluției. Conform acestor studii epidemiologice asupra populației generale, putem afirma că depresia, în forma sa majoră, se întâlnește la un procent de 3-7% cu o medie de aproximativ 5%. În schimb, „problemele depresive” într-un sens mai larg au o prevalență de 30-45% în această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu este semnificativă. În schimb, problemele psihologice ale părinților par foarte puternic corelate de depresia adolescentului și de gravitatea acesteia, în particular pentru anxio-depresivitatea mamei (prezentă la 50% dintre fetele deprimate). Concluzie La sfârșitul acestei treceri în revistă a cercetărilor epidemiologice, unele date apar în mod regulat, chiar dacă ținem cont de necesarele rezerve legate de instrumentele de evaluare utilizate (auto-chestionare în mod special). FRECVENȚĂ Frecvența oscilează cu valori ale procentelor cuprinse între 2 și 8% din populația generală pentru episodul depresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresia regresează. În prezent, poate mai mult pentru adolescent decât pentru adult, nu există un model organic care să prezinte o teorie coerentă și explicită în ceea ce privește depresia la această vârstă. 4. EVALUARE: FACTORI FAMILIALI ȘI DE MEDIU CONTEXTUL FAMILIAL: DATE EPIDEMIOLOGICE Pe parcursul necesarului travaliu de individuare și de rupere a legăturii cu imaginile oedipiene interiorizate pe care adolescentul trebuie să-l realizeze, „funcția parentală” este, în mod evident, implicată. Această implicare nu privește doar imaginile parentale, ci și pe părinții reali
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
al copilului ideal asupra căruia ei au proiectat o parte din propriile lor idealuri nu este dintre cele mai puțin importante. Se înțelege în aceste condiții importanța contextului familial ale cărui principale caracteristici le vom examina mai departe. În plan epidemiologic, am văzut mai înainte faptul că autorii au făcut aprecieri diverse asupra caracteristicilor familiilor de adolescenți deprimați. Unii scot în evidență factorii de risc pe care i-ar putea reprezenta neînțelegerea parentală, divorțul, dificultățile socio-economice în sens larg. Alții resping
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stare depresivă importantă, chiar și atunci când decesul a avut loc cu mai mulți ani în urmă. Autorul sugerează că la adolescent, procesul de elaborare a decesului unui părinte se desfășoară într-o perioadă mai lungă decât la adult. În plan epidemiologic, la populația generală, decesul unui părinte este evaluat de către Choquet (1944) la un procent de 3,7% adolescenți. În ancheta asupra populației generale a lui Fahs și Marcelli (1998), 9 adolescenți din 465 (1,93%) au un părinte decedat: de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asupra populației generale Referindu-se la populația generală, unii autori consideră că divorțul și separarea parentală sunt factori de risc pentru depresie la adolescență (Kandel și Davies, 1982; Kashani și colab., 1988; Garrisson și colab., 1990 etc.). În ancheta sa epidemiologică recentă Choquet (1944) constată, într-o populație cu vârste între 11-19 ani, că 15,8% dintre adolescenți au părinții separați sau divorțați. Această frecvență este puțin mai crescută în cazul depresiei, mai ales pentru scorurile intermediare (8-10 pe scara Kandel
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
analiza evenimentelor pe de o parte, a naturii manifestărilor depresive pe de altă parte arată diferențe sensibile în funcție de gravitatea stării depresive și de sex (o mai mare sensibilitate a băieților în caz de deces). Putem să alăturăm aceste concluzii anchetei epidemiologice a lui Aro și Rantanen (1990) efectuată pe un număr de 2194 de adolescenți cu vârste între 15-19 ani, care compară starea afectivă, școlară și socială a celor care trăiesc într-o familie bi-parentală cu a celor care trăiesc într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinți separați decât la băieți. În schimb, în caz de deces parental, băieții prezintă semne de suferințe psihologice, de performanțe școlare mai slabe decât cele ale băieților cu familii intacte și chiar decât ale fetelor din familii divorțate. Aceste concluzii epidemiologice și constatări obținute cu ajutorul unei anchete pe bază de chestionar sunt asemănătoare propriilor noastre constatări asupra unei populații de adolescenți care au apelat la consultație. SĂNĂTATEA PĂRINȚILOR PERCEPUTĂ DE ADOLESCENT Relațiile dintre depresie la adolescență și patologie parentală pot fi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Equation.3 2 = 25,45; p < 0,001 Consum de hașiș Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 68% 32% Tensionate 45% 55% Foarte tensionate 24% 76% CONTEXT FAMILIAL: ABORDĂRI PSIHOPATOLOGICE ȘI INTERACȚIUNI FAMILIALE După aceste precizări epidemiologice, să revenim la o analiză clinică. Din punct de vedere psihodinamic, este important să distingem diferitele simptomatologii clinice. În situația existenței unei „stări depresive”, părinții trebuie mai ales să respecte travaliul psihic normal al adolescentului, fără să-i blocheze aspectul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin amenințările cu separarea pe de altă parte. Această depresivitate parentală este adesea observată așa cum o atestă rezultatele anchetelor epidemiologice. Atunci când părinții „folosesc” copilul într-o manieră proiectivă, ești mai ușor confruntat cu o patologie cu aspect de depresie narcisiacă; în schimb, în cazul de care ne ocupăm acum, stabilirea unei legături intense încărcate de anxietate caracterizează adesea trecutul acestor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
celălalt părinte, care este descalificat și devalorizat, pentru a se desprinde din această relație. Obstacolul acesta amenință să blocheze procesul transformărilor din adolescență, conducând la apariția diferitelor stări depresive descrise mai înainte. CONDIȚII DE MEDIU ȘI EVENIMENTE DE VIAȚA Analiza epidemiologică a populațiilor clinice la fel ca și anchetele asupra populației generale arată, din ce în ce mai clar, influența unor factori de mediu și a celor care țin de „evenimente de viață” asupra stărilor depresive ale adolescentului. Totuși, este necesar să privim aceste lucruri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în special a celor cu evoluție pe termen lung, este de asemenea menționată ca factor de risc pentru sinucideri și tentative de suicid ale adolescenților (Gispert și Wheeler, 1992). 5. EVALUARE: PROGNOSTIC ȘI CONTINUITATE DEPRESIVĂ DURATĂ MEDIE ȘI RECURENȚĂ: DATE EPIDEMIOLOGICE La adolescent, episodul depresiv major durează în medie între 7 și 9 luni, 80% dintre adolescenți însănătoșindu-se după un an, dar 10% continuă să fie deprimați. Persistența episodului depresiv major este asociată gravității și vechimii depresiei constatată cu ocazia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se organizează într-o manieră psihopatică la adolescență și mai târziu. Sunt posibile și alte evoluții. O problemă majoră, cu urmări clinice, teoretice și chiar terapeutice privește continuitatea depresiei de-a lungul anilor, de la copilărie până la vârsta adultă. Unele anchete epidemiologice încep să furnizeze câteva rezultate. Astfel, Kovacs și colab. (1984) constată că aproximativ 70% dintre copiii cu episod depresiv major (DSM-III) prezintă un episod depresiv repetitiv după cinci ani de la debutul tulburărilor. Harrington și col. (1990) reia dosarele unui grup
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tulburare bipolară la vârsta adultă, în timp ce acest lucru se întâmplă la cinci subiecți din douăzeci și doi din grupul de deprimați post-pubertari. Importanța practică a determinării factorilor predictivi ai afecțiunii bipolare la adolescență este susținută de mai multe considerente: - studiile epidemiologice (Loranger, 1978; Perris, 1966; Winokur și colab., 1969) indică faptul că 35% dintre adulții bipolari descriu episoade depresive din timpul adolescenței; - referirile asupra existenței unei simptomatologii depresive care precede o fază maniacală sunt prezente în mod frecvent în literatură; - debutul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]