1,942 matches
-
ipostaze ale patologiei acestuia și astfel a impus autoritatea axiologică a logopediei. Constantin Păunescu a argumentat problematica fundamentală a comunicării prin limbaj, atât la copilul normal dezvoltat, cât și la diverse aspecte ale abaterii de la normal. Ca urmare, a creionat esențialul diverselor categorii nosologice: dislalia simplă și polimorfă, logonevrozele, balbismul și diverse alte dereglări de ritm (Tumultus Sermonis) dislexo disgrafia, debilitatea mintală, afazia etc. De altfel, Constantin Păunescu a optat pentru denumirea științifică a logopediei (vorbirea copilului) ca „logologie” (știința comunicării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
analiză a creației artistice, focalizându-se pe ideea că orice operă constă, într-o anumită măsură, în punerea în formă a unor materiale pre-existente. Dar orice metodă am folosi, sprijinindu-ne pe psihologie, sociologie, filosofie, etc., nu reușim să detectăm esențialul, adică valoarea operei, respectiv ceea ce face dintr-un anumit produs uman o operă de artă propriu-zisă. Noi reușim, practic, folosind alte domenii ale cunoașterii, să explicăm din artă doar ceea ce nu este artistic. De aici concluzia autorilor francezi: (sublinierea ne
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
inspirația vine lucrând”, iar Liviu Rebreanu: „Inspirația nu vine decât chemată”. (A.Stoica Constantin, 2004, p.125Ă. Principalele aptitudini care favorizează iluminarea sunt: „originalitatea, neconvenționalitatea, nonconformismul, independentă gândirii, flexibilitatea cognitivă, capacitatea de a restructura, comuta, transformă, reformula, de a identifica esențialul, de a selecta variantele optime, capacitatea de evaluare și decizie” (V.Oprescu, 1983, p. 219Ă. Fenomenele care blochează sau denaturează procesul iluminării apar sub diverse aspecte: -culturale-imposibilitatea detașării de procedeele clasice de rezolvare, conformismul, supraaccentuarea criteriilor logice, a controlului evaluativ
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
sensurilor simbolurilor existente, dar ei găsesc sensuri noi, ca de exemplu: închinarea magilor vorbește despre convertirea păgânilor la credință, înmulțirea pâinilor vorbește despre Cina cea de Taină, vița de vie vorbește despre taina vieții divine pentru cei botezați etc. Păstrând esențialul, artiștii creștini urmăresc să întrețină prin imagini credința neofiților. Într‑o lume păgână și ostilă, acest limbaj prin imagini devine puțin câte puțin, un cod secret revelat catecumenilor. De teama persecuțiilor, chiar a profanatorilor, primele trei secole reprezin‑ tă deseori
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ceea ce reprezintă, adică pe Dumnezeu și ea face să coexiste un limbaj de tip rațional, atât cât este cu putință, și un limbaj de tip simbolic: în imagine simbolul apare ca instrument de cunoaștere; dar și imaginea însăși deschide semnificatul esențial: trecutul cultural nu contează atât de mult, e nevoie să fie prezentul, cel care reprezin‑ tă imaginea, sau ceea ce reprezintă imaginea 28. 3. Biblia și limbajul imaginii Termenul „biblie” vine din grecescul τoν βιβλίον ‑ „cartea” la singular, iar la plural
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
distanța care există între divin și chipul său. Distanța, care nu trebuie abolită dar recunoscută, devine motivul viziunii în dublul semnificat de motivație și temă figurativă. În icoană, simbolul apare ca instrument de cunoaștere dar și imagine, și deschide semnificatul esențial: aici trecutul cultural nu contează, efortul în‑ 83 Cf. S. Breton, Mythe et imaginaire en théologie chretienne, Ed. Beauchesne, Paris 1977, 182. 84 j.l.marion, L ‚idole et la distance, 26. 85 Col 1,15. CaP. i. arTa CreșTină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sensurilor simbolurilor existente, dar ei găsesc sensuri noi, ca de exemplu: închinarea magilor vorbește despre convertirea păgânilor la credință, înmulțirea pâinilor vorbește despre Cina cea de Taină, vița de vie vorbește despre taina vieții divine pentru cei botezați etc. Păstrând esențialul, artiștii creștini urmăresc să întrețină prin imagini credința neofiților. Într‑o lume păgână și ostilă, acest limbaj prin imagini devine puțin câte puțin, un cod secret revelat catecumenilor. De teama persecuțiilor, chiar a profanatorilor, primele trei secole reprezin‑ tă deseori
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ceea ce reprezintă, adică pe Dumnezeu și ea face să coexiste un limbaj de tip rațional, atât cât este cu putință, și un limbaj de tip simbolic: în imagine simbolul apare ca instrument de cunoaștere; dar și imaginea însăși deschide semnificatul esențial: trecutul cultural nu contează atât de mult, e nevoie să fie prezentul, cel care reprezin‑ tă imaginea, sau ceea ce reprezintă imaginea 28. 3. Biblia și limbajul imaginii Termenul „biblie” vine din grecescul τoν βιβλίον ‑ „cartea” la singular, iar la plural
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
distanța care există între divin și chipul său. Distanța, care nu trebuie abolită dar recunoscută, devine motivul viziunii în dublul semnificat de motivație și temă figurativă. În icoană, simbolul apare ca instrument de cunoaștere dar și imagine, și deschide semnificatul esențial: aici trecutul cultural nu contează, efortul în‑ 83 Cf. S. Breton, Mythe et imaginaire en théologie chretienne, Ed. Beauchesne, Paris 1977, 182. 84 j.l.marion, L ‚idole et la distance, 26. 85 Col 1,15. CaP. i. arTa CreșTină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de intervenție, în ceea ce privește traducerea absentismului școlar, scăderea numărului celor cu eșec școlar și a celor excluși din școli. Timpul petrecut de părinți cu educația și jocul, cu proprii copii (creșterea acestui timp fiind un semn al înțelegerii de către părinți a esențialului intervențieiă. Evaluarea coeficiențilar de inteligență și a gradului de școlarizare la ceilalți frați, în afara copiilor înscriși direct în program (creșterea coeficientului de inteligență la frați fiind, de asemenea un factor de succes). Acest fenomen este cunoscut ca fii un efect
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
a avansa din nou, depunându-1 pe cel răpit, care nu depașise proba de a pluti pe creasta valurilor, pe un alt țărm, diferit de cel de la plecare. Limitele universului în care a trăit îl fac pe Gavrilescu să nu înțeleagă esențialul, rătăcit într-o lume de o incomprehensibilitate dincolo de capacitățile lui: timpul trecuse, se făcuse târziu, exact cum spuseseră țigăncile, afară scurgându-se doisprezece ani. În continuare evenimentele se desfașoară tot după o regulă care îi scăpa personajului principal sau dupa
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de exemplu, replica îngerului către Dionis, cercetător al cărții lui Zoroastru: „De ce vrei să scoți aramă sunetului aurului ? Nu-i cu putință”. Aurul și argintul, metalele dominante în poetica eminesciană, au, pe lângă atributul nobleții și al atestărilor folclorice, pe acela esențial al luminiscenței. Se poate spune dealtfel că poetul național este un mare evocator al celor patru elemente inseparabile de viața secretă pe care o dă acestora lumina deseori nocturnă. O investigare statistică facută de Vladimir Streinu în studiul Vocabularul eminescian
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
școală stătea ideea că educația trebuie să respecte și să dezvolte "ființa nouă, pură și armonioasă" a copilului. Dezvoltarea personalității copilului, înarmarea lui cu deprinderi și cunoștințe necesare în viață, stimularea forțelor creatoare ale copiilor reprezentau, după părerea lui Tolstoi, esențialul în munca educatorului. Unul din principiile diriguitoare ale concepției sale pedagogice a fost acela al respectării individualității și libertății copilului. Forțele creatoare ale copiilor nu se pot dezvolta fără a ține cont de particularitățile lor individuale. Educația modernă, arăta Tolstoi
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
îl descopar. Și, într-un fel, să mă scuz față de criticii din generația mea, care nu mai sunt, din păcate, pentru eroarea pe care noi am făcut-o. Viața ne-a învrăjbit, ne-a despărțit și uneori n-am văzut esențialul. Este un poet care nu seamănă cu niciunul din generația lui. [...] Venit din Moldova, un centru poetic foarte curios și foarte productiv în același timp, nu seamănă cu niciunul, nici cu poezia vizionaristă, ludică și conceptualizantă a lui Nichita, nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
juca un rol important în lupta de a construi o lume mai pașnică și mai bună. Rezultatele variază în sport. Ca știință, mult timp lumea nu se interesa decât de corp redus la mușchi, la chimie, la reflexie și eluda esențialul: ideea unei practici sociale noi, în care se poate observa modernitatea imaginilor succesive, chiar contradictorii. Ca și cum sportul ar fi avut puțin de spus despre evoluția societății, despre rațiunile și modurile prin care oamenii trăiesc împreună, visează împreună, conduc istoria, precum
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
treptat în această perioadă și prin care deja se angaja într-un curent mai larg de gîndire colectivă? E posibil ca amintirea să nu intre imediat în acest curent și să treacă un anumit timp pînă să înțelegem sensul evenimentului. Esențialul este ca momentul înțelegerii să vină destul de devreme, cît amintirea este încă vie. Atunci, de la amintirea însăși, în jurul ei vedem emanînd, într-un fel, semnificația sa istorică. Știam bine, din atitudinea persoanelor față de faptul care ne-a frapat, că merita
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de a noastră. E adevărat că pentru unii timpul pierdut este cel pe care-l regretă cel mai puțin (sau, în alt sens, pe care-l regretă cel mai mult). Dar acestea sînt excepții. [Dacă e valabil pentru toți oamenii, esențialul e că ei nu-și dau seama de asta sau nu și-o mărturisesc.] Dacă există un timp social ale cărui diviziuni se impun astfel conștiințelor individuale, unde-și are acesta originea? S-a spus că se poate distinge între
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
lui Halbwachs se schimbă mult chiar în aceeași perioadă. Dar acest manuscris va suscita toată dificultatea de interpretare a articolului "Memoria colectivă la muzicieni", publicat în 1939 în Revue philosophique. Manuscrisul, început în 1935 și continuat și după 1939, constituie esențialul din ceea ce ne-a rămas din Memoria colectivă. Cartea se prezintă ca o urmare a articolului despre muzicieni. Ca și Cadrele din 1925 și Memoria din 1945, articolul despre " Memoria colectivă la muzicieni" contestă memoria pură a lui Bergson. Articolul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fiecărui grup (familial, religios etc.), timpul memoriilor colective "în care ne întoarcem cu viteze diferite și pe distanțe diferite". Aici, această fenomenologie a rememorării pleacă de la ideea de timp etern, care fusese în centrul capitolului despre timp, și afirmă că esențialul se găsește în sentimentul identității: nu sînt nici în trecut, nici în prezent, nici în viitor, cînd rememorez sînt într-un fel de prezent transtemporal. Iar prima dimensiune a timpului este această trăire transtemporală: am readus în prezent, prin memoria
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
intră, de regulă, în întrebuințări compacte (prospețime, tremurat...) și care provoacă un efect non-clasificator. În felul ei, literatura participa la o mișcare de ansamblu care, în codul pictural, a luat forma "impresionismului". Se dorea deplasarea centrului de interes din descriere: esențialul nu era să se decupeze realul, ci să se prezinte un univers de impresii. Romanul naturalist a folosit, într-un mod extrem de interesant, combinația dintre determinantul un și substantivul deverbalizat (un freamăt al penelor albe, o scânteiere a fildeșului, un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
al căror cler rămînea fidel latinei și care chiar în momentul unificării Italiei, la 1860, nu reprezentau mai mult de 2,5 % de "toscanofoni" fac astfel încît 10 % dintre persoane îi înțeleg în mod pasiv.153 Mai rămîne să aflăm esențialul. Cum au putut aceste limbi să devină naționale fără a fi familiare imensei majorități? Nu trebuie să ne înșelăm asupra centralismului monarhic cînd acesta a existat, cu atît mai mult asupra fondatorilor intelectuali ai sintaxei și vocabularului recunoscute mai tîrziu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
interpretări nefondate, să se piardă în divagații per-cepînd naționalismul drept un corolar al unei alte revoluții, industrial-capitaliste, sau să-l privească ca pe sub-produs al dezvoltării limbilor scrise standardizate la scara unei țări. Aceasta înseamnă a confunda aspectul subsidiar cu esențialul, sau suportul cu obiectul în sine, pentru un motiv lesne de închipuit. Să admitem că ideea modernă de națiune ca și derivatul său, naționalismul, se trag dintr-o dinamică politică contemporană, începînd de la Revoluția franceză încoace, ar însemna să o
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
le-a acordat influență administrativă fără a le atribui statut social corespunzător și față de care nobilii se plîngeau de contrariul, adică de deținerea unui statut privilegiat dar fără efect real în viața socială, exceptînd armata. Însă toate acestea nu constituiau esențialul. Împotriva nobilimii și a înaltei burghezii se ridica o contra-elită intelectuală și economică, de data aceasta în întregime plebee. Dornică să se îmbogățească, să cîștige atît prestigiu social cît și putere, aceasta nu se recunoștea nici în aristocrația contrazisă de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
destinate să reprezinte direct "voința generală". În spiritul acestei idei, începînd cu vara lui 1793 mai ales, conducătorii iacobini extremiști vor căuta să invoce mai degrabă Poporul și nu Națiunea revoluționarilor mai moderați.175 Aceste avataruri trecătoare nu dezmint însă esențialul. Doctrina revoluționară a Națiunii legitimează modul de dominare a unui stat ce pretinde a se baza pe o voință generală monopolizată în mod exclusiv de către un personal politic specializat ce confiscă suveranitatea așa-zis populară și "substituie luptei intereselor pentru
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a Statelor-Națiuni; 2) conștiința apartenenței la o națiune; 3) expresiile simbolice ale națiunii și rolul acesteia; 4) ideologiile sau doctrinele naționaliste; 5) mișcările sociale și politice ce urmăresc să împlinească voința atribuită națiunii. Probabil, pentru a nu părea că ignoră esențialul, Smith dezvoltă și opoziția clasică deja dintre naționalismul "civic-teritorial" și cel "etnic-genealogic".249 Neajunsul este că astfel de clasificări atemporale ajută prea puțin atunci cînd se pune în discuție substanța istorică mereu hibridă a antrenamentelor naționaliste care, în secolul al
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]