16,546 matches
-
Gheorghe Grigurcu Pare că e un lucru foarte ușor să desprinzi din volumașul Pagini despre sufletul românesc al lui Constantin Noica, apărut prima oară în 1944 și întrunind cîteva eseuri circumscrise de titlul său, teza de căpetenie a filosofului. Pornind de la complexul "culturii minore" ("Noi știm că sîntem ceea ce se numește "o cultură minoră""), acesta schițează un gest de revoltă față de ruralitatea, patriarhalitatea, anistorismul patriei noastre, refuză "România eternă" a
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
de texte comentate ale Constanței Bărboi care continuă să fie confundate de unii dintre colegii mei de română cu Biblia și vîrîte în capul unor copii nevinovați cu inevitabilul risc de a-i tîmpi. Al doilea subiect de literatură: un eseu (cuvînt la modă la I.Ș.E.) despre "destinul personajului principal din romanul Moromeții (volumul I), de Marin Preda". Iarăși o virgulă de prisos! Mă întreb cum e posibilă atîta lipsă de acuratețe în respectarea punctuației într-o probă în
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
de semnificare: au coerența și plauzibilitatea faptelor reale, a lumii de zi cu zi, fiind cu toate acestea altceva decît realitatea înconjurătoare. Mai complicat este cazul altor tipuri de text literar, și nu mă gîndesc atît la poezie, cît la eseul literar, de pildă, al cărui proces de semnificare nu pare totdeauna diferit de cel al textelor de filozofie. Unul dintre criticii acestui volum observa de curînd că actul de validare a unui text ca fiind text literar este, cum o
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
interesante, unele foarte tehnice, cum ar fi cele grafice, inspirate de lucrul autoarei cu studenții săi. Se simte, de altfel, în coerența discursului, disciplina celui obișnuit să se facă înțeles. Carmen Maria Mecu, Nichita Stănescu prin lentile de psiholog, col. "Eseuri și studii", Editura Național, 2001, 211 pag. Ce ne poate spune arta despre psihanaliză Ideea de autor a Ancăi Oroveanu, de a aborda realitățile psihanalizei prin reflectări multiple în teoria și istoria artei, răstoarnă programatic un raport de multă vreme
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
ample citate din scrieri recente pe care le folosește prea mult (în locul chiar al propriilor aprecieri) în text, în capitole speciale, prea abundent pentru a nu pune la îndoială originalitatea acestei introduceri în istoria filosofiei românești. E, mai curînd, un eseu prea îndatorat antecesorilor despre filosofia românească în veacul pe care, tocmai, l-am depășit. Postfața d-lui Ion Ianoși, densă, cam lasă să se înțeleagă această caracteristică prea laxă a lucrării. Costică Brădățan, O introducere la istoria filosofiei românești în
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
Contrafort, dl Vitalie Ciobanu scrie o lungă recenzie la o carte pe care Cronicarul n-o cunoaște, dar care i se pare demnă de a fi citită. E vorba de Tzara mea de Tamara Carauș, "ceva între jurnal literar și eseu sociologic", după cum o califică dl Ciobanu. Ortografia neașteptată a titlului conține o referire implicită la dadaistul Tristan Tzara. O carte, despre postmodernismul basarabean. Nasc și dincolo de Prut postmoderni. Scenarii și opinii despre criza din PNȚCD Demisia de la președinția PNȚCD a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
1937, că ea prezintă evidente afinități, prin modalitatea așezării în pagină a ideilor, cu viitoarele sale lucrări (prima în 1949, Tratat de descompunere) care i-au adus celebritatea în Franța și, apoi, în lumea întreagă. Cartea se compune din succinte eseuri pe aceeași temă (mai precis variațiuni pe aceeași temă), care se succed prin întreruperi, semnalate pe pagină, cu spații albe. Unitatea ei structurală, pe aceeași idee-pivot, o dă reluarea temei din varii perspective. Dar mereu în jurul aceleiași preocupări. Pînă acum
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
de îi scapă perspicacității d-lui Alexandru George o atare pe cît de umilă pe atît de constrîngătoare circumstanță? Însă chestiunea mai poate fi pusă și altfel: comentînd, cum apreciază eseistul, cel puțin o duzină din volumele d-sale de eseuri și publicistică (cel puțin pe acestea îl încredințăm că le-am citit!), înseamnă că ne-am ocupat, în cunoștință de cauză, de una din cele două laturi majore ale creației și personalității în discuție. E oare neapărat necesar, e oare
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
Grete Tartler La Editura Humanitas a apărut o a doua ediție a eseului Despre libertate de John Stuart Mill, în traducerea lui Adrian-Paul Iliescu, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității București, autor, printre altele, al unor cărți de filosofie a politicii (Conservatorismul anglo-saxon 1996, și Liberalismul între succese și iluzii, 1998, aceasta
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
egale": "Singura libertate demnă de acest nume este aceea de a-ți urmări binele propriu, în felul tău propriu, atâta timp cât nu încerci să lipsești pe alții de binele lor sau să-i împiedici să și-l dobândească". Ideea bază a eseului lui Mill este că individul trebuie să fie suveran asupra propriului trup și spirit, el fiind de altfel și sursa tuturor lucrurilor bune (pentru sine și comunitate): "începutul tuturor lucrurilor înțelepte și nobile vine și trebui să vină de la indivizi
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
trup și spirit, el fiind de altfel și sursa tuturor lucrurilor bune (pentru sine și comunitate): "începutul tuturor lucrurilor înțelepte și nobile vine și trebui să vină de la indivizi; în general, mai întâi de la un singur individ." (Un capitol al eseului se intitulează de altfel Despre individualitate, ca unul din elementele bunei-stări). Birocrația, care creează lipsa de inițiativă, e astfel semnul cel mai sigur al lipsei de libertate. Mill are încredere în libertate și în rațiunea responsabilă a fiecărui individ matur
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
de preocupare pentru destinele (culturale) românești.' Cum se comentează un roman? Altă întrebare care trebuie adresată cu tărie criticii de astăzi. Nicolae Bârna analizează tradițional dimensiunile narative, tematice, compară romanele autorului. Nimic rău, dar cîtă relevanță mai poate avea un eseu de zece pagini în care criticul este complet hipnotizat de textul său. Autoreferențialitate pînă la delir: 'Cărtărescu duce acest izomorfism până foarte departe, și introduce o explicare. Explicare neexplicitată, nediscursivizată, dar transmisă ca un tot, o dată cu totul (lumea, cartea...) pe
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
Cronicar Camus revine Un eseu excepțional despre romanul Ciuma de Albert Camus a publicat Tony Judt în The Guardian din 17 noiembrie trecut. În traducerea lui Mircea Mihăieș, eseul a apărut în Orizontul din decembrie. Ciuma a fost scris cînd autorul abia trecuse de 30
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
Cronicar Camus revine Un eseu excepțional despre romanul Ciuma de Albert Camus a publicat Tony Judt în The Guardian din 17 noiembrie trecut. În traducerea lui Mircea Mihăieș, eseul a apărut în Orizontul din decembrie. Ciuma a fost scris cînd autorul abia trecuse de 30 de ani. Documentarea pentru roman i-a luat cîțiva ani buni. Au venit războiul și rezistența. Camus și-a întrerupt lucrul la carte. Care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
obiecții de către critici. Principalul reproș: caracterul nepolitic, natural al dezastrului cu care locuitorii Oranului se confruntă. Astăzi. Tony Judt găsește că acesta este principalul merit al unui roman care aspiră la universalitate. După 11 septembrie, îl citim altfel spune autorul eseului. Nu cu fascismul voia Camus să se răfuiască ' scrie Judt ' o țintă ușoară, la urma urmelor, în 1947, ci cu dogma, cu conformismul, delăsarea sau lașitatea în toate formele de manifestare publică'. A doua obiecție ridicată de contemporani a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
chiar prezentă în ediția completă, din 1908, de la Minerva. Despre Nirvana au existat, destulă vreme, controverse privind formula sa, așa cum a apărut în volumul din 1892 Note și schițe. La origine, a fost, negreșit, un necrolog despre Eminescu. Zarifopol, comentînd eseul, îl publica, la începutul celui de al treilea tom al ediției sale (1920-1931 pînă la al patrulea volum), sub titulatura de "Reminiscențe și notițe critice", reluînd, aici, o parte din volumul Note și schițe. Mai tîrziu, în 1944-1945, Tudor Vianu
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
ai zilelor noastre sunt - atenție! - artiștii, iar dintre ei, în chip firesc, scriitorii. Este momentul și locul ca lumea să afle: oricât și-ar dori-o, îi va fi cu neputință autorului unei plachete de versuri, al unui volum de eseuri, de ce ar fi, dar din domeniul literaturii, să ascundă fiscului fabuloasele venituri care l-ar înverzi de invidie pe Bill Gates însuși. Și nu e vorba aici de romancieri populari, ca Pavel Coruț, ale căror producțiuni absorb trâmbe de cumpărători
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
și imaginea identității naționale imuabile cu politica culturală, cea care, prin dezbateri, modelează discursul public în direcția principiului de political correctness, Richard Rorty creează premisele discuției despre o identitate eliberatăde ontologic, desacralizată. Mai mult decît atît, cel de-al doilea eseu publicat aici schițează contururile culturii literare, "o cultură care a înlocuit atît religia cît și filosofia cu literatura", și în cadrul căreia "izbăvirea urmează să fie dobîndită intrînd în contact cu limitele actuale ale imaginației umane". Multiculturalismul și pluriperspectivismul sînt astfel
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
în concordanță cu acest deziderat (parte dintr-o tradiție deja a definirilor societății postmoderne), mitul european, cu toate trăsăturile discursului identitar care au făcut obiectul unor numeroase contestări și repoziționări delicate (vezi și dezbaterea în jurul canonului, europocentrist, prezentă aici prin eseul lui Mircea Martin), este privit din afară. Europa este, la origine, o colonie, "the first great colony of the world, at least of the Western world", cu un extraordinar destin, dar și, probabil "some inbuilt psychological insecurity" care o fac
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
în Bulgaria). Comunismul a creat o "memory distortion" (Ștefan Borbely) ale cărei efecte se văd, printre altele, în debusolarea și nesiguranța (la nivel politic și economic în primul rînd) din Est. România, al cărei caz este prezentat de mai multe eseuri, prezintă o obsesie identitară (devenită urgență identitară după căderea comunismului, dupăcum argumentează Carmen-Maria Mecu și Nicolae Mecu în eseul lor), identificabilă nu numai în toposurile discursului contemporan, ci de la începuturile statului românesc modern. Una din cauzele acestei "collective insecurity" (Monica
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
și nesiguranța (la nivel politic și economic în primul rînd) din Est. România, al cărei caz este prezentat de mai multe eseuri, prezintă o obsesie identitară (devenită urgență identitară după căderea comunismului, dupăcum argumentează Carmen-Maria Mecu și Nicolae Mecu în eseul lor), identificabilă nu numai în toposurile discursului contemporan, ci de la începuturile statului românesc modern. Una din cauzele acestei "collective insecurity" (Monica Spiridon), ar putea fi tocmai originea etnică (colonie a Romei) și poziția geografică (la granița dintre imperii, "borderland position
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
perspectiva, poate părea o blasfemie, dar textul poetic susține o asemenea ipoteză, a unei anume tranzitivități și a fragmentarismului, de exemplu). Există, doar schițate, asemenea alte identificări (cum e, de pildă, abordarea distanțării față de suprarealism ș.a.). Criticul merge pe urmele eseurilor lui Cezar Baltag însuși și în disocieri față de postmodernism (să amintim că Cezar Baltag a tradus Sfîșierea lui Morfeu pentru numărul din 1986 dedicat postmodernismului, al Caietelor critice). Centrul de greutate al formulei lui îl constituie, conform poeticii pe care
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
și în disocieri față de postmodernism (să amintim că Cezar Baltag a tradus Sfîșierea lui Morfeu pentru numărul din 1986 dedicat postmodernismului, al Caietelor critice). Centrul de greutate al formulei lui îl constituie, conform poeticii pe care a expus-o în eseuri și pe care au semnalat-o criticii, Sensul, metafora, metaferența ("aceea care recuperează orizontul originar al limbajului prin tensiunea care unește termenii atîtor contradicții transformate astfel în complementarități"). Analizele de text, note de lectură mai curînd, cautăsemnele ecuației poetice, "religia
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
tineri ("scriitor", o etichetă comodă pentru niște oameni care scriu în registre diferite, cu ținte diferite), cu vîrste cuprinse între 28 și 33 de ani, au dorit să semneze împreună o carte despre comunism: în căutarea comunismului pierdut. Volumul cuprinde eseuri destul de greu de prins într-un gen anume: studii culturale, mentalități, critică literară, memorialistică etc. Mobilitatea registrelor compensează o anumită rigiditate a subiectului: texte propagandistice comuniste: de la proletcultism pînă la benzile desenate din Cutezătorii. Prima întrebare este generată chiar de
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
de tip cultură pop ("populară" chiar dacă a fost făcută la comandă, artificial). Există riscul ca un astfel de text să fie tratat cu aceleași "arme" cu care ne apropiem de un scriitor "adevărat" (Preda, Buzura, Breban etc.). Un foarte bun eseu îi dedică Paul Cernat lui Adrian Păunescu ("Un poet pentru casa poporului"). Este corect descrisă autohtonizarea marilor mișcări ale tineretului occidental (hippie, spre exemplu), întreprinsă de cunoscutul bard. Sloganul "Make love not war" s-a transformat în "Iubiți-vă pe
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]