1,930 matches
-
variantă subdezvoltată a modelului conservator. În general, femeile au o rată redusă de activitate pe piața muncii și statul nu are suficiente mijloace și nici infrastructură instituțională pentru susținerea mamelor și copiilor (Grecia, Italia, Spania, Portugalia). După părerea noastră, modelul est-european, al socialismului real practicat de regimurile comuniste, nu este complet încadrabil în această tipologie. Este evident că el nu are niciun punct comun cu modelul liberal. Totuși, am putea regăsi elemente din modelul social-democrat: valorizarea declarată a egalității dintre femei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
se căsătoresc, au copii și se retrag de pe piața muncii, dar revin atunci când copiii cresc; • modelul mediteraneean bazat pe familie (Spania, Italia, Grecia, Portugalia) consideră că familia extinsă trebuie să colaboreze pentru creșterea copiilor, fără ajutor din partea statului; • modelul socialist est-european se caracterizează prin măsuri menite să stimuleze ocuparea femeilor printr-un sistem public relativ bine dezvoltat de îngrijire a copiilor mici. Există concedii de maternitate, prestații familiale și alte instrumente de protecție socială dar politicile promovate nu urmăresc o împărțire
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
bine dezvoltat de îngrijire a copiilor mici. Există concedii de maternitate, prestații familiale și alte instrumente de protecție socială dar politicile promovate nu urmăresc o împărțire echitabilă a responsabilităților familiale, familia rămânând un spațiu patriarhal. Deși tipologia existentă consideră modelul est-european ca un model separat, ea ignoră legătura cu politicile demografice ale regimurilor comuniste și cu ideologia acestor regimuri. După părerea noastră, obiectivele ideologice și propagandiste au contat la fel de mult ca cele pragmatice, legate de nevoia de forța de muncă feminină
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a partidului, ci mai ales a opiniei publice. Dar nici una dintre ele nu a adus vreun serviciu cauzei femeii, sau feminismului. Dimpotrivă, prezența lor în conducerea comunistă din România poate fi asociată cu accente mai represive decât în alte țări est-europene, unde cele mai înalte posturi ale ierarhiei roșii au fost ocupate numai de bărbați. Dar evident, cauza răului trebuie căutată mai ales în incompatibilitatea totală dintre societatea românească interbelică, predominant rurală și preocupată de propria ei identitate - națională - și regimul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DRAGOȘ DRAGOMAN CAPITAL SOCIAL ȘI VALORI DEMOCRATICE ÎN ROMÂNIA Importanța factorilor culturali pentru susținerea democrației INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Introducere Tranziția societăților est-europene de la comunism la capitalism a fost un proces marcat de numeroase incertitudini. După ce euforia prăbușirii regimurilor autoritare comuniste a dispărut, constrângerile economice și sociale au modelat calea urmată de fiecare țară din regiune și au demonstrat că doar punctul de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
democratizare, trece în revistă datele diverselor anchete despre democratizare, argumentează operaționalizarea aleasă pentru măsurarea democrației și prezintă rezultatele cercetării referitoare la participarea din România. Discuția continuă în capitolul trei, unde participarea politică este definită ca un element indispensabil democratizării societăților est-europene. Sarcina societății civile este cea de a se afirma drept o putere de control a celor aleși, constrângându-i la eficiență și responsabilitate. Această sarcină nu este însă una ușoară în condițiile tranziției românești, nestructurarea societății civile abandonând spațiul public
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
occidentale se înscriu în parte superioară a ierarhiei, ceea ce infirmă ipoteza unei dezamăgiri democratice în vechile democrații. Nici vechimea democrației din fiecare țară nu face diferența dintre țări, democrațiile occidentale situându-se la același nivel cu noile democrații central și est-europene. Evaluarea performanței de fapt a democrației conduce însă la alte concluzii. Există diferențe notabile între cele două tipuri de evaluări, și asta nu doar în regimuri instabile precum Nigeria sau Turcia, ci chiar în Germania. Vechimea democrației face aici distincția
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
socială al cetățenilor din proaspetele democrații post-comuniste. Inițiatorul anchetei este Societatea Paul Lazarsfeld din Viena, iar ancheta s-a desfășurat în mai multe valuri. Cel de-al treilea val, realizat în 1993-1994, oferă o bună imagine comparată a noilor democrații est-europene, rezultatele sale fiind sintetizate și foarte bine comentate de Rose, Mishler și Haepfer (2003). Alternativele la democrație sunt și aici comparate cu susținerea actualului regim. Prin analiză factorială, autorii demonstrează existența unui model al sindromului nedemocratic în care răspunsurile la
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sovietice. Dar și noile democrații ar putea în viitor experimenta, alături de mai vechile democrații occidentale, transformarea profundă a participării politice în condițiile noii ere a informației, așa cum par să indice studii recente. 3.3.1 Societatea civilă în noile democrații est-europene Societatea civilă a devenit un termen tot mai utilizat după 1989, deși el acoperă realități diferite în țări diferite. Nu există nici aici un consens în definirea ei, arată Bădescu (2003a). Dincolo de operaționalizarea conceptului, există diferențe semnificative, calitative și cantitative
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cât și de cele politice. Din descrierea participării la organizații voluntare știm că există diferențe semnificative între țări în funcție de trecutul recent, de regimul politic, de dezvoltarea economică ș.a.m.d. Diferențe marcate există în special între țările vest-europene și cele est-europene. Mai puțin explorată este însă motivația participării voluntare mai redusă din fostele țări comuniste. Într-un efort de elucidare a cauzelor pentru care est-europenii nu participă la organizații secundare, Marc Morjé Howard (2003) explorează importanța diferitelor variabile socio-demografice și de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
care s-au format au dispărut. Cu alte cuvinte, chiar dacă instituțiile constrâng și restrâng opțiunile activității sociale, ele nu au un efect direct asupra oamenilor. În ciuda importanței socializării timpurii, există experiențe adulte ce pot avea efecte importante. În contextul democrațiilor est-europene, o societate civilă neangajată și slab articulată reprezintă lipsa unei ocazii pentru cetățeni de a-și dezvolta "capacitățile cetățenești", dar și lipsa pârghiilor de influență și control al statului. O astfel de societate civilă slabă nu înseamnă sfârșitul democrației, ci
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai sunt de folos într-o societate liberă, diversă. Din analiza datelor colectate în două orașe est-germane, autorii schițează un tablou al relațiilor sociale din perioada comunistă. Înainte de schimbarea politică revoluționară, est-germanii aveau puține legături, asemeni cetățenilor celorlalte țări comuniste est-europene. Ei se bazau pe relațiile personale pentru a obține bunurile ce lipseau, mai puțin pe un al doilea serviciu sau pe piața neagră, paralelă economiei oficiale de comandă. Aceste "legături de aprovizionare" se compuneau în medie din trei persoane. Alături de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Iar participarea în organizații secundare pare să fie legată tocmai de încredere, cel puțin în opinia unor autori (Putnam, 2002), cum am văzut deja într-un capitol anterior. Acest lucru pare să fie valabil atât în contexte vest-europene, cât și est-europene (Bădescu, 2003a). Este adevărat că alții contestă această relație, ce ar fi puțin plauzibilă teoretic și greu de demonstrat empiric (Newton, 2001a). Oricum, încrederea socială înregistrată de sondaje în România este printre cele mai scăzute din regiune (Uslaner, 2003). Tabelul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
caracteristică unei societăți democratice, este firavă. După formula găsită de Voicu (2003), participarea este în România o rara avis. În afară de precondițiile puse de moștenirea regimului comunist, o altă explicație a participării reduse sunt resursele limitate de care dispun cetățenii țărilor est-europene. Scăderea nivelului de trai de-a lungul tranziției îi obligă pe cei mai activi, pe cei mai tineri, să-și prelungească timpul de lucru. În comparație cu necesitățile zilnice, petrecerea timpul liber devine o alternativă greu de urmat. Neobișnuiți în trecut cu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
un avertisment pentru noile democrații post-comuniste, confruntate și ele cu niveluri scăzute de capital social și cu un efort semnificativ de consolidare democratică. 4.3 Capitalul social și tranziția la democrație în Europa post-comunistă Chiar dacă nivelul capitalului social în societățile est-europene este mai redus, societățile ieșite din comunism nu sunt străine de rețelele de cooperare. Acestea reușeau să producă bunurile și serviciile pe care statul modern nu reușea. Cum demonstrează Rose (1998) pentru cazul Rusiei, "când o organizație formală nu oferă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Chiar dacă prăpastia dintre cele două tipuri de relații s-a redus după 1990, specializarea relațiilor din comunism și neîncrederea puternică legată de relațiile dintre oameni pot avea încă efecte asupra încrederii sociale și cooperării în fostele țări comuniste. Problema societăților est-europene rămâne atât nivelul scăzut de încredere, cât și gradul scăzut de participare și tipul de participare. Un studiu realizat de Bădescu, Sum și Uslaner (2004) despre societatea civilă din România și Republica Moldova, pe care l-am citat deja, aduce lămuriri
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
încredere și participare nu mai este negativă, iar în opt țări relația este chiar pozitivă. Asta înseamnă că mecanismul social de legătură scos în evidență în societățile occidentale operează în mod similar și în societăți cu totul diferite precum cele est-europene. Cu toate aceste, corelațiile în sub-eșantionul est-european sunt mai slabe decât în cel occidental. Explicațiile sunt cele avansate mai sus: validitatea măsurării încrederii generalizate și caracteristicile asociațiilor dependente de contextul etnic. În eșantionul românesc, de exemplu, schimbarea măsurii încrederii în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
iar în opt țări relația este chiar pozitivă. Asta înseamnă că mecanismul social de legătură scos în evidență în societățile occidentale operează în mod similar și în societăți cu totul diferite precum cele est-europene. Cu toate aceste, corelațiile în sub-eșantionul est-european sunt mai slabe decât în cel occidental. Explicațiile sunt cele avansate mai sus: validitatea măsurării încrederii generalizate și caracteristicile asociațiilor dependente de contextul etnic. În eșantionul românesc, de exemplu, schimbarea măsurii încrederii în încredere în străini, care este o operaționalizare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
frecvența toleranței, a valorilor post-materiale și mai mare percepția corupției. Diferența cea mai mare este însă relația dintre participare și încredere. Dacă participarea nu are nici un efect în societățile occidentale, ea se pare că joacă un oarecare rol în societățile est-europene, însă relația este de semn negativ. La fel se întâmplă și cu modelele explicative ale participării, ele fiind asemănătoare în cele două grupuri de țări. Ele arată că cei care prezintă mai multă încredere sunt mai dispuși să participe în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
puțin în societățile post-comuniste. Și în acest caz modelele sunt mai curând asemănătoare decât diferite, un rol important jucându-l interesul politic, percepția corupției, educația și participarea la slujbele religioase. Concluzia autorului este că diferențele dintre țările occidentale și cele est-europene pălesc în fața asemănărilor. Chiar dacă există diferențe în nivelurile încrederii sociale și al participării civice, motivele sunt aceleași. Diferențele nu exprimă decât experiențe de socializare diferite, lucru explicabil după zeci de ani de comunism în regiune. Iar dacă societățile sunt asemănătoare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ani de comunism în regiune. Iar dacă societățile sunt asemănătoare, est-europenii trebuie să învețe lecția vest-europenilor: rate mari ale încrederii sociale sunt posibile doar în societăți care depun eforturi pentru reducerea inegalităților. Lucru mai greu de realizat în noile economii est-europene, care par să favorizeze mai mult creșterea decât redistribuția, în opinia autorului. Capitolul 5 Importanța capitalului social pentru susținerea democrației în România Numeroasele studii privind importanța capitalului social pentru susținerea valorilor democratice, atât în contexte occidentale, cât și în contexte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
care par să favorizeze mai mult creșterea decât redistribuția, în opinia autorului. Capitolul 5 Importanța capitalului social pentru susținerea democrației în România Numeroasele studii privind importanța capitalului social pentru susținerea valorilor democratice, atât în contexte occidentale, cât și în contexte est-europene, ne determină să-i analizăm relevanța în contextul românesc. După ce am discutat în capitolul anterior despre relația dintre capitalul socialul și valorile democratice în țările în tranziție, vom analiza relația respectivă în contexte diferite, local, național și regional. Suntem interesați
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
reciprocitate, anume atitudinea de cooperare cu numeroși alți indivizi în logica acțiunii colective. Prima dimensiune este încrederea generalizată. Așa cum știm din alte sondaje de opinie, încrederea socială este una redusă în România, dar și în fostele țări comuniste. Cetățenii țărilor est-europene prezintă mai puțină încredere în ceilalți decât cetățenii țărilor vest-europene. Cercetând valurile 1990 și 1995 ale World Values Survey și valul 1999 al European Values Survey, Gabriel Bădescu (2003b) descoperă că media proporțiilor celor care declară că au încredere în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
evaluarea negativă a vechiului regim, combinată cu speranța în performanța viitoare a sistemului politic să fie importantă. La fel, credem că nivelul venitului ar putea juca un rol. Tranziția economică din România, chiar și mai lentă decât în alte state est-europene, a produs "învingători" și "învinși". Sprijinul pentru valorile noului regim ar putea fi mai consistent în cazul celor care au traversat tranziția economică cu mai mult succes. În ceea ce privește elementele capitalului uman, era așteptat ca vârsta să facă în primul rând
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Bulgaria În foarte mică măsură / deloc 31,1 18,5 În mică măsură 32,4 43,8 În mare măsură 32,4 28,9 În foarte mare măsură 4,1 8,9 N 1217 2208 Știm deja că cetățenii țărilor est-europene prezintă mai puțină încredere în ceilalți decât cei din țările vest-europene (Bădescu 2003b). Dincolo de problemele de validitate ale măsurării diverselor variabile în sondajele de opinie, diferențele semnificative între societățile est și vest-europene ar putea fi cauzate însă și de socializarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]