11,666 matches
-
ger își închină icoana. Scobit în abisuri de cer zace dorul, uitând să-și mai stingă din lumină văpaia, timid,strângi petale luminând către zborul, ce-și scutură clipa părăsind lin odaia. E-atâta lumină peste florile mute, la poarta eternă odihnește iertarea, lumina și-agață răsuflarea-i pe frunte, și ninge pe suflet așternând înserarea. Ce ghimpi nemiloși ne colindă prin gerul, amarnicei ierni ce se-așterne prin suflet, petale de flori ne îngroapă sub cerul, luminii de flori peste
LUMINĂ DE FLORI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1462274785.html [Corola-blog/BlogPost/381763_a_383092]
-
prăjite în ulei de măsline, îmbibate cu miere și suc de lămâie) sau torrijos (felli de pâine albă prăjită și îmbibată în vin și miere). Descrierea Paștilor spaniole n-ar fi completă dacă n-aș lăsa loc la final pentru eterna “conexiune la lumea modernă”. Mai nou se remarcă îndeosebi la generațiile tinere reacția inversă: în loc să se bulucească pe la procesiuni, oamenii preferă să profite de ocazia celei dintâi “punți” de zile libere din an pentru a întreprinde prima ieșire în mijlocul naturii
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1397837922.html [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
viață. Deschide ochii și luna ne va lumina Tinerele chipuri angelice La apus de orizont. Buzele noastre vinete se vor lipi Pentru ultima dată în noaptea necuvintelor ...Noaptea învierii noastre. Acum închide ochii muza mea Timpul nostru a trecut și etern vom lumina Întunecatul necuprins. Cristian BODNĂRESCU aprilie 2011 Iași Referință Bibliografică: NOAPTEA DOMINOULUI / Cristian Bodnărescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 101, Anul I, 11 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cristian Bodnărescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
NOAPTEA DOMINOULUI de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_dominoului.html [Corola-blog/BlogPost/350670_a_351999]
-
zidește un munte spre cer să se urce să arunce pe boltă pulberi de stele din lacrimi croite în nopți de durere... bătrânul nu a spus nimic doar a zâmbit și a plecat... pe boltă pașii lui străluceau prin timpuri eterne Referință Bibliografică: BĂTRÂNUL / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2181, Anul VI, 20 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
BĂTRÂNUL de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_birtu_paraianu_1482213339.html [Corola-blog/BlogPost/374083_a_375412]
-
aș fi ucis visele cu un strigăt, Aș fi fost un copil, lipsit de părinți; Dacă aș fi mers printre umbre și voci, Aș fi auzit numai chemarea mea; Dacă aș fi atins pământul vlăguit, Aș fi căzut în Cerul eternelor rugi, Pentru a veni în timpul, ce nu-mi aparține, Și să am un început de altă emisferă. Acum tot mai mult poezia nu încape În sinele meu, Ea e altceva decât credeam... Lumea, o corabie, lipsită de mare, Naufragiul- un
SUNT DIN INIFINIT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1437498657.html [Corola-blog/BlogPost/374885_a_376214]
-
literatura română în Republica Moldova”. Cum aș putea considera decât ca o încununare a întregii mele vieți, decizia Academiei Republicii Moldova de a mi se face onoarea să fiu primit în rândurile sale? Martorii acelor ani nu mai sunt. E doar Basarabia eternă, cu toate suferințele și speranțele ei. Și sunteți dv., memoria neamului. Vă mulțumesc recunoscător, cu atât mai mult cu cât normalitatea, care e pentru toți românii limba română, a fost și — uneori — mai este pentru mulți dintre dv. ocazia unei
In Memoriam Adrian Păunescu – cinci ani de la moartea poetului și omului politic by http://uzp.org.ro/in-memoriam-adrian-paunescu-cinci-ani-de-la-moartea-poetului-si-omului-politic/ [Corola-blog/BlogPost/92631_a_93923]
-
atâția prieteni și să exiști în conștiința atâtor oameni. Știu și, vai, simt că, și dacă aș fi nemuritor, tot ar trebui să mor și tot o să mor, pentru a-mi plăti impozitul la care obligă încercarea de a fi etern. Sunt muritor și de aceea am puterea să mă bucur de fiecare întârziere a mea pe acest pământ răbdător”. Într-un editorial publicat la 21 iunie 2010, în cotidianul Jurnalul Național, Adrian Păunescu a menționat că suferă de o boală
In Memoriam Adrian Păunescu – cinci ani de la moartea poetului și omului politic by http://uzp.org.ro/in-memoriam-adrian-paunescu-cinci-ani-de-la-moartea-poetului-si-omului-politic/ [Corola-blog/BlogPost/92631_a_93923]
-
mai rămas amintiri și umbrele lor în inimi, în cânturi, în povești, balade și doine, mici felinare în zboruri de fluturi, petale de lotus, priviri de copil, gânduri-poeme în muguri de floare, în raze de soare... CERUL DIN INIMA MEA Eternul prezent, totul trece și curge, în acea liniște nimic nu respiră, nimic nu se mișcă, scufundat în adâncuri, adevărul își va găsi calea, chiar dacă voalul ivoriu al uitării te-acoperă mereu și mereu. Inima mea și-a ta sunt într-
ATINGEREA TIMPULUI (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1412169203.html [Corola-blog/BlogPost/353060_a_354389]
-
Acasa > Versuri > Iubire > CE POT FACE DOUĂ INIMI? Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ce pot face două inimi când iubirea nu-i acasă? Când distanțele-s eterne, când netimpu’- i ochi de plasă? Din iluziile vremii să-și mai tricoteze un timp Sau uitării îmbelșugate s-o dea-n ochii-anotimp?! Cât mai poate dorul singur să ucidă întâmplarea? Ce tertipuri înfocate să plesnească-acum uitarea Pentru ca-ntr-o
CE POT FACE DOUĂ INIMI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1427218351.html [Corola-blog/BlogPost/357778_a_359107]
-
de Marian Barbu, un elogiu târziu, dar nu tardiv adus personalității complexe și marginalizate a celui care a fost marele Mircea Eliade. Adresându-se unui intelectual contemporan cu noi, Academicianului Eugen Simion, autorul strecoară subtil un reproș fundamental, pe tema eternului conflict dintre politică și cultură. Mi-a rămas în minte un superb citat din Volaire, emblematic pentru subiectivismul care ne poate orbi, uneori: „imaginatia galopează, dar judecata merge la pas”. Parcă anume alese pentru a ne dezamorsa tonul apăsat din
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375236500.html [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
sensul intim al mesajului pe care vrea să-l transmită, așa cum o face volumul de versuri ,,Să vii și mâine''al poetului Iulian Patca, apărut în Editura,, Mega''din Cluj-Napoca. Sunt poeme de dragoste, asemeni unui cântec sfânt închinat iubirii eterne.. Poetul clujean, de origine bistrițeană, dă acestui sentiment uman aura permanenței, îl înnobilează prin arta cuvântului și îl așează în albia versului său, care curge domol, în dulcele stil clasic , dar și modern, cu largi rezonanțe în sufletul cititorului. Imaginea
IULIAN PATCA, UN POET AL IUBIRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/Iulian_patca_un_poet_al_iubir_al_florin_tene_1376223884.html [Corola-blog/BlogPost/364951_a_366280]
-
mod obiectiv și imparțial. Trebuie precizat faptul că istoria ca eveniment este absolută, având loc numai o dată în timp și spațiu, dar istoria ca infprmație, cercetare și interpretare este relativă și supusă schimbării. [6] Dacă, potrivit anticilor, istoria era o eternă reîntoarcere, o serie de cicluri închise, iar pentru popoarele primitive ea se desfășura ca un prezent veșnic, odată cu creștinii istoria capătă un sens, adică are parte de o mobilitate transfigurată ca o punte spre Dumnezeu, chiar dacă este condiția omului supus
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
al lumii, un sens ce are o măsură comună cu destinul persoanei”. [10] Totuși din perspectivă eshatologică, Părintele Dumitru Stăniloae avea să conchidă contrariul: „numai în sfârșitul istoriei într-o desăvârșire a tot ce a fost și într-o bucurie eternă pentru tot binele făcut și eternizat, sau într-un chin etern de răul săvârșit, se scoate creația din relativismul care altfel ar rămâne permanent și veșnic, se pune binele ca și criteriu imuabil al faptelor noastre și revelează ori descoperă
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
persoanei”. [10] Totuși din perspectivă eshatologică, Părintele Dumitru Stăniloae avea să conchidă contrariul: „numai în sfârșitul istoriei într-o desăvârșire a tot ce a fost și într-o bucurie eternă pentru tot binele făcut și eternizat, sau într-un chin etern de răul săvârșit, se scoate creația din relativismul care altfel ar rămâne permanent și veșnic, se pune binele ca și criteriu imuabil al faptelor noastre și revelează ori descoperă valoarea eternă a tuturor persoanelor.” [11] Învățătură ortodoxă despre eshatologie pune
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
tot binele făcut și eternizat, sau într-un chin etern de răul săvârșit, se scoate creația din relativismul care altfel ar rămâne permanent și veșnic, se pune binele ca și criteriu imuabil al faptelor noastre și revelează ori descoperă valoarea eternă a tuturor persoanelor.” [11] Învățătură ortodoxă despre eshatologie pune accent deosebit pa valoarea istoriei ca întreg pentru orice om în care comuniunea dintre ființele umane este profundă și colaborarea dintre ele necesară pentru a conduce la starea voită de Dumnezeu
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Dumitru Stăniloae, pentru că trecutul măsoară distanța parcursă până la desăvârșire. Viața divină este un prezent continuu, o infinitate permanent prezentă a plenitudinii, care nu este trăită în legătură cu trecutul și viitorul. [94] Timpul este, în acest fel, „mediul prin care Dumnezeu cel etern conduce creaturile spre odihna în eternitatea Sa”. [95] În același timp creatura câștigă eternitatea prin mișcarea ei spre Dumnezeu, care se realizează în timp. Intervalul temporar este pentru Părintele Dumitru Stăniloae distanța dintre chemare și răspuns, între veșnicia lui Dumnezeu
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Prin urmare ființele omenești sunt înzestrate cu rațiune ca să descopere cum este îndrumată lumea în sine de către Înțelepciunea proprie a lui Dumnezeu și să afle cum se va împărtăși viața lor din fericirea Sa. Astfel, creatura rațională participă la rațiunea eternă prin înclinația pentru acțiune și sfârșitul propriu. Norma și regula apropiată acțiunii este dată de conștiință, iar norma și regula originară de către rațiunea divină. Preceptele legii naturale reprezintă pentru rațiunea practică ceea ce sunt axiomele științei pentru rațiunea speculativă; ele îndrumă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
concept de experiențele mistice trăite de adepții cultelor misterelor și aducându-l în zona discursului rațional, susținut de argumente. Privitor la metafizica lui Platon putem vedea că: „lumea producătoare este lumea Ideilor, adevărata realitate, cunoscută prin ochiul gândirii, lumea prototipurilor eterne; iar lumea produsă e lumea sensibilă, lumea aparențelor, a copiilor trecătoare”, la baza tuturor ideilor fiind ideea de Bine legată de realitatea vieții, pe care o numea „principiul universal”. Pentru filozoful idealist italian Benedetto Croce (1866-1952) ideile erau zei, toți
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
una după alta și, pe negândite, le împing către vremurile când și ele erau curtate cu flori. Oare s-or mai întoarce vremurile alea? Why not, ladies, why not?! Îți recomandăm Primăvara românească. Plus o amintire personală: și Mubarak era etern Treaba e că, din perspectiva lor egoistă, să tot fie împânzită omenirea cu asemenea bărbați drăgălași. Dintre care unu-doi să le dea și lor târcoale. Dar să fie așa, mai finuți, nu din tagma celor ce-și amintesc să
„- Aş dori un buchet de flori pentru prietena mea!” „- Ce-mi puteți spune despre ea?...” Despre ei, cei terorizați de buchetul pentru ea by https://republica.ro/z-as-dori-un-buchet-de-flori-pentru-prietena-mea-z-ce-mi-puteti-spune-despre-ea-despre-ei-cei-terorizati [Corola-blog/BlogPost/338855_a_340184]
-
toate Romantismului. Și acum, ca o concluzie, vreau să-ți spun, drag cititor, ca prin rândurile de față, eu nu am nici un merit în a-l defini, el este deja definit. Prin versu-i minune, are deja un nume - Poetul Iubirii Eterne! Îți mai mărturisesc, drag cititor, ce mi-a cerut când m-a contactat pentru a mă ruga, iar eu aș spune mai degrabă, pentru a-mi face cinstea și a-mi da onoarea, de a scrie Prefață la Antologia de
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPELOR (ANTOLOGIE DE VERSURI, 332 PAGINI, A5) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1399450711.html [Corola-blog/BlogPost/350666_a_351995]
-
a scrie Prefață la Antologia de față: “Elenă, te rog, nu ma compară cu nimeni - dă-mi voie să fiu eu!” Sper că i-am împlinit dorința. Dragul meu cititor, acesta este distinsul Om și Poet Victor Burde - Poetul Iubirii Eterne de mama și de țară, de femeie și de glie, de natură și de cer, de aproapele sau și de Sfanțul Dumnezeu. Prof. ELENĂ ANGHELUȚĂ BUZATU, SCRIITOR - poet - traducător, Foreign Languages Professor Butte Glenn Community College Oroville, California - UȘA Așteptăm
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPELOR (ANTOLOGIE DE VERSURI, 332 PAGINI, A5) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1399450711.html [Corola-blog/BlogPost/350666_a_351995]
-
în direct la tembelizorul omniprezent că un zeu egipțian pe hotarele patriei, nici mieunatul, nici nechezatul nu sporeau încremenirea, basca lătratul mioritic, inutil și el, cuveitul și sadamii și tufișurile zăceau în nemișcare, stelele străluceau pe cerul senin senin și etern etern și doar pîrîul se lovea de pietrele lustruite și bolborosea ceva în barbă, făcîndu-ne să ne înfioram de grozăviile colorate cu antrax în cartea cu povești de pe vremea lui “a fost odată ... ”, da' povestea cu curca analfabeta, dă-o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_74_75_s_ioan_lila_1341240469.html [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
direct la tembelizorul omniprezent că un zeu egipțian pe hotarele patriei, nici mieunatul, nici nechezatul nu sporeau încremenirea, basca lătratul mioritic, inutil și el, cuveitul și sadamii și tufișurile zăceau în nemișcare, stelele străluceau pe cerul senin senin și etern etern și doar pîrîul se lovea de pietrele lustruite și bolborosea ceva în barbă, făcîndu-ne să ne înfioram de grozăviile colorate cu antrax în cartea cu povești de pe vremea lui “a fost odată ... ”, da' povestea cu curca analfabeta, dă-o-n
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_74_75_s_ioan_lila_1341240469.html [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
recunoaște Aerul rănit de plânsul Mamelor care vor naște Fiii morți lui viu răspunsul. Marea nu va recunoaște Picătura care vine Străpungând bazalt în coaste, Praguri, crânguri și rovine. Vântul nu va recunoaște Adierile de-aripă, Zboruri frânte vor renaște, Etern Pheonix se-ntruchipă. Dumnezeu va recunoaște Omul, marea, zborul, vântul Nici un alt zeu nu se naște Făr' de-ai pângări cuvântul. *** Volumul ~ manuscris "Clonapolis" Referință Bibliografică: Dumnezeu va recunoaște! / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul
DUMNEZEU VA RECUNOAŞTE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1475333456.html [Corola-blog/BlogPost/382454_a_383783]
-
e foarte gravă, dacă s-au mobilizat în combaterea Răului, forțele ascunse ale Marii Mame Geea, printre care chiar fii săi, titanii, cei înlănțuiți în filele legendelor și-n vintrele sale. Spiritele din rasa Spânilor și a Reptilelor, fii Întunericului Etern veniți de pe planeta Umbrelor Reci, au venit pe Terra întrupându-se în corpuri de oameni și încearcă pe orice cale, să-i ucidă în somn, pe cei care s-au autoconservat în tezaurul genetic al umanității, ca să nu mai poată
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]