16,853 matches
-
ca și cum ar fi: „mi-a fost infinit mai greu să rezist la influențarea de către colegi, parteneri, la manipularea pe baza ideilor comune, în care mi se părea că eu cred mai mult decât ei” (p. 10). Convingerile (fie ele și etice), cărțile (fie ele și oneste) au fost, în timp, adevăratele pericole. Faptele, mai puțin. De altfel, Blandiana nici nu are profilul unui depozitar de întâmplări. În spiritul generației ei (și, mai departe, în logica necontingentă a lui Camil Petrescu), ea
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
română: programa clasei a IX-a, ce are ca finalitate plăcerea lecturii. Programa are o organizarea tematică și atractivă a materiei, cu o temă obligatorie, iubirea, și teme opționale: Joc și joacă / Adolescența; Familia / Școala; Aventură, călătorie / Lumi fantastice; Confruntări etice și civice/ Personalități, modele, exemple. Temele sunt ilustrate prin tipuri diferite de texte (ficțiune și nonficțiune), iar literatura este pusă în relație cu altă artă, a filmului. Se ivesc posibilități nenumărate de a provoca și curiozitate, și poftă de citit
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
Petru Creția avansează, în Obiectul eticii, și o altă etică (am putea să o numim etica 2), care vizează caracterul ,,parcă gratuit" și ,,parcă absurd" al unor acte morale, gratuite în sensul lipsei de întemeiere rațională ,,și chiar de raționalitate etică, în accepțiunea de "utilitate universală"". Cum aceste acte vizează ,,manifestările cele mai adînci ale moralității" putem afirma că această ,,a doua etică" exprimă convingerea cea mai adîncă, oarecum speranța lui Petru Creția. Acest aspect al binelui moral este un scop
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
adînci ale moralității" putem afirma că această ,,a doua etică" exprimă convingerea cea mai adîncă, oarecum speranța lui Petru Creția. Acest aspect al binelui moral este un scop în sine, un scop absolut. El se circumscrie totuși în imanența umanului: eticul vizează ,,o anume formă a omului". Am putea spune că și în această ,,a doua etică" binele este subordonat umanității, însă nu umanității ca ceva închis, finit, așa cum este într-un moment dat, ci ca fiind într-o devenire nelimitată
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
a doua etică" binele este subordonat umanității, însă nu umanității ca ceva închis, finit, așa cum este într-un moment dat, ci ca fiind într-o devenire nelimitată. Petru Creția spunea odată că ,,gratuitatea este universalul, dar sub specia posibilului". Gîndirea etică - și nu numai etică - a lui Petru Creția se centrează, în scrierile din anii '70-'80, pe conceptul de libertate, afirmat cu un anumit patos, lesne de înțeles în împrejurările date. El definește libertatea ca alegere, ca proáiresis (,,alegere deliberată
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
este subordonat umanității, însă nu umanității ca ceva închis, finit, așa cum este într-un moment dat, ci ca fiind într-o devenire nelimitată. Petru Creția spunea odată că ,,gratuitatea este universalul, dar sub specia posibilului". Gîndirea etică - și nu numai etică - a lui Petru Creția se centrează, în scrierile din anii '70-'80, pe conceptul de libertate, afirmat cu un anumit patos, lesne de înțeles în împrejurările date. El definește libertatea ca alegere, ca proáiresis (,,alegere deliberată": termen aristotelic) sau ca
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
nu există decît posibilul contingent". Într-acestea, Petru Creția afirma că ,,etica nu vizează și nu poate viza nimic din ceea ce este natură și implicit nimic din cea ce este natură în om". În același sens spunea Creția că ,,legea etică nu este o lege a cauzelor, ci o lege a scopurilor și nu are nimic de-a face cu legile naturale" (Contingența...). Această despărțire radicală dintre etic și ,,cea ce este natură în om", de inspirație kantiană (Kant afirma, după cum
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
de inspirație kantiană (Kant afirma, după cum se știe, că legea morală nu are nimic de-a face cu ,,înclinațiile" și, implicit, cu trebuințele omului), nu se poate susține. Mai realistă (în sensul obișnuit al cuvîntului) este etica lui Aristotel: ,,virtutea etică este legată de plăceri și de dureri" (Etica nicomahică); o va invoca, mai tîrziu și Petru Creția. Opoziția radicală, lipsită de mijlociri, dintre etic și ,,ceea ce este natură în om", dintre libertate și natură duce inevitabil, cu toate circumstanțierile pe
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
mijlociri, dintre etic și ,,ceea ce este natură în om", dintre libertate și natură duce inevitabil, cu toate circumstanțierile pe care le introduce Petru Creația, la un dualism spirit-natură, care va fi depășit de autor în Luminile și umbrele sufletului. Gîndirea etică a lui Petru Creția cunoaște o evoluție: în timp ce în scrierile din anii '70-'80 nu există nici o raportare a eticului la transcendență (fie și într-un limbaj criptic ca în Minima moralia de Andrei Pleșu), Luminile și umbrele sufletului (1995
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
le introduce Petru Creația, la un dualism spirit-natură, care va fi depășit de autor în Luminile și umbrele sufletului. Gîndirea etică a lui Petru Creția cunoaște o evoluție: în timp ce în scrierile din anii '70-'80 nu există nici o raportare a eticului la transcendență (fie și într-un limbaj criptic ca în Minima moralia de Andrei Pleșu), Luminile și umbrele sufletului (1995; ediția a II-a, postumă, nemodificată, a acestei cărți a apărut în anul 2000 sub titlul Eseuri morale) este în
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
la valorile gregare" înseamnă eteronomie. Împotriva oricărui ascetism și rigorism moral, Petru Creția afirmă în Eseuri valoarea plăcerii. Punctul de plecare îl află autorul în Etica nicomahică, în legătura organică pe care o descoperă Aristotel între plăcere și viață. Valoarea etică supremă pare a fi, după Petru Creția, ,,promovarea în sus a vieții". Stînd la rădăcina vieții, plăcerile ,,bine practicate", adică raportate la întregul lor și cumpănite în cadrul acestuia, pot deveni, ,,sub ochii scandalizați ai asceților", ,,nobile virtuți". Hedonismul spiritualizat cultivat
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
cine își numește trupul "fratele porc", distingîndu-l de sine și disprețuindu-l cu oarecare tandră și indulgentă condescendență uită ce abisuri de abjecție poate conține sufletul uman". Petru Creția schițează și o întemeiere metafizică sau, mai bine zis, cosmică a eticului, o coincidență sau o concordanță (ca la stoici) între determinările etice și principiile cosmice. Astfel, afirmarea prerogativelor suverane ale individualității, afirmația după care ,,renunțarea la principiul de individuare" înseamnă o abdicare de la etic își au temeiul în principiul cosmic al
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
-l cu oarecare tandră și indulgentă condescendență uită ce abisuri de abjecție poate conține sufletul uman". Petru Creția schițează și o întemeiere metafizică sau, mai bine zis, cosmică a eticului, o coincidență sau o concordanță (ca la stoici) între determinările etice și principiile cosmice. Astfel, afirmarea prerogativelor suverane ale individualității, afirmația după care ,,renunțarea la principiul de individuare" înseamnă o abdicare de la etic își au temeiul în principiul cosmic al individuării sau individuației: ,,Direcția de mișcare a lumii se desfășoară către
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
vorba, în linii mari, de �întîlnirea cu celălalt" și formarea canonului (literar, moral etc.), de reprezentări și concepte caracteristice �ca refuz al îndoctrinării", fie al celei socialiste, de la est, fie al celei a modelului vestic, de transformările suferite de modelul etic al emigrației în fața evidenței unei situații de durată, în care scriitorul trebuia să iasă din limita autoimpusă, de cenzor al tragediei din țară, pentru a da el însuși o expresie creatoare, deci literară, condiției sale tragice și chiar tragediei trăite
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
o presupune critică: "Cred în necesitatea alianțelor criticii literare cu antropologia imaginarului, psihanaliza, istoria religiilor și istoria mentalităților, cu toate științele învecinate din domeniul umanist. Critica trebuie să fie capabilă să ne spună ceva nou despre omul estetic și omul etic, omul religios și omul istoric - nu doar despre text". Modul în care e perceput actul critic - la nivelul teoretic al declarațiilor de intenții - se răsfrânge, cu oarecare constanță, în interpretările propriu-zise, în care apelul la text, la literalitatea și literaritatea
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
Pop decît aceea formulată de el însuși cu referire la I.D. Sârbu: "un spirit format la școala riguroasă, prin excelență ardeleană, a unor spirite de elită, ca într-o benefică, exemplară prelungire a celeilalte, "clasice", Școlii ardelene. Este școala exigenței etice, a conștiinței lucrului bine gîndit și bine făcut, a unui atașament plin de fervoare dar și supravegheat de rațiune". De altfel, în toată secvența ulterioară a cărții (În lumea paralelă a poeziei), cuprinzînd cronici la cărți de poezie ale generației
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
de a o face transparentă, de a-și asuma existența și de a o transcrie cu voluptate. Evident, tentația morală a acestui jurnal nu poate fi trecută cu vederea; autorul își asumă, deliberat, în paginile jurnalului, un set de norme etice, pe care își propune să le urmeze. Uneori, însă, scriitorul aderă la două sau mai multe idei divergente, pe care caută să le concilieze în plasma propriei făpturi artistice: "Confesiunile lui Tolstoi au ceva din rafinamentul "masochismului": afirmația se resoarbe
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
care poate spori prin delațiune, fanatism, dogmatism etc. Mitologiei negre comuniste care construise în mentalul colectiv imaginea comisarilor omnipotenți și omniscienți, proiectați ca niște dumnezei pedepsitori, Mihail Bulgakov le opune o altă mitologie, aceea a diavolilor hâtri, dar cu simț etic (magicieni, hipnotizatori, agenți paranormali sau chiar gansteri cum îi proiectează făpturile umane ori Puterea sovietică). Iar rolul acestor diavoli este să ironizeze și să deprogrameze ,creierul spălat" al cetățenilor sovietici (acolo unde acest lucru mai este posibil, precum în cazul
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
ani, plimbîndu-și amanta de numai 14 ani, pe Lucsandra Bălcănescu, pe la toate seratele, balurile și dineurile vremii nu are cum să nu te înfioare. Cum s-ar spune, ospitalitatea românească nu avea granițe, nici morale și nici politice, iar liziera etică ce despărțea muchia biroului politic de tivul dantelăriei de budoar era prea subțire ca cineva să se împiedice de ea. Binevenite și cît se poate de oportune sînt cele două comunicate din Viața românească (nr. 8-9 din august-septembrie) ale redactorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
să despre partide Gusti sublinia semnificația, la acea dată, în anul preluării puterii de către Mussolini, acestui experiment politic destul de inedit, așa cum am remarcat și cu alte prilejuri, Gusti nu a introdus niciodată după această prelegere în sistemul său Sociologie, Politica, Etică, în opera sau în acțiunile sale doctrina fascista 26. În prelegerea să de la ISR Gusti propunea o clasificare a partidelor politice. Sociologul identifica două tipuri de partide: partidele cu program și partidele oportuniste. În definiția lui Gusti partidul fascist italian
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
toujours un homme de l'"establishment" politique et intellectuel roumain même lorsque celuici choisit, en s'installant dans le régime du roi-dictateur Charles ÎI, d'adopter certaines apparences du style "dynamique" du fascisme internațional"30. Despre sistemul gustian Sociologie, Politica, Etică și Sociologia militans Revenit în țara de la studiile din Germania și Franța, Dimitrie Gusti propune un proiect ambițios de modernizare pentru societatea românească eminamente rurală: o sociologie militanta, cercetarea monografica a tuturor satelor și orașelor și dezvoltarea comunitară cu implicarea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în 1910 lecția inaugurală a Cursului de istorie a filosofiei grecești, etică și sociologie cu un "adevărat manifest intelectual în care-și expune succesiv sistemul, metoda și ambițiile universitare"34. Atunci a descris pentru prima oara sistemul său Sociologie, Politica, Etică, al cunoașterii sociologice pe care trebuie bazată acțiunea socială: " Dacă avem vreo ambițiune, este sa întemeiem un Seminar de sociologie și etică pe care să îl punem în legătură cu Instituțiile de cercetare științifică similare din Apus. Un seminar de sociologie, așa cum
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
imediată. [...] Politică și etică nu se ocupă, ca științele sociale particulare și sociologice, de lumea socială așa cum este ea în mod necesar; politică și etică se ocupă de lumea socială așa cum ea ar trebui să fie [...] Științele sociale, Sociologia, Politica, Etică formează o serie riguros logică, fiecare știință este o consecință logică a celei care o preceda. Sociologia nu e posibilă fără rezultatele științelor sociale particulare. [...] Politică se fondează pe sociologie. [...] Etică este știința normativa cea mai înaltă care închide seria
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ea ar trebui să fie [...] Științele sociale, Sociologia, Politica, Etică formează o serie riguros logică, fiecare știință este o consecință logică a celei care o preceda. Sociologia nu e posibilă fără rezultatele științelor sociale particulare. [...] Politică se fondează pe sociologie. [...] Etică este știința normativa cea mai înaltă care închide seria științelor sociale explicative și normative"35. La scurt timp după revoluția bolșevica, când a atras atenția asupra pericolelor comunismului și leninismului, Gusti mărturisea că "propunerile de reformă a metodei de legiferare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ale memoriei responsabililor de crime de război sau împotriva umanității. Neinformați, cu lecția neînvățata pentru că nu au avut profesori pentru acest subiect, unii oamenii accepta cu ușurință o simbolistică recuperatorie, care este însă unilaterală și reinventează personaje care, cel putin etic, s-au aflat în tabăra celor responsabili de discriminare, deportare, exterminare. Aceia dintre intervievați care sunt de partea lui Ion Antonescu că "bun patriot", aceia care îi imaginează pe legionari ca având o "misiune național-creștină" sau care "nu îi vor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]