2,466 matches
-
reflecție" • Argumentați efectul deficiențelor de auz asupra dezvoltării proceselor cognitive în perioada copilăriei. • Prezentați o perspectivă sintetică asupra criteriilor de clasificare a deficiențelor de auz. • Efectuați o analiză a principalelor aspecte implicate în evaluarea deficiențelor auditive. • Care sunt principalele categorii etiologice responsabile de apariția tulburărilor de auz? • Prezentați principalele trăsături ale tabloului psihopedagogic în cazul deficienților de auz. • Ce legătură ar putea fi stabilită, din perspectivă educativ‑recuperatorie, între compensare, demutizare și ortofonie? • Prezentați principalii indicatori funcționali ai vederii și relevanța
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stabilită, din perspectivă educativ‑recuperatorie, între compensare, demutizare și ortofonie? • Prezentați principalii indicatori funcționali ai vederii și relevanța lor în aprecierea tulburărilor de vedere. • Prezentați o perspectivă sintetică asupra criteriilor de clasificare a deficiențelor de vedere. • Care sunt principalele categorii etiologice responsabile de apariția tulburărilor de vedere? • Prezentați principalele trăsături ale tabloului psihopedagogic în cazul deficienților de vedere. • Analizați procesul compensării și activitățile educative în cazul copiilor cu deficiențe de vedere. • Efectuați o analiză comparativă - asemănări, deosebiri - între cele două categorii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
componentă neuromotorie). 6.1. Clasificarea deficiențelor fizice și/sau neuromotorii și a tulburărilor psihomotricitățiitc "6.1. Clasificarea deficiențelor fizice și/sau neuromotorii și a tulburărilor psihomotricității" Clasificarea deficiențelor fizice și/sau neuromotorii este făcută în special prin raportare la factorii etiologici. Din această perspectivă putem identifica următoarele categorii majore de tulburări (pentru fiecare categorie sunt oferite și câteva exemple reprezentative): 1. Tulburări genetice și congenitale - dintre cele mai cunoscute afecțiuni enumerăm: a) sindromul Langdon‑Down (trisomia 21) - boală genetică având drept
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări uzuale sau adaptate unui scop bine definit; b) disgrafia - dificultăți de realizare grafică. 4. Tulburări de schemă corporală. 5. Tulburări de lateralitate. 6. Tulburări de structură spațială și orientare temporală. Categoriile etiologice care determină aceste tulburări au în componența lor afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic, disfuncții metabolice sau ale sistemelor endocrin, muscular și osos, alimentație necorespunzătoare (mai ales în primii ani de viață), disfuncții psihice cu rezonanță asupra expresiei motrice
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și teme de reflecție" • Argumentați efectul deficiențelor locomotorii asupra personalității și vieții psihice a individului. • Prezentați o perspectivă sintetică asupra criteriilor de clasificare a deficiențelor fizice și/sau neuromotorii. • Efectuați o analiză a principalelor componente ale psihomotricității. Prezentați principalele categorii etiologice care determină apariția deficiențelor fizice, neuromotorii și psihomotorii. • Care sunt principalele categorii de tulburări psihomotrice și cum influențează ele activitatea persoanei? • Prezentați aspectele principalele referitoare la metodologia de recuperare a tulburărilor neuropsihomotorii. • Efectuați o analiză comparativă între tulburările neuromotorii și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
psihologiei limbajului. 7.1. Clasificarea tulburărilor de limbajtc " 7.1. Clasificarea tulburărilor de limbaj" Pentru clasificarea tulburărilor limbajului pot fi invocate mai multe criterii. E. Verza face o clasificare a tulburărilor de limbaj prin raportare simultană la criteriile anatomo‑fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic. Astfel, sunt identificate următoarele categorii de tulburări: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia și dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
limbaj, la rândul ei, este de o mare diversitate și cunoașterea cauzelor care determină tulburarea este o altă condiție de bază în stabilirea programului terapeutic și a strategiei de lucru cu copilul deficient. Analiza cauzelor a putut stabili următoarele categorii etiologice: 1. Cauze care acționează în perioada prenatală: a) boli infecțioase ale mamei în perioada sarcinii; b) incompatibilitatea Rh `ntre mamă și făt; c) intoxicații; d) traume mecanice (care lezează fizic organismul fătului) sau psihice (stres, spaimă, emoții intense resimțite de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu vorbire deficitară, necorectarea la timp a tulburărilor de vorbire); - suprasolicitare, stări conflictuale, oboseală, fenomenul de bilingvism (obligarea copilului de a învăța o limbă străină înainte de a‑și forma deprinderile necesare în limba maternă etc.). Pornind de la tipologia și aspectele etiologice ale tulburărilor de limbaj, pot fi făcute următoarele considerații psihopedagogice cu privire la persoana și personalitatea unui subiect logopat: • Există un anumit grad de fragilitate și instabilitate la nivelul unor trăsături ale personalității din cauza intervenției unor factori perturbatori în relațiile cu stimulii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
teme de reflecțietc " Întrebări și teme de reflecție" • Argumentați efectul tulburărilor de limbaj asupra proceselor cognitive și asupra personalității individului. • Prezentați principalele clasificări ale tulburărilor de limbaj și specificul fiecărui criteriu luat în considerare. • Efectuați o analiză a principalelor categorii etiologice responsabile de apariția tulburărilor de limbaj. Care sunt principiile de bază aplicate în activitatea logopedică? • Prezentați metodele și procedeele generale și specifice aplicate în terapia și corectarea tulburărilor de limbaj. • Elaborați o strategie terapeutică pentru corectarea tulburărilor de vorbire la
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deficiență mintală ușoară sau situată la limita normalității, în stări de cvasinormalitate pregnantă, când este foarte dificil de stabilit un sindrom bine definit. În ultima vreme, în cercurile de specialitate se discută și despre o serie de teorii și ipoteze etiologice moderne care încearcă să înlăture suspiciunile asupra categoriilor etiologice neprecizate sau neprecizabile. Pe această direcție se înscriu anumite teorii și ipoteze, unele neverificabile încă, dar perfect verosimile, altele deja abordate și parțial validate științific: 1. Discronologiile biopedagogice în funcționarea organismului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stări de cvasinormalitate pregnantă, când este foarte dificil de stabilit un sindrom bine definit. În ultima vreme, în cercurile de specialitate se discută și despre o serie de teorii și ipoteze etiologice moderne care încearcă să înlăture suspiciunile asupra categoriilor etiologice neprecizate sau neprecizabile. Pe această direcție se înscriu anumite teorii și ipoteze, unele neverificabile încă, dar perfect verosimile, altele deja abordate și parțial validate științific: 1. Discronologiile biopedagogice în funcționarea organismului uman și efectul lor în activitatea de învățare - între
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de învățare, fiind cauze controlabile într‑o anumită măsură de adultul, părintele, educatorul sau specialistul din preajma copilului. Întrebări și teme de reflecțietc "Întrebări și teme de reflecție" • Prezentați principalele teorii care conturează și definesc dificultățile de învățare. • Analizați principalele categorii etiologice responsabile de apariția dificultăților de învățare. • Prezentați principalele clasificări utilizate în cazul dificultăților de învățare. • Efectuați o analiză comparativă între dificultățile de învățare și formele ușoare de deficiență mintală. • Care sunt aspectele specifice identificate în activitățile educaționale cu elevii care
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
intervin și reglează o dezvoltare normală pe toate planurile; - sunt predispuse la anumite complicații medicale care determină serioase lacune în dezvoltare; - sunt constrânse să aplice doar anumite metode și tehnici de învățare pentru a compensa multiplele lor deficiențe. Analizând factorii etiologici, aceștia coincid în cea mai mare parte cu cei descriși în capitolul referitor la deficiențele senzoriale, însă, printre cauzele frecvent invocate în apariția surdocecității, în diversele ei forme de manifestare, enumerăm: - bolile infecto‑contagioase (contactate de mamă mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
principalele cauze invocate în determinarea apariției tulburărilor din spectrul autist. • Efectuați o analiză comparativă între autismul infantil și sindromul Asperger. • Care sunt elementele caracteristice întâlnite în tabloul clinic și psihopedagogic al persoanelor cu tulburări din spectrul autist? • Care sunt factorii etiologici responsabili de apariția sindromului Down? • Care sunt elementele caracteristice întâlnite în tabloul psihopedagogic al persoanelor cu sindrom Down? • Efectuați o analiză psihopedagogică pentru copiii cu surdocecitate. CAPITOLUL 10TC "CAPITOLUL 10" Educația specială 1 și elemente de didacticătc "Educația specială 1
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu persoanele care prezintă dizabilități și cu familiile acestora în centre locale pentru a le oferi consultanță și sprijin. recuperare - formă de intervenție care urmărește normalizarea unei stări/funcții deficitare, refacerea capacităților funcționale ale individului, afectate în urma acțiunii unor factori etiologici specifici, care au determinat apariția unei deficiențe sau tulburări; putem vorbi despre recuperare morfofiziologică, psihologică, educațională etc. reprezentant/aparținător al persoanei cu dizabilități/handicap - persoană din afara unității de protecție specială care acționează în numele și în interesul beneficiarului de servicii (persoana
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
încă explicate din punct de vedere științific; pentru a înțelege mai bine acest aspect, se invocă frecvent imaginea aisbergului în care partea văzută reprezintă adesea efectele unor procese și fenomene existente în partea nevăzută și care constituie categoria de factori etiologici greu de identificat și de analizat. 1. Elementele definitorii ale acestor teze sunt explicate în subcapitolul referitor la tabloul clinic și psihopedagogic al deficiențelor mintale. 1. Analiza cariotipului („harta cromozomială”) poate evidenția prezența anomaliilor cromozomiale încă din perioada intrauterină. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
6]. Supraviețuirea relativă la 5 ani este sensibil mai mare comparativ cu a cancerului pancreatic, fiind cuprinsă între 15-19% [1,6,7]. Cancerele celor trei categorii anatomice ale TB au caracteristici clinice, epidemiologice și modificări moleculare distincte, sugerând că factorii etiologici sunt diferiți, în funcție de situs [1,6]. Informațiile referitoare la factorii etiologici sunt limitate, datorită numărului redus de studii epidemiologice efectuate până la ora actuală, din cauza rarității acestor tumori și a evoluției rapid fatale. Astfel, majoritatea informațiilor etiologice provin din observațiile clinice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
cu a cancerului pancreatic, fiind cuprinsă între 15-19% [1,6,7]. Cancerele celor trei categorii anatomice ale TB au caracteristici clinice, epidemiologice și modificări moleculare distincte, sugerând că factorii etiologici sunt diferiți, în funcție de situs [1,6]. Informațiile referitoare la factorii etiologici sunt limitate, datorită numărului redus de studii epidemiologice efectuate până la ora actuală, din cauza rarității acestor tumori și a evoluției rapid fatale. Astfel, majoritatea informațiilor etiologice provin din observațiile clinice, date obținute de la autopsii, precum și din studii epidemiologice descriptive. Acestea din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
distincte, sugerând că factorii etiologici sunt diferiți, în funcție de situs [1,6]. Informațiile referitoare la factorii etiologici sunt limitate, datorită numărului redus de studii epidemiologice efectuate până la ora actuală, din cauza rarității acestor tumori și a evoluției rapid fatale. Astfel, majoritatea informațiilor etiologice provin din observațiile clinice, date obținute de la autopsii, precum și din studii epidemiologice descriptive. Acestea din urmă au identificat diferențe considerabile geografice și etnice, cu rate de apariție excesiv de ridicate în rândul indienilor americani, ridicate în sud-estul Asiei și relativ scăzute
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
și 77,5%. Dializa frecventă, zilnică (de 6 ori pe săptămână, câte 2 ore) asigură o eficiență superioară a epurării majorității substanțelor de retenție azotată în comparație cu hemodializa convențională. De asemenea, eritropoieza este stimulată, determinând o corecție a anemiei renale factor etiologic al HVS mai facilă [Casino et al., 1996; Buoncristiani et al., 1988; Buoncristiani et al., 1997]. Mai mult, creșterea frecvenței ședințelor de hemodializă determină reducerea incidenței hiperhidratării, a variațiilor de volum extracelular, tolerabilitate mai bună a ultrafiltrării și, ca urmare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
că pacienții peritoneali erau semnificativ mai în vârstă decât cei hemodializați (59 față de 55 de ani). Hipertrofia ventriculară stângă și diureza reziduală Care este explicația pentru această disparitate în prevalența și severitatea HVS dintre pacienții peritoneali și cei hemodializați? Factorii etiologici recunoscuți ai HVS la uremici (anemia, hipoalbuminemia, presiunea pulsului) nu pot explica în totalitate profilul favorabil controversat, de altfel al cardiomiopatiei uremice la peritoneali în comparație cu hemodializații cronic. Un studiu recent [Wang et al., 2002] pare să elucideze această dilemă; investigația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
semnificativă prezentau nu numai un Kt/V săptămânal superior, dar erau și mai puțin anemici și hipoalbuminemici decât cei fără filtrare glomerulară restantă notabilă. Analiza statistică separată a arătat că indexul masei ventriculare stângi se corelează independent de alți factori etiologici cu funcția renală reziduală. Aceste rezultate, care vor necesita însă confirmare ulterioară, prin studii prospective și controlate, sugerează importanța menținerii diurezei restante la pacientul uremic la care se ințiază terapia de substituție a funcției renale. Clearance-uri endogene de 1-2 ml
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
această atitudine este din ce în ce mai greu de susținut. Suntem de părere că nu există decât trei posibile justificări în evitarea medicației cardioprotective la pacienții renali (în special în ceea ce privește medicația hipolipemiantă): dacă BAC ar fi o entitate clinică complet diferită (cu factori etiologici și cu evoluție naturală complet diferită) la pacienții renali față de cea de la pacienții non-renali; dacă intervențiile propuse ar comporta un risc inacceptabil la pacienții renali; dacă nu s-ar aștepta din partea pacienților renali o supraviețuire suficient de lungă ca această
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
bovis, sau de grup G a fost asociată cu existența unui adenom sau adenocarcinom la nivelul colonului, fiind recomandată colonoscopia dacă este dovedită prezența Streptoccocului bovis [7, 8]. STAFILOCOCCI Endocardita stafilococică a crescut substanțial și este acum al doilea agent etiologic ca frecvență în endocardita pe valve native. Staphylococcus aureus (meticilino sensibil, meticilino-rezistent), un organism extrem de agresiv și distructiv, cauzează 90% din cazurile de endocardită stafilococică. Staphylococcus epidermidis este cea mai frecventă cauză a endocarditei de proteză valvulară precoce. Stafilococci sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
pe proteze valvulare a scăzut în ultimii ani și acum este sub 0,5% pe an pentru endocardita cu debut tardiv [1,16], (fig. 17.4). Endocardita protezelor valvulare cu debut precoce este cauzată preponderent de Staphylococcus epidermidis ca agent etiologic, în timp ce patogenii endocarditei cu debut tardiv sunt similari cu cei care produc endocardita pe valve native. Endocardita protezelor valvulare tinde să devină mai severă decât endocardita pe valve native, este mai greu de diagnosticat datorită problemelor ecocardiografice ale protezelor valvulare
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]