2,623 matches
-
Levantul spaniol constituiau locuri sfinte. Cât privește sorii și alte semne geometrice care însoțesc figurările antropomorfe, semnificația lor rămâne misterioasă 7. N-avem nici un mijloc pentru a preciza originea și dezvoltarea credinței în strămoși, în perioadele preistorice. Judecând după paralele etnografice, acest complex religios este susceptibil să coexiste cu credința în Ființe supranaturale sau în Stăpânul Animalelor. Nu vedem de ce ideea strămoșilor mitici nu ar face parte din sistemul religios al oamenilor din paleolitic: ea este solidară cu mitologia originilor - originea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cele mai notabile sunt atestate în Indonezia și în Melanezia. Robert Heine-Geldern, care și-a consacrat o parte din viață studiului acestei probleme, estima că cele două grupuri de culturi megalitice - acela din preistorie și cel al culturilor în stadiu etnografic - sunt solidare din punct de vedere istoric, căci, după opinia sa, complexul megalitic s-ar fi difuzat pornind dintr-un singur centru, foarte probabil din Mediterana orientală. Vom reveni asupra ipotezei lui Heine-Geldern. Pentru moment să ne mulțumim să reamintim
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
12 poate fi găsit la geologie. Colecția de relatări ale lui Lafcadio Hearn 13 despre viața din zonele inundabile din Cincinnati de la începutul anilor '70 ai secolului al XIX-lea, Children of the Levee, va putea fi catalogată ca studiu etnografic, în timp ce lucrarea lui Tom Wolf The Kanady-Kolored Tangerine-Flake Streamline Baby14 poate fi inclusă în secțiunea societatea și cultura americană, iar The Right Stuff la aerospațiale. În același timp, lucrarea In Cold Blood a lui Truman Capote poate fi inclusă în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sale materiale produce desconsiderare, neglijare” și deci „prin conferirea unor valori bănești, realizăm și o operă firească de culturalizare, În sensul că oricine va sesiza că nu este vorba la un obiect arheologic, istoric, o lucrare de artă, o piesă etnografică sau din domeniul științific și tehnicii, doar de așa-zisa valoarea simbolică, ci de una concretă, exprimată În bani, ca atare procedînd cu toată grija și responsabilitatea pentru nepăgubirea ei”. Pe o linie apropiată de aprecieri se constituie și poziția
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
poalele munților ca și vechimea deosebită a acestora, unele chiar de peste 2000 ani cum ar fi cea de la Herculane, ca și de prezență numeroasă a izvoarelor de ape minerale, termale și chiar nămoluri; prezența unor zone de mare interes etnografic și folcloric a unei abundențe deosebite de obiective de arhitectură populară, cum ar fi de pildă numeroasele mori de apă, case vechi, porți din lemn etc. 2.7.3. Situația resurselor turistice de ordin natural Resursele naturale pe care le
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de cetăți dacice ce Înconjura capitala statului dac a lui Burebista și Decebal și apoi pe cea a Daciei romane; e) O abundență de monumente istorice și de arhitectură, inclusiv de tehnică și arhitectură populară; f) Numeroase și originale zone etnografice și folclorice, cum ar fi cea din Mărginimea Sibiului, Gorj, VÎlcea, Mehedinți, Muscel-Rucăr etc.; g) Cea mai veche și mai interesantă stațiune balneoclimaterică din țara noastră (Herculane), cele mai bune stațiunii pentru tratamentul bolilor de ficat și rinichi (Călimănești, Căciulata
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
artistic a dezvoltat o puternică viață spirituală și materială transmisă din generație În generație pînă În zilele noastre. În cadrul acesteia un loc aparte revine datinilor, obiceiurilor și ocupațiilor tradiționale. Putem afirma de fapt că România este Încă posesoara unui tezaur etnografic și folcloric de mare frumusețe, sensibilitate și atractivitate - la care Carpații Meridionali se Înscriu ca parte componentă, foarte activă. Prin profilul lor de mare respirație, etnografia și folclorul nostru exprimă deopotrivă Înțelepciune și frumusețe, elemente care nu pot decît să
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai practică Încă și În zilele noastre, iar produsele obținute se utilizează fie ca Îmbrăcăminte, fie În Înfrumusețarea interioarelor caselor etc. Turiștii interni și externi, găsesc În Carpații Meridionali - ca și În Întreaga țară - un tezaur de valori folclorice și etnografice, pentru că aici sunt concentrate mai multe zone folclorice: Muscel, Gorj, Mehedinți, Mărginimea Sibiului, Țara Oltului și a Făgărașului, a Hațegului și a Loviștei etc. Această mare bogăție a Carpaților Meridionali este reflectată și de abundența deosebită a unor astfel de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de Sus - zonă etnografică, arhitectură populară, unelte agricole, costume etc., Ramos - artă și arhitectură populară, costum popular (În țara noastră numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă etnografică de la Nucușoara, RÎul de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de Sus - zonă etnografică, arhitectură populară, unelte agricole, costume etc., Ramos - artă și arhitectură populară, costum popular (În țara noastră numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă etnografică de la Nucușoara, RÎul de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva, Sarmizegetusa - cojoace tipice zonei de influență, (Hunedoara); Bala - port popular, Balta - folclor și etnografie, Cirescu, Godeanu, Ponoare - etnografie și folclor, (Mehedinți); Talea, (Prahova), Avrig - port popular și covoare În culori dominate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sus - zonă etnografică, arhitectură populară, unelte agricole, costume etc., Ramos - artă și arhitectură populară, costum popular (În țara noastră numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă etnografică de la Nucușoara, RÎul de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva, Sarmizegetusa - cojoace tipice zonei de influență, (Hunedoara); Bala - port popular, Balta - folclor și etnografie, Cirescu, Godeanu, Ponoare - etnografie și folclor, (Mehedinți); Talea, (Prahova), Avrig - port popular și covoare În culori dominate de roșu viu - creatoarea populară Maria Spiridon
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie, Cirescu, Godeanu, Ponoare - etnografie și folclor, (Mehedinți); Talea, (Prahova), Avrig - port popular și covoare În culori dominate de roșu viu - creatoarea populară Maria Spiridon, Gura RÎului, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Sadu, Săliște (format din zece sate) și Tilisca - zonă etnografică renumită sub numele de Mărginimea Sibiului, Tălmaciu -(Sibiu); Mălaia - comună păstorească, Băișoara, Racoviță, Perișani, Vaideeni, Horezu, Costești - arta cioplirii lemnului, Bărbătești - cioplit În lemn și realizatori costume populare, Stoenești - port popular și realizatori costume, (VÎlcea). De o bună apreciere din partea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tîrguri de oi cu veche tradiție; - hidrocentrala cu lac de baraj la Tău. SĂLIȘTEA. - m. arh.: Schitul Lactea cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un centru de cultură. ȘUGAG. - centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
eroilor din 1916; - m.m. - malusoleul de pe muntele Mateiaș Închinat eroilor din 1916 - 1917; - m. arh. - biserica Adormirea Maicii Domnului, zidită În 1661 de către Grigore Ghica și doamna sa Maria Sturza; - m.arh. - Schitul Podișor cu bisericuță din lemn; - vatra folclorică și etnografică; - stațiune climaterică de interes local; - tabăra de elevi; LEREȘTI. - m.n. - lacul glaciar Iezer; - vatra folclorică, port popular muscelean; - arh. populară - case, porți, etc.; - cabana Voinea; - refugiul Iezer; NUCȘOARA. - stațiune balneoclimaterică de interes local; - tabără de elevi; PRAVĂȚ. - m.m. - cimitir al
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
poartă carosabilă (cum ar fi: casa lui Nae Iosif Tapul, veche de peste 120 ani); - m. m. - monument Închinat eroilor din primul război mondial; - locul de naștere al scriitorilor: Mihail Lungianu (1886 - 1966) și Ion Barbu (1825 - 1861); - vatra folclorică și etnografică tipic musceleană; - stațiune climaterică de interes local; - han turistic „Rucăr”. SĂLĂTRUCU. - elemente de tehnică populară; - Pensiunea casa Eugen. STOENEȘTI. - m. m. - Închinat eroilor din primul război mondial - m. m. - o cruce din piatră cu inscripție ridicată de Mihail Viteazul În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mănăstirea Nămăiești - muzeul memorial George Topîrceanu (1886 - 1937) ce cuprinde peste 200 piese, documentare originale; - localitate recunoscută pentru exploatare de calcar; - localitate climaterică de interes local În satul Nămăiești; - tabără școlară; JUDEȚUL BRAȘOV BRAN. - Castelul Bran, sec. XIII - XIV; - muzeu etnografic În aer liber; - muzeu de istorie și artă feudală În castel; - monument al eroilor din 1916 - 1918; - m. arh. pop. - Casa de lemn a lui Ana Clinici - Casa de lemn a lui Nicolae Parancea - Casa de lemn a lui Preda
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
conducătorul armatei I române; - casa generalului Ioan Dragalina; - bustul monumental a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu; - hotel, restaurante, cofetării, baruri, baze de agrement, etc.; CORNEREVA. - m. de tehnică populară - peste 70 de mori de apă cu ciutură și vîltori; - vatra folclorică și etnografică, port popular specific zonei Cernei, realizatori de instrumente populare - Cimpoaie, constructori de leagăne pentru copii, obicei pastoral - măsuratul oilor -luna mai, formație de dansuri laureată, formație de cor; - m. n.: Peștera Mare (de pe Cerna); - colecție muzeală școlară - etnografie; - localitatea Îndeplinește
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Lalescu (1882 - 1929), care a publicat primul tratat din lume asupra ecuațiilor integrale; - Întinse suprafețe de livezi cu meri; GLIMBOCA. - m.i. și și arh. supranumit „Voronețul Banatului”; MARGA. - m. arh. populară: moară de apă cu vîrteje; - vatra folclorică și etnografică, cor renumit a Asociației culturale Mărgana (Înființat În 1902), corul Canon al școlii generale; - muzeu sătesc și școlar (etnografie și folclor); - m. m. Închinat corului cu inscripția „Omagiu cîntecului” ridicat de coriștii „Asociației Margana” cu ocazia sărbătorii a 75 de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ruine de cetate medievală; - locul activității marelui cărturar Stoica de Hațeg, Începutul secolului XIX; MUNTELE MIC. - linie de telescaun; - pârtii de schi; - hoteluri, vile, pensiuni, cabane; - stațiune climatericĂ pentru odihnă și sporturi de iarnă; OBREJA. - monument comemorativ; - vatra folclorică și etnografică, formație de dansuri laureată, formație de cor renumită; - locul nașterii cîntărețului de muzică populară (doine) Achim Nica; OȚELUL ROȘU. - colecție de etnografie (particulară); - hotel Bistra; - pensiuni turistice. TURNU RUIENI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca prefeudală și feudală; - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din epoca prefeudală și feudală; - m. arh. și tehnică populară: mori cu roată verticală; - turnul lui Ovidiu, construit În 1467 - avea la Început o formă pătrată cu trei niveluri; - casa memorială a istoricului Patriciu Dragalina din satul Borlova; - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) În satul Borlova; - festival popular denumit „Măsurișul laptelui” În jurul datei de 23.04., obicei legat de plecarea oilor la munte; - festival folcloric interjudețean „Sărbătoarea narciselor”, ținut de regulă În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]