576,846 matches
-
trebui, poate, să impună proiectarea cîte unui film românesc scurt înainte de fiecare lungmetraj, în sălile de pe tot cuprinsul patriei, și nu doar la festivaluri sau la “acțiuni de profil”; apoi, așa cum legislația prevede, pentru televiziuni, o anumită pondere a filmului european față de cel american, ar trebui creată o breșă pentru difuzarea sistematică, de către televiziuni (eventual sub genericul Little Brother!), a scurtmetrajelor autohtone (cu atît mai mult cu cît ele sînt produse, în bună parte, din bani publici, via “sprijinul CNC”). Cîtă
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
toate tratatele științifice simptomele principalelor boli psihice ale omului contemporan. Discuția dintre un shrink și un cititor temeinic al operei lui Caragiale devine una de la specialist la specialist, poate chiar cu un avantaj pentru cel din urmă. Confruntarea dintre cultura europeană tradițională și pragmatismul american stă și la baza cărții Traversînd Washington Square (carte impropriu numită roman, Editura Cartea Românească, 1999). Personajele lui Dumitru Radu Popa trăiesc în lumi paralele. Întreaga educație dobîndită în familie și în anii de școală, modul
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
comportamentală. Cel puțin în proza lui Dumitru Radu Popa, ei reușesc pînă la urmă să înțeleagă și să se adapteze la rigorile vieții culturale, dar au probleme reale în a propune și a explica eficient marile modele clasice ale culturii europene. Este, s-ar putea spune, versiunea soft a ceea ce Samuel Huntington numește The Clash of Civilizations. Cu deosebirea esențială că, la scriitorul român ciocnirea dintre civilizații nu este de natură conflictuală ci are efecte mai degrabă comice și, în mod
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
cu mici alunecări în sentimental, pe de altă parte însă ei se adaptează la noua lor situație, devenind ucigașii cinici, profesioniști, așa cum apar ei în filmele americane. Nu lipsesc nici descinderile în lumea psihiatrilor americani (mulți dintre ei de origine europeană și chiar est-europeană), laitmotiv al prozei lui Dumitru Radu Popa, în ale cărei ierarhii neștiute întotdeauna peștele cel mare îl înghite pe cel mic. Dar lucrurile nu se opresc aici. Sabrina și alte suspiciuni este un melanj scos parcă dintr-
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
a fost din croiul oamenilor mari, nici luptător, nici om de erudiție, dar puțini au ajuns prin stăruință și prin dragoste de muncă la rezultate mai frumoase ca dânsul” (p. 183). La Câmpina se stinge „întâiul nostru artist de reputație europeană”, Nicolae Grigorescu, ajuns „în ipostazul în care a putut să farmece, să supuie, să ajungă popular” (p.178). Se pot consemna noile eforturi, deocamdată neizbutite, de a înființa Societatea Scriitorilor Români (p. 179), la a cărei întemeiere Ilarie Chendi va
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
lui alfa și beta, ai alfabetului și ai literei. Un țăran are mintea plină de literatură. Tradițiile sale sunt de origine literară: cel dintâi care le-a inventat a fost un știutor de carte" (Miguel de Unamuno, Agonia creștinismului, Institutul European Iași, 1993, 40). footnote> care voia să fie acceptat în Biserica creștină își expunea motivele care l-au determinat să o facă și apoi primea o instrucție preliminară; b) instrucția era urmată de mărturisire: candidatul crede în ceea ce i s-
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
greco-latini cunoaște, în ultimii ani, o revigorare, centrele universitare și academice de tradiție sau edituri recunoscute propunând diverse colecții, care și-au câștigat deja notorietatea prin ediții bine realizate, comparabile, până la un anumit punct, cu cele apărute în diverse culturi europene. Recent, în seria Scriitori greci și latini a Editurii Universității din București, Ioana Costa a îngrijit ediția bilingvă a scrierii lui Cato - De agri cultura. Așa cum se arată în Notă asupra ediției, avem de-a face cu cea dintâi traducere
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
coincid cu o serie de evenimente politico-militare, lucru reflectat și în cazul produselor romane. Lucrarea prinde contur odată cu inițiativa propusă de Römisch-Germanischen Kommission de a lansa un proiect ce vizează publicarea unor serii de cataloage dedicate produselor romane din zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta, Costin Croitoru dă curs întocmirii și editării unui astfel de „Corpus” al produselor romane descoperite în spațiul cuprins între Carpații Orientali și Prut. Din punct de vedere cronologic, autorul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și Adrian Gavrilescu aduce cîteva revelații importante în legătură cu specificitatea climatului politic românesc din perioada tranziției. Datele furnizate de ei privind structurile organizatorice ale PSDR și PNȚCD, numărul de ministere din diversele guverne postdecembriste (comparativ cu structurile executive din țările Uniunii Europene), numărul femeilor promovate în structurile de vîrf ale puterii) oferă sugestii pentru o radiografie precisă a vieții politice românești. Interpretarea acestor date trebuie făcută însă cu mare prudență. Este evident că, în România, numărul femeilor ajunse în Parlament sau în
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
consideră și astăzi pe Nicolaus Sombart, ajuns la anii senectuții, un anarhist al saloanelor, un dandy contradictoriu... un homme à femmes. Vreme de peste trei decenii, scriitorul - care continuă să “țină salon” la Berlin, cu “jour fixe” -, a fost înalt demnitar european la Strassbourg. Elogiul salonului și al dandysmului fac și ele parte din repertoriul scrierilor de sociologie a culturii, nu puține la număr, pe care Sombart le-a elaborat de-a lungul vieții, învelin- du-le (în cîteva cazuri) într-o
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
și Anii uceniciei pariziene (Pariser Lehrjahre), din păcate și aceasta acum netradusă la noi, deși este considerată drept cea mai reușită parte a memorialisticii sombartiene și conține referințe la originile românești ale familiei materne sau la unii reprezentanți ai spiritualității europene, de origine română. Tot în acest ultim volum al trilogiei se disting cu pregnanță direcțiile teoretice de-a lungul cărora, cu surprinzătoare fidelitate, Sombart și-a dus mai departe unele intuiții și viziuni, stimulate de lecturile tinereții și ale copilăriei
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
imens și salvator bagaj de cultură pe care nu puțini promotori ai discursurilor publice (de orice fel ar fi acestea) par a-l fi pierdut pe drum. În sprijinul acestei aserțiuni pledează și următoarele două mari capitole ale cărții: Orizontul european - o altă istorie și Originea altor vremuri. Modernitatea scandaloasă a romantismului, utopia proiectului libertății sexuale, strategiile învăluirilor și dezvăluirilor în spațiul public citadin și în cel al saloanelor, tipologia relațiilor erotice - matrimoniale, în cupluri amoroase sau l^amour à trois
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
înghițeau pe nerăsuflate un bou, dar scoteau pe nări flăcări scurte, de redusă eficiență. A consuma puțin și a mult produce rămâne lozinca oricărei economii în suferință, tânjind a se chivernisi atâta măcar cât să fie poftită în spațiosul salon european, acolo unde laptele și mierea gâlgâie prin țevi strict presurizate, bancnotele niciodată îndoite și de o incredibilă prospețime foșnesc cu aceeași muzică din secunda ieșirii de sub teasc, iar fața gunoiului n-o vede nimeni, o dată ce o performantă aparatură o șterge
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
de spray primește efluvii ciudate, sălbatice, care-l alarmează. Și iată, cum, din te miri ce, ia naștere un malentandu! Și se produce un scandal, încât am, n-am frac de firmă și pantofi de lac, invitația la selectul club european îmi este pusă sub semnul întrebării. Îmi zgârie urechea zvonul că n-aș fi pregătit a sări pragul între boss-i și baronese, la braț cu strănepotul lui Bai Ganciu și după ce vom fi sorbit dintr-o înghițitură Dunărea... Și
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
urmarea. Numai că aici nu e vorba de-un episod-pilot din nu știu ce sitcom bun de oferit românilor în loc de pâine. E vorba de găunoșenia unui politician diletant, ajuns pe neașteptate la ora scadenței. Dl. Năstase a nutrit convingerea că la nivel european se poate face politică în stilul aranjamentelor bizantine de pe Dâmbovița. Ajuns în sferele înalte ale puterii, fostul specialist în „drepturile omului” ceaușeștiene și-a imaginat că tot ce zboară în politica internațională va poposi sub formă de friptură în farfuria
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
văzuți pe continent, și prin urmare ahtiat după alianțe cu „viitoarea Europă”. N-a avut decât să întindă mâna, pentru a și-i apropia pe spaniolul Aznar și pe britanicul Blair, „voci” transatlantice care se visează soliste pe scena politică europeană. Într-un cuvânt, a beneficiat de planurile pe termen lung ale americanilor, ce vor o Europă nu neapărat puternică, dar omogenă, împinsă până la granițele mereu imprevizibilei Rusii. Și pentru că am pomenit de americani: e absolut ridicol cum un filmuleț difuzat
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
pentru că nu-l crede nimeni. În cel mai rău caz, va „roti” dintr-un județ în altul câțiva colonei, și cu asta justiția va fi împlinită. Cam în acest stil a tratat premierul României absolut toate problemele. A promis funcționarilor europeni că va face și va drege, dar când să pună mâna pe hățuri, a rămas cu ele în mână, trăpașii de partid fiind lăsați să zburde în voie. Disperat, prins între focuri, Năstase anunță acum că va tăia în carne
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
rămas cu ele în mână, trăpașii de partid fiind lăsați să zburde în voie. Disperat, prins între focuri, Năstase anunță acum că va tăia în carne vie. Asta pentru c-a simțit că amicii din Consiliul de Miniștri ai Uniunii Europene s-au cam săturat de piruetele sale de primadonă expirată. În lumea civilizată, spre deosebire de lumea a treia, prieteniile deochiate te costă. Or, în clipa de față, oamenii pe care s-a bazat Năstase au devenit infinit mai atenți la ce
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
rupte de mâinile copiilor neadoptați... N-am priceput nimic, din zicerea lui, însă el e psiholog și știe cum să-și îmbărbăteze pacienții. Important e că mă simt mult mai bine. * * * Recent, datorită transmisiei în direct la TVR 2 a “europenelor de box” din Croația contând pentru titlul continental, dar și pentru calificarea la ediția din acest an a Jocurilor Olimpice, s-a înțeles că reconversia forței de muncă este necesară și în sport. Cu atât mai mult că, în timpul unui control
De la extaz la agonie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13048_a_14373]
-
Această aparentă modestie expusă ca program nu ascunde însă cealaltă față a medaliei: “Cred totuși, adaugă Haffner, că istoria întîmplătoare și privată a persoanei mele întîmplătoare și private povestește o parte importantă și necunoscută a istoriei germane și a istoriei europene”. Într-adevăr! În filigranul unei vieți ca oricare alta, autorul descifrează modul în care o suită de întîmplări nenorocite s-au angrenat, aparent întîmplător, unele într-altele, pentru a duce la tragedia celui de al doilea război mondial. Sebastian Haffner
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
un șleau ce nu părăsește o clipă albiile clasicismului, indiferent de aluviuni ale simbolismului, de chemări insistente ale poeziei pure, însă mereu pecetluită de spiritul locului - cum subliniază într-o foarte nutritivă prefață dl. Mircea Martin: “aproape francez prin formație, european prin deschiderea intelectuală, Ion Pillat a ținut să adopte în portretele sale lirice o perspectivă autohtonă”, ora comentariului fiind, cu vorbele d-sale, a literaturii române - să nu uităm, în magnificile decenii interbelice. Publicul căruia i se adresa Ion Pillat
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
îi oferea și o excelentă bază de orientare: “Trebuie să așteptăm tocmai perioada «Sturm und Drang» a secolului XVIII-lea, epoca lui Goethe și a lui Schiller, ca să găsim ceva comparabil cu acea Renaștere, naștere din nou a sufletului liric european, dezmorțit și chemat la o nouă viață de splendoarea culturii greco-latine, redescoperită tocmai atunci de o omenire dornică și uimită.” Clipa istorică în care omului corporativ și anonim al Evului Mediu, omului furnică, tipului de umanitate standard și colectiv îi
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
prezidențial Ioan Talpeș, personaj controversat, om de încredere al președintelui Iliescu. Mișcarea a fost comentată în fel și chip în presă. După părerea mea, asta dovedește că președintele Iliescu nu mai are încredere în eficiența guvernului în materie de integrare europeană. Și poate că nici în eficiența guvernului, în general. Trimițîndu-l în față pe Ioan Talpeș pentru a rezolva problemele Integrării și ale Justiției, președintele Iliescu îi dă o notă proastă premierului. La rîndul său, însă, Adrian Năstase, acceptînd această soluție
Ce va face guvernul după? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13076_a_14401]
-
de vicepremier, că presa a și reamintit că a fost băgat în tot felul de afaceri controversate. Așa că nici colacul de salvare pe care Cotrocenii l-au oferit Palatului Victoria nu pare să fie cea mai sigură cale către integrarea europeană. Asta ne întoarce, vrînd, nevrînd, la potențialul personal al așa-numiților oameni din umbră de care dispune Puterea. Premierul Năstase n-a avut de unde scoate în față, din tot PSD-ul, o personalitate fără nici un fel de probleme, cu care
Ce va face guvernul după? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13076_a_14401]
-
cu de la sine putere demisia premierului. Dar luată cu grija întîlnirilor și seminariilor internaționale, e de înțeles, omenește, de ce doamna ministru al Justiției și-a închipuit că are altceva mai bun de făcut decît să ia în serios avertismentele Uniunii Europene. Luată de valul problemelor cu care are de-a face Justiția în lumea largă, dna Stănoiu o fi uitat de micile imperfecțiuni ale Justiției din România. Și probabil că s-a mirat de pretențiile Uniunii Europene.
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]