7,893 matches
-
adevărat "gardian al ordinii economice internaționale", așa cum îl numește Jacques Rueff. Vezi și Ilie Marinescu, Prețul, moneda, creditul și dobânda, Editura Academiei RSR, București, 1987, p. 81. 495 Vezi și Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 154. 496 Ibidem. 497 O exprimare corectă ar fi "Crizele economiei dominate de moneda metalică". Am rămas la acest titlu pentru sugestivitatea sa și pentru că se contrapune ideatic altui capitol despre crizele monedei de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
București, 2002, p. 558. 516 Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 119. 517 Ibidem, p. 120. 518 Ibidem. 519 Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 155. 520 Ibidem. 521 Ibidem. 522 Ibidem, p. 154. 523 Iată cum definește Jean Favier inflația monedei metalice: "O economie care-și sporește obiectivele și își lărgește orizonturile cu mijloace de plată care nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cum definește Jean Favier inflația monedei metalice: "O economie care-și sporește obiectivele și își lărgește orizonturile cu mijloace de plată care nu sunt pe măsură. Aceasta înseamnă inflație". Vezi Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 154. 524 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, arată: "În 1614 în Țările de Jos circulau diferite monede, iar în Franța, în aceeași perioadă, 82 de tipuri". 525 Jean Favier
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
524 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, arată: "În 1614 în Țările de Jos circulau diferite monede, iar în Franța, în aceeași perioadă, 82 de tipuri". 525 Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994 526 Ibidem, p. 170. 527 Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 170. 528 În cazul monedei de hârtie, seniorajul este în cotă mult mai mare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monede, iar în Franța, în aceeași perioadă, 82 de tipuri". 525 Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994 526 Ibidem, p. 170. 527 Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 170. 528 În cazul monedei de hârtie, seniorajul este în cotă mult mai mare și mult mai complex. 529 "Retopirea prezintă un avantaj imediat. Ea permite prințului sau orașului să încaseze micul beneficiu din
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și care împreună cu cheltuielile de turnare concură la formarea diferenței între prețul de cumpărare al metalului de către monetărie și prețul de vânzare al monedei, care este cursul legal al marii monede". Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 169. 530 Folosind jurnalul unui englez din Paris de la 1247, Jean Favier notează: "Pentru că erau cu însemnele Franței (notează în 1247 burghezul din Paris care ne-a lăsat un jurnal) monedele de aur cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lor este mare, unii își blestemau soarta în public și în secret, zicând ce voiau despre guvernanți. Mulți și aruncau monedele în Sena pe deasupra prăvăliilor zarafilor, pentru că nu mai valorau nimic". Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 173. 531 Jörg Guido Hülsmann arată că "inflația sub forma devalorizării era modestă în comparație cu cea creată de sistemul bancar și mai ales cu inflația ce caracterizează epoca noastră, a banilor de hârtie. Între 1066
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 51. 535 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 163. 536 Ibidem. 537 Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 153. 538 Michael Beaud discută despre abundența mijloacelor de schimb drept cauză a creșterilor de prețuri. "Principala cauză a scumpirilor este întotdeauna abundența acelor elemente cu care este măsurat prețul mărfurilor". Vezi și Istoria
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
prevede, deci, că munca prestată pentru orice plată nu va mai fi mai mică decât înainte de criză. Astfel, proprietarul se simte protejat față de inconvenientele contractului de închiriere pe timp de inflație". Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 178. 557 Vezi și Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 17. 558 Apud. Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 99. 559 În jurul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Kirițescu, Lumea în care și-a găsit drumul Banca Națională a României, Editura Enciclopedică, București, 2001, p. 12. 574 Marea Britanie deținea monedă proprie din aur, pentru prima dată în anul 1344. Vezi și Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 157. 575 Apud. Imanuel Wallerstein, Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992, vol. I, p. 50. 576 Charles Gide, în opera sa Curs de economie politică (Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
iar cu cât afacerile se amplificau și se diversificau, cu atât curentul acesta s-a extins. S-a pus deci problema creditului (...). s-a apelat mai întâi la împrumut, sub formele sale multiple". Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 22. 623 Ibidem, p. 35. 624 Iată conținutul unei cambii. "În numele lui Dumnezeu, 18 decembrie 1399, veți plăti prin acest bilet "la uzanță" lui Brunaccio di Guido și CCCCLXXII livre X sous (sou monedă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
chiar mai multe soluții. Bunăoară la Geneva, la Florența, la Veneția, încă din secolul al XIII-lea, marea inovație este scrisoarea de schimb, care pătrunde schimburile cu pași mici, dar le pătrunde". 626 Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 37. 627 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 133. 628 Care zboară, lipsită de un suport, lipsită de valoare, efemeră. 629 Cursul forțat al acestor înscrisuri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Științifică, București, 1970, p. 335. 765 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 586. 766 Daniela Zăpodeanu, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002, p. 16. 767 Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 34. 768 Ibidem. 769 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași 2002, p. 102. 770 Ibidem. 771 Ibidem, p. 101. 772 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași 2002, p. 113. 773
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de marketing „care Îi făceau cunoscuți” pe cei care dețineau valori de Împrumut și condițiile de Împrumut. Desigur, acestea sunt doar supoziții, Însă există numeroase dovezi privind activitățile financiar-monetare desfășurate În antichitate de egipteni, greci, evrei, romani etc. Începând cu Evul Mediu și apoi cu Epoca Modernă, numeroase instituții financiar-bancare au fost Înființate În orașele cetăți din Peninsula Italică (Veneția, Genova, Florența, Milano, Napoli), În Țările de Jos (Banca Amsterdamului, 1609), Germania (Banca Hamburgului, 1619), Anglia (Banca Angliei, 1694), Suedia (Rijksbank
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
tot ceea ce părea diferit, șocant, exotic pentru cel care privea, din afară, manifestările culturii observate. În acest sens, autorul citat arată că tradiția colecțiilor anecdotice, nereflectate de obiceiuri exotice, reprezintă o constantă a etnocentrismului occidental, din Antichitate (Herodot, Tacit), prin Evul Mediu și Renaștere (Marco Polo sau Johan Boemus), până la misionarii, călătorii și jurnaliștii epocii coloniale și postcoloniale. Dincolo Însă de aceste diferențe de nuanță, conceptul de obicei poate fi folosit (conform tradiției din cercetarea folclorului) drept sinonim pentru ritual sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintr-o limbă În alta. J.B. Russell (1987, vol. XV, pp. 415-423) susține că sistemul vrăjitoriei este compus din trei familii diferite: vrăjitoria simplă, care se Întâlnește În toate societățile și În toate epocile, vrăjitoria diabolică, specifică Europei de la sfârșitul Evului Mediu și Începutul modernității, și Renașterea păgână a vrăjitoriei din secolul XX. În aceeași direcție de gândire se plasează și I.P. Culianu (2003, pp. 92-100), care, trecând În revistă concepțiile renascentiste asupra magiei, propune două tipologii, Întemeiate pe diferite axe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de clasă, vârstă, gen și chiar religie În practicarea acestui ritual. Mai mult, logica pelerinajului tinde spre anularea, pe parcursul său, a celor mai multe dintre sistemele care generează diferențe: acest adevăr este exprimat de numele ritului, care vine de la Însemnul tipic, din Evul Mediu european, al celui care participă la ritual - pelerina. În momentul În care un individ, indiferent de condiția lui socială, decidea să Înceapă un pelerinaj, el comunica și consacra, prin Îmbrăcarea hainei rituale, ruperea de existența anterioară (sistemul de valori
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
latinul carne vale (renunțarea la carne, Începerea postului), formă din latina populară a expresiei caro lavare (a lua, a Îndepărta carnea). Totuși, unii cercetători așază la originea acestui nume formula carrus navali, referitoare la carele alegorice specifice defilărilor carnavalești din Evul Mediu european. Forma europeană a carnavalului nu epuizează Însă această categorie ceremonială: manifestări de tip carnavalesc, plasate În cele mai diferite momente ale calendarului, au fost atestate la toate civilizațiile cunoscute. Definițiile carnavalului (atunci când nu sunt aproximări metaforice) apar mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
moarte. Ele musteau de rituri magice care vizau asigurarea fertilității, alungarea duhurilor malefice (reprezentate de măștile grotești), stimularea bogăției prin consumul excesiv de alimente și băuturi, suspendarea sau inversarea atât a ordinii sociale, cât și a celei cosmice. La fel, În Evul Mediu catolic, Între Crăciun și Epifanie avea loc (În Anglia) Sărbătoarea Nebunilor sau (În Franța) Sărbătoarea Măgarului. Acestea ofereau un interval de derizoriu În care ierarhiile ecleziastice și practicile bisericești erau luate În râs: clericii de rang mic deveneau stăpânii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
religios sau/și politic), care performează ritualul, În acest moment și În acest loc, numai pentru publicul prezent și dornic să participe la ceremonial. Vizitele politice După E. Muir (1997, p. 231), sărbătorile politice moderne s-au constituit, la Începutul Evului Mediu, prin transformarea sărbătorilor religioase, În așa fel Încât În centrul sistemului ceremonial să nu se mai afle divinitatea, ci puterea politică laică. Vocabularul riturilor politice europene ar include elemente din sistemul liturgic, din cel al riturilor de trecere ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un construct mereu adaptat cerințelor timpului. Un exemplu printre multe altele: după primul război mondial, dezvoltarea BBC și a transmisiilor radiofonice În direct, corelată cu moda sărbătorilor de masă, devenită comună pentru Întreaga Europă, cu fascinația unei civilizații motorizate pentru Evul Mediu eroic (exprimat prin imagini precum cele ale regilor În haine somptuoase și ale caleștilor vechi și majestuoase), cu apariția unei generații de compozitori preocupați de dezvoltarea muzicii pentru ceremonii publice și cu modernizarea urbanistică a Londrei au făcut ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vol. XI, MacMillan, New York Avram, Vasile, 1999, Creștinismul cosmic: o paradigmă pierdută?, Saeculum, Sibiu Babcock, Barbara (coord.), 1978, The Reversible World: Symbolic Inversion in Art and Society, Cornell University Press, Ithaca Bahtin, Mihail, 1974, Francois Rabelais și cultura populară În Evul Mediu și În Renaștere, Univers, București Balandier, Georges, 1988, Le désordre, Fayard, Paris Balandier, Georges, 1992, Le pouvoir sur scènes, Balland, Paris Balandier, Georges, 1998, Antropologie politică, Amarcord, Timișoara Bălteanu, Valeriu, 2001, Dicționar de divinație populară românească, Paideia, București Balzer
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
to Reason? Studies in the Development of Greek Thought, Oxford University Press, Oxford Muchembled, Robert, 1978, Culture populaire et culture des élites dans la france moderne (XVe - XVIIIe siècles), Flammarion, Paris Muchembled, Robert, 1997, Magia și vrăjitoria În Europa din Evul Mediu până azi, Humanitas, București Muir, Edward, 1997, Ritual in Early Modern Europe, Cambridge University Press, Cambridge Mullahy, B.I., 2003, „Procession”, În Berard Marthaler (coord), New Catholic Encyclopedia, Thompson-Gale, Washington Munn, Nancy D., 1973, „Symbolism in a Ritual Context: Aspects
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
the Symbolics of Touch on 9/11 and After”, În Eric Rothenbuhler, Mihai Coman (coord.), Media Anthropology, Sage, Thousands Oaks Rothgery, Eric, 2004, „Prayer”, În Frank Salamone (coord.), Encyclopedia of Religious Rites, Rituals and Festivals, Routledge, New York Rouche, Michel, 1994, „Evul Mediu timpuriu În Apus”, În Philippe Ariès, Georges Duby (coord.), Istoria vieții private, București, Meridiane Russell, Jeffrey B., 1981, A History of Witchcraft: Sorcers, Heretics and Pagans, Thames and Hudson, Londra Russell, Jeffrey B., 1987, „Witchcraft”, În Eliade, Mircea (coord
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
communauté de créateurs prêts à propager le mystère dans le monde. Voilà des vers emblématiques qui témoignent de la vision de Blaga sur le destin commun des poètes : Poeții, toți poeții sunt un singur, ne-mpărțit, neîntrerupt popor. Vorbind, sunt muți. Prin evii ce se nasc și mor, cântând, ei mai slujesc un grâi pierdut de mult. [...] Își sunt asemenea prin ceea ce nu-și spun. (Poeții) (Blaga, 2010: 297) Leș poètes, tous leș poètes ne font qu'un peuple indivisible, ininterrompu. Leur parole
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]