4,693 matches
-
de la Vălenii de Munte), el se plasează în perimetrul tematic, dar câteodată și stilistic al sămănătorismului. Direcțiile principale ale scrisului său, anunțate chiar de prima culegere de povestiri, În vraja trecutului (1908), sunt istoria națională și universul rural, a căror evocare este, în general, lipsită de exaltări și deformări idilice. Scrierile dedicate satului bănățean dezvoltă conflicte politice (Românii din Potlogi), naționale (Părintele Vichentie) sau între generații (Casa cu obloane verzi) și sunt străbătute de un evident moralism. Nuvelele istorice (Rada, La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
Nestor Camariano, Dan Berindei și Ioan Lupu), București, 1970-1972; Heinrich von Kleist, București, 1967; Literatura populară română. Din istoria și poetica ei, București, 1968; Scriitorii și înțelesurile vieții, București, 1971; Ion Pillat, București, 1974; Ipostaze ale iluminismului românesc, București, 1975; Evocări, postfață Pan M. Vizirescu, fișă bibliografică Liviu Papadima, Iași, 1997. Ediții: Anghel Demetriescu, Opere, pref. edit., București, 1937. Antologii: Cu cât cânt, atâta sînt, introd. edit., București, 1963; Tinerețe fără bătrânețe. Basme populare românești, București, 1985; ed. îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
vorba de un misticism profund, rezultat din căutarea absolutului și din provocarea unor stări sufletești abisale, ci de o aplicare a preceptelor biblice și de propunere a unor soluții creștine pentru lumea modernă, care a uitat de Dumnezeu. Prin urmare, evocarea istorică în Biserica Albă (1988) e axată pe o ideologie teologică ce demonstrează șansa mântuirii de suferințele războiului (ruso-turc) și de înălțare spirituală prin construirea unui templu. Într-un atare context, alături de Paisie Velicikovski, figurează și Grigori Potiomkin, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
II, pref. Gabriel Dimisianu, București, 1997; În căutarea lui Cehov și alte eseuri, București, 1984; Melancolie, postfață Livius Ciocârlie, București, 1988; Țara îndepărtată. Pasărea și umbra, postfață Vasile Popovici, București, 1989; Bucătăria de vară, îngr. și postfață Dorian Branea, cu evocări de Livius Ciocârlie, Cornel Ungureanu și Viorel Marineasa, Timișoara, 1997; Clipa cea repede, pref. Elisabeta Lăsconi, București, 1998. Traduceri: Josephine Johnson, Acum, în noiembrie, București, 1976 (în colaborare cu Teodor Hinek). Repere bibliografice: Lucian Raicu, Simbol și cadru realist, GL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
organizare a învățării vocabularului" 82. O observație interesanta a autoarei vizează timpurile verbale folosite în exprimarea elevilor într-o narațiune sau într-o descriere. Astfel, este indicat ca elevii să folosească într-o descriere indicativul prezent iar dacă este o evocare, timpul cel mai potrivit este imperfectul, pe când într-o narațiune timpul povestirii este perfectul compus sau imperfectul. Un efect neplăcut îl dă, desigur, folosirea mai multor timpuri într-o cornpoziție 83. În lucrarea "Gramatica pentru toți". Mioara Avram se oprește
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
lui Tănase (1947), Viața lui Tony Bulandra (1949), Petre Liciu și vremea lui (1971), Ion Iancovescu sau Neliniștea unui actor (1979) - și interpreți lirici de seamă - Tenorul Ion Băjenaru și vremea lui (1970), Glorioasa existență a tenorului Gabriel Gabrielescu (1974). Evocările sunt susținute de apelul la document, rememorare și chiar de anecdotică, evitându-se, în general, romanțarea. Vastă panoramă a fenomenului teatral de pe tot cuprinsul țării, de la începuturi până în 1950, Teatrul românesc (I-VIII, 1961-1981), opera principală a lui M., adună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
a lui N. Steinhardt (expediată de la mănăstirea Rohia la 28 februarie 1989, cu exact o lună înainte de a muri) către Victor Russu. O simplă amintire despre Petre Pandrea e un text iscălit de Andrei Pandrea, iar Mihai Neagu dă o evocare intitulată Amurgul lui Petre Țuțea. În câteva numere din 1960-1961 sunt comentate „cazurile” Vintilă Horia, Petru Dumitriu, Șerban Cioculescu. Rubricile se intitulează „Cronica pesimistului”, „Note și comentarii”, „Din lumea exilului”, „Despre frații înstrăinați” (cu referire la românii din fosta Iugoslavie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
susține că interesele respective sunt, în primul rînd, interese materiale. Acestei ipoteze i se atașează îndeobște cea subiacentă a egoismului universal. În principiu, nimic nu interzice individualismului metodologic să evoce interese altruiste, de prestigiu sau de putere, dar o asemenea evocare îl deschide către dimensiunea socială a acțiunii sale, ceea ce înlătură reducția apriorică la combaterea egoismelor individuale. 3. O altă dificultate ține de ideea de calcul rațional. În ce măsură subiecții calculează realmente și în cunoștință de cauză, și în ce măsură diferitele calcule presupuse
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ORGANIZATORUL GRAFIC - STRATEGIE DE FORMARE A GANDIRII CRITICE ÎN ORELE DE ISTORIE Prof. Marcela Țugulea, Școala cu clasele I-VIII nr. 4, Rădăuți Printre strategiile de formare a gândirii critice bazate pe modelul de proiectare didactică Evocare/ Realizarea sensului/Reflecție, se numără și reprezentările sau organizatorii grafici. Reprezentările sau organizatorii grafici Îi ajută pe elevi să lege simbolurile de imagini și să le raporteze la materialul de Învățat. Cercetările de psihologie cognitivă demonstrează că producerea de reprezentări
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
conexiuni logice Între vechile cunoștințe și noile informații. Organizarea grafică a informațiilor poate fi folosită de la nivelul claselor primare până la nivel universitar. Metoda se bazează pe scriere și poate fi folosită În activitățile individuale sau de grup, În etapele de evocare, realizare a sensului sau În etapa de reflecție. Sunt considerate tehnici de organizare grafică a informațiilor: tabelul incomplet, tabelul consecințelor, tabelul comparativ, tabelul conceptelor, organizatorul grafic comparativ, diagrama Venn, bula dublă, organizatorul grafic al caracteristicilor, soarele caracteristicilor, organizatorul grafic cronologic
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Marcela Ţugulea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93527]
-
fenomenul migrației, sărăcia, zone-cartiere cu risc ridicat pentru un comportament antisocial, delicvența juvenilă, consumul de droguri, stupefiante; d) Cauze relaționale: dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare); tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare, evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată; dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea); Principiul interactiv al acțiunii educațional terapeutice obligă ca activitățile educative să fie valorificate sub toate aspectele terapeutice ca urmare a faptului că aceste categorii
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
absorbirea lui în ficțiune, în termenii înscriși de G. Călinescu pe coperta dosarului: de la „documentația materială” la „personajele imaginare”. Cercetarea va fi reluată în cartea G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice” (1996), unde sunt reunite, pe lângă studiul despre Scrinul negru, evocări ale profesorului și directorului de institut, precum și câteva sinteze monografice despre opera lui de romancier, critic și istoric literar și despre călătoriile în Grecia, Franța și Italia. Expozeurile despre aceste călătorii, grupate în ultima secțiune a cărții, se bazează pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
scriitor „crainicul cărților mele”, Emmanuel Bibescu, Anna de Noailles, Hélène de Caraman-Chimay, Constantin Brâncoveanu, Martha Bibescu, Elena Kostacki-Epureanu, urmărindu-se reflexul acestor legături în roman. Sunt cercetate și alte surse biografice ale operei, documentării de bibliotecă adăugându-i-se bune evocări rezultate din vizite la fața locului (casa mătușii din Illiers, locuința Marthei Bibescu din insula Saint-Louis). Sunt recitite volumul Pastiches et mélanges, nuvela Indiferentul (până în 1978 inedită) sau cele din „aproape uitata” culegere Plăceri și zile, toate abordate din perspectiva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
recent apărute. Asemenea lui G. Călinescu, mentorul său, Ș. are vocația călătoriei culturale. Sub scutul soarelui (1985) și Ritmuri în piatră (1988) asociază în chip fericit încărcătura de noutate și imprevizibil a reportajului în geografia și umanitatea mediteraneană cu voluptatea evocării monumentelor de artă și cu digresiunea eseistică pe varii teme, și aici literatura și raportarea la scriitorii români ocupând un loc privilegiat. Traducerile din franceză (între care Poésie et profondeur de Jean-Pierre Richard), precum și versiunile la memorialistica lui N. I. Herescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
sintetizează „drama și îndeobște tragicomedia închisă în câteva linii dure”, cu o sobrietate însoțită de un „lirism discret, delicat”, într-un „stil limpede și elegant” (G. Călinescu) ori vor remarca „sarcasmul rece, profesional” (Dragoș Vrânceanu). Memorialistica lui S. cuprinde atât evocări ale unor fapte și personalități importante, ca în Amintiri de la „Viața românească” (1956), cât și relatările autobiografice intitulate Din copilăria lui Ionel (1962), reluate și amplificate în 1970. Începuturile marii reviste ieșene sunt reconstituite prin citate din întemeietori, apoi este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Lucrurile „cuvântă” în sângele său, iar natura înconjurătoare devine alfabet, dicționar, „literă căzută”: interferențe purificatoare și securizante. Poet al contactului direct cu sevele și miracolele firii, fantast („calc printre greșeli/ și vorbesc despre aripi”), tinzând la recucerirea și perpetuarea prin evocare a candorilor copilăriei, a satului și câmpiei natale și găsind în iubire o prelungire a miresmei lor, el poate să scrie și în alte chei: ironică, punând cotidianul în vecinătate cu propria lume de esențe pure, elegiac-meditativă sau chiar sumbră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]
-
proză, în mare parte apărută doar în periodice. Cu supratitlul Vacanțele unui trubadur sau separat, el a publicat schițe care tratează, într-o manieră ușoară, glumeață, aspecte ale vieții citadine, mondene. Scrierile adunate în volumul Drumuri albastre (1937) alcătuiesc o evocare nostalgică a începuturilor aviației militare românești, într-o atmosferă ușor exaltată. Dar nonșalanța ostentativă a aviatorilor, bravada, distanța dintre gestul teribilist și efectul rizibil, reacțiile spectaculos ilare ale camarazilor plasează totul în zona umorului. Câteva schițe mai „terestre”, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
genul: „De astăzi treci la regim pe deplin vertical”. Cu toată simplitatea ei aparentă, poezia este marcată de interogațiile existenței și destinului omului, în linia lui Tudor Arghezi. Volumul de povestiri Ioana din primăvară se bizuie pe virtuțile amintirii și evocării, specifice scriitorilor din Moldova. De semnalat arta autorului de a face o mișcare de translație dinspre trecut înspre prezentul cotidian, creionând câteva portrete satirice memorabile ale activistului obtuz sau ale responsabilului de cadre bicisnic. În 1989, D. publică rezultatul unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
permanentă reflecție intelectualistă subiacentă. Trăsăturile definitorii sunt vădite încă din cartea de debut, în care elementele, vegetația, natura sunt mobilizate în construcții doar aparent alegorice, menținute într-un vag el însuși expresiv, tocmai prin „opacitatea” pe care o introduce. Predomină evocări abstract liricizate ale spațiului maritim și litoral ori montan și silvestru, crochiuri de atmosferă, pseudopasteluri uneori (eliptice, metaforice, nu vizuale, ci mai degrabă conceptual-sugestive). O anumită obscuritate limitată e caracteristică pentru discursul liric. Poeta nu construiește „tablouri”, nici „perorații”, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
inspectori (1936, în colaborare cu V. Munteanu), Seria Marga Munteanu (1939), și de cel rural sau provincial - Vitrina cu păpuși de porțelan (1934), Pământul ispitelor-Delta (1935), Trenul albastru (1937), Satele (1938). O a treia posibilă grupare tematică este oferită de evocarea romanțată a unor biografii reale sau imaginare - Greta Garbo (1939), Decebal (1941), Zile și nopți în furtună (I-III, 1959-1961). Romanul de debut, Normaliștii, se înfățișează ca un jurnal al vieții de internat, punctând desfășurarea unui an școlar, ultimul petrecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
Normaliștii, se înfățișează ca un jurnal al vieții de internat, punctând desfășurarea unui an școlar, ultimul petrecut de autor ca elev; o scriere-confesiune, marcată de stările și de trăirile unei sensibilități de adolescent. Tonul și ritmul sunt lejere, potrivite unei evocări resemnate. Sunt reconstituite secvențe dintr-o lume concentraționară și sufocantă, narațiunea translând spre analiză acuzatoare și spre un verdict necruțător. Micile și marile preocupări domestice, dar și o mereu reînviată vibrație de poezie, proprie vârstei, se întâlnesc, se întrepătrund și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
nu puteau, desigur, să lipsească. În tușe repezi, sunt creionate portretele unora Dintre cei răposați (Paul Verlaine, V. Alecsandri, I.L.Caragiale ș.a.). Sunt, între lacrimă și surâs, miniaturi în care se exteriorizează un anume complex afectiv. „Anecdotele”, de fapt mărunte evocări, au câteodată haz, mai mult în orice caz decât „snoavele”, niște „mucalituri” cam nesărate. Înzestrat cu bun gust, D. e un intuitiv care își valorifică în speculații pertinente o experiență trecută prin lecturi. Din cronicile lui dramatice, ca și din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
de atenție și concentrare; evitarea dispersării atenției, la experimentul demonstrativ, prin utilizarea mijloacelor simplificate, fără detalii de prisos; stabilirea de relații amicale profesor-elevi, profesorul agreat asociindu-se în general și materia școlară agreată; detensionarea atmosferei de maximă concentrare printro glumă, evocarea unei situații plăcute, după care se revine la concentrarea necesară învățării; utilizarea gesticii adecvate, sublinierea unor aspecte, folosirea scurtei pauze de efect oratoric, intercalarea unor întrebări pentru asigurarea feedback-ului și pentru a menține interesul asupra subiectului învățării. În proiectarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a focaliza atenția și interesul elevilor asupra unor noțiuni / termeni, cu rol esențial în înțelegerea textului; • a-i determina pe elevi să anticipeze legătura posibilă dintre termenii dați, solicitându-le gândirea și imaginația. Această tehnică este utilizată în fazele de evocare și realizarea sensului. Ea poate fi utilizată însă și în etapa de reflecție sub forma termenilor-cheie revizuiți. Elevii, după studierea textului, descriu / prezintă relația care există între termenii cheie așa cum apare ea în text. Prin aceasta se descoperă structura cognitivă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
inițiali, așa cum o prezintă textul. Poate fi utilă și realizarea unui “ciorchine” cu acești termeni, relevându-se astfel, mai bine, relațiile dintre conceptele avansate inițial. D. Tehnica Știu / Vreau să știu / Am învățat Este utilizată cu precădere în faza de evocare dar și în cea de realizare a sensului, fiind o modalitate de conștientizare, de către elevi, a ceea ce știu sau cred că știu referitor la un subiect, o problemă și totodată, a ceea ce nu știu (sau nu sunt siguri că știu
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]