36,782 matches
-
ofenseze diplomația americană!"; ce vremuri!). În schimb, o bătălie istorică a fost cîștigată de Nouvelle Vague, prin alegerea lui François Truffaut în selecția oficială (e drept, si grație "protecției" lui André Malraux). Pentru ca viața e un roman, trebuie știut că, exact cu un an înainte, în ^58, Truffaut, în postura de critic incendiar (al unei generații incendiare), scria despre Cannes (după ce organizatorii îi refuzaseră acreditarea): "această manifestare, disprețuita de critici, și-a pierdut orice semnificație artistică și comercială"... În anul următor
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
Facultatea de Construcții, se așeza și bagă cheile în contact. După două-trei poticneli, motorul începu să prindă viață. Nu s-ar fi mândrit niciodată cu mașina asta, dar nici nu ar fi avut ceva să-i reproșeze, pentru că îl slujise exact ca o servitoare bătrână care nu mai poate să muncească din cauza anilor, dar se străduiește să păstreze casă curată și muscatele mereu roșii în geam." Realitatea contrazice brutal această duioșie, atât de inspirat descrisă de prozator. Simțind ostilitatea mediului, Geo
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
un securist anchetator. E destul a-l compară cu declarațiile, reproduse în Jurnal, de la proces, unde mîna "grefierului" este evidentă. Cît privește folosirea acestor pagini că troc cu Securitatea, la plecarea din țară, eu insumi mi-am exprimat îndoiala: mai exact, am spus că nu văd cum s-ar putea vreodată dovedi acest lucru și că e mai bine sa descărcam conștiința poetului de o atare acuzație. Am revenit, în fond, asupra unei aprecieri pe care o făcusem pe marginea cărții
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
chiar asta este: o selecție de note zilnice. Pictorul scrie pentru sine, se luptă cu timpul și cu uitarea, fixează fapte, chipuri, imagini, călătorii, experiențe directe, experiențe artistice, experiențe livrești. Intervalul de referință este de aproape treizeci de ani, mai exact cuprins între 2 iulie 1967 și 15 august 1995. Cei douăzeci și opt de ani trec monoton, împărțiți egal între întîmplări exterioare și gînduri, reflecții, neliniști lăuntrice. Între lumea de afară, obiectivă și previzibilă, cu evenimente meteorologice, schimbări de peisaj și de
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
ieșit din comun, nici că substanță și nici că text, rămîn un document important dincolo de vreo informație anume ori de anecdotica lor generală. Asemenea picturii, ele descriu, în cheie realistă, o lume fragilă, dispersa, transparentă și învăluita în lumini crepusculare. Exact la polul opus, Vasile Dobrian este un profesionist al scrisului. Asemenea multor artiști români, el se exprimă cu aceeași ușurință atît în limbajul picturii cît și în acela al literaturii. Colaborator consecvent al celor mai importante ziare și reviste de după
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
s-a sfîrșit la Stoenesti, cum au decis liderii să vină în Capitală. Ziarista știa bine ce înseamna viața minerilor și simpatiza cu protestele lor, dar - profesional - știa să-și despartă simpatiile de observarea faptelor. Astfel că a evaluat destul de exact șansele de izbîndă ale ultimei mineriade. Liderii jucaseră prost și porniseră la drum urmați de o echipă a șocului de strînsura. Cortina trasă la Stoenesti, urmată de arestarea liderilor, unul cîte unul, a făcut un rău imens minerilor care, după
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
recucerit publicul din România, care îl uitase, după stabilirea scriitorului la New York. Noua sa carte, apărută la Editură Cartea Românească, îi face în și mai mare măsură dependenți pe cititori de farmecul scrisului sau. Deși... nu mai este vorba de exact același farmec. În volumul anterior, și în special în primă nuvelă din cuprinsul lui, elementul de atracție îl constituie recitalul de ironie al naratorului pe tema snobismului intelectualului new-yorkez, care nu face un pas fără să consulte un psihiatru. Este
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
atestărilor scrise, acceptate după un timp de lexicografi; pe de altă parte, structura să e atît de simplă încît pare transparență pentru cei care o cunosc deja. De altfel, acest tipar - imposibil de trecut la infinitiv și care nu e exact cel al frazelor, al propozițiilor și al sintagmelor din proverbe și zicători, înzestrate cu o anumită autonomie sintactica și semantica - e mai rar cuprins ca atare în dicționare. Dificultățile tratării lexicografice se văd în DEX chiar în tratarea celeilalte expresii
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
decesul lui. Firește, Cella își stăpînește partenerul, asigurîndu-si rolul de "vioară întîi" în căsnicie. Tonul sau este nu o dată nu doar condescendent, ci și plin de consilii, mergînd pînă la imperatie: "Acum Iubitule, iti adresez o rugăminte serioasă: istoriseste-mi exact ceea ce s-a petrecut la Jockey, întrucît n-am înțeles totuși dacă a existat sau nu o ceartă între voi, si răspunde-mi imediat la această chestiune printr-o scrisoare recomandată.Scrie-i și unchiului ca să-l liniștești. Nu-i
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
spune, al legilor sălbatice ale naturii, afirmînd decis că natura, inclusiv cea umană, este și trebuie să fie o junglă, unde milă ar fi apanajul celor slabi și neajutorați, care-i dau înainte cu morală, neavînd nici un fel de puteri, - exact ca în dialogul faimos al lui Platon, al cărui erou parșiv ar fi, daca nu mă înșel, grecul Callicles...Mă rog, să fiu iertat în caz de neștiința. Stupoarea mea se explică prin faptul că acest domn crîncen în ale
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
galant al lumii dunărene în creația eminesciana. Cornel Regman e, probabil, primul dintre cei care vorbesc despre un "romantism minor" al liricii eminesciene sau, ca să folosim termenii lui Virgil Nemoianu, despre o "epoca Biedermeier" a poeziei eminesciene. E vorba, mai exact, de poeziile din prima perioadă a creației eminesciene, publicate în Convorbiri literare (Venere și madona, Epigonii, basmul Făt-Frumos din lacrima și Mortua est și, mai apoi, de Sârmanul Dionis, Egipetul, Înger și demon, Floare albastră, Împărat și proletar). În încercarea
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
actuale (așa cum pentru a scrie Levantul și-a însușit perfect limbajul poeziei românești din secolul trecut). Datorită elocventei sale ieșite din comun (o elocventa diabolica, s-ar putea spune), el ni se înfățișează că un supercritic, capabil să explice repede, exact, expresiv tot ce este legat de literatură, de la determinarea ei de către stilul de viață al epocii și până la cele mai fine mecanisme de producere a emoției estetice. Cu alte cuvinte, ar trebui să citim cartea că pe o ficțiune critică
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
Noica, trimis curînd în diplomație la Roma și memorialistul nostru, ca și alți prieteni, au fost uimiți de această schimbare la față, întrucît, pentru ei, Stamatu li se părea a fi "un poet și numai un poet". Tulburător și, cred, exact, e portretul fostului său coleg de la liceul brașovean "Andrei Șaguna", poetul Ștefan Baciu, cu care memorialistul nostru s-a păstrat în relații epistolare, cînd, după exilul poetului, se afla în lume (ajunsese, cum se știe, în Hawaii, unde, iremediabil bolnav
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
evocator, actuala expoziție are, prin conținutul ei, o semnificație specială în lungul șir al expozițiilor lui Dumitriu, iar prin raportare strictă la expoziția de acum doi ani, valoarea unui element de echilibru și de contrapondere într-o construcție simetrică. Mai exact, în intervalul dintre cele două expoziții, citită însă în sens invers, se deschide întreaga creație a lui Ion Dumitriu; prima expoziție timișoreană cuprindea ultimile lucrări ale pictorului, o parte dintre ele realizate proaspăt la simpozionul de la Sângiorz Băi, iar ultima
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
New York). Titlul publicației plasate sub un motto din Borges - "Nu există lucru care să nu fie un nor" - e justificat liric în editorialul numărului inaugural: "Mai puțin importantă decât viața trăită nemijlocit, iată o nouă revistă de cultură. Ea este exact ceea ce numele spune: o colecție de texte călătoare, mai de durată sau nu, coagulate cu o anume disperare bucuroasă în golul albastru, uneori desenând alte lucruri după cum (și când) le citești. Texte aruncând umbre lungi sau, terifiant, nici una, mai aproape de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
a spus lui I. Slavici: "Eu, care sînt moldovean, mi-am făcut studiile prin Bucovina și prin Ardeal și cunosc bine literatura românească, și cea vechea și cea mai nouă". Și scriitorul ardelean a pus textul între semnele citării, reproducînd exact spusele poetului. La 9 iulie 1869, M. Eminescu își semnalează prezența la Sibiu cu propria lui mînă: "Și totuși... în registrul de vizitatori al Muzeului de Naturale din Sibiu întîlnim însemnarea "M. Eminescu, 1869 iulie 9" (Gh. Pavelescu, Eminescu și
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
erau ilegale (se pare că problema mai prezintă o oarecare actualitate în America, de vreme ce John Irving, pe scenă, a ținut să mulțumească "Ligii pentru planificare familială și drept la avort"). Un film atașant, dar care ar fi putut fi făcut, exact la fel, și acum zece ani. Ceea ce nu se poate spune despre marele cîștigător, American Beauty, care nu ar fi putut fi făcut decît acum! Ca întotdeauna, și de această (a 72-a) dată, rezultatele oscarizării nu vor întîrzia să
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
să-și învingă dușmanii, dar să-i și extermine. Odinioară învingătorul avea privilegiul de a extermina rase și popoare întregi". Să nu-l uităm nici pe Stalin care, acum, joacă table cu Hitler, firește acolo în Iad. În urmă cu exact o jumătate de secol - iulie 1950 - UNESCO a dat publicității, la Paris, o "Declarație asupra rasei", în 15 puncte. Să cităm: "Savanții sînt de acord, în general, să recunoască faptul că umanitatea este una și că toți oamenii aparțin aceleiași
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
despre expozițiile curente, dar de cele mai multe ori modalitatea de prezentare, bombastică și triumfalistă, mai degrabă îndepărtează decît apropie de evenimentul prezentat. Și totuși, de multă vreme, dar tot de atîta vreme complet ignorată, există o secvență închinată artei plastice, mai exact tabloului, care se transmite și se reia în fiecare zi. Acest moment, de o discreție desăvîrșită și de o profunzime la fel de mare, se numește Clip Art, se întinde pe spațiul a doar cinci minute și constituie coperta programului de știri
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
termeni, critica lor mi se pare, în ultimă instanță, irelevantă. Atîta timp cît nu stabilim limitele de funcționare ale unui termen/concept, cît nu decidem felul în care o sferă semantică admite variațiuni disciplinare, ori, mai grav, cît nu înțelegem exact importanța unui anumit cuvînt în contextul în care apare, vînătoarea de expresii improprii la care s-au angajat Sokal și Bricmont rămîne complet fără miză intelectuală. Un Lacan "periat" de lexicul semantic rămîne sau nu valoros? Ori devine el astfel
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
ține tot de oglindire. Însă acum vorbim despre oglindă, obiect fizic și metaforă palpabilă, al cărei referent-cu-mii-de-forme ne reflectă (și ne îndeamnă la reflecții) infinit, pe fiecare dintre noi, în viață. În viață și nu tocmai. Sau nu chiar. Fiindcă exact în momentul în care dublul discursiv al lui Dumas concepe și verbalizează o îndoială cu privire la statutu-i de om viu, fix în acea clipă, în text se insinuează alteritatea. Și o face - cum altfel? - prin oglindă. Iar acest fapt se întîmplă
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
care ar putea să ne ofere surprize mult mai mari decât disputele pe tema telefonului roșu. În editorialul lui Nistorescu se strecoară însă o greșeală. Nu Deutsche Welle a cules informația din ZAVTRA, ci BBC. În schimb, observația editorialistului că "Exact aceleași ziare și televiziuni care au criticat dur și insistent intervenția NATO în Iugoslavia au încercat să bagatelizeze subiectul" ni se pare justificată în întregime. Mai puțin sigură ni se pare afirmația directorului EVENIMENTULUI că Ion Iliescu dorea să aibă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
de patetism dus până la paroxism, care pot fi citite în orice ordine, dar care, în mod ideal, ar trebui citite toate dintr-odată, pentru a reconstitui în minte, într-o clipă de maximă cuprindere, portretul unui om extraordinar. Sau, mai exact, al unui adevărat om. Multiplicarea existenței Petre Pandrea (26 iunie 1904 - 8 iulie 1968) a fost un risipitor, fără a fi un superficial. Avocat de mare clasă, scriitor, ziarist, sociolog, economist, militant - din proprie inițiativă și din sentimentalism - pentru drepturile
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
că se comportă de parcă ar aparține categoriilor aduse în discuție! Rapacitatea împinsă dincolo de orice limită, duritatea și bădărănia agresivă cu care își apără privilegiile, funcțiile și fotoliile sunt de pură extracție comunistă. Ele n-au de-a face cu democrația exact cum discursul pigmentat cu pilde marinărești al d-lui Băsescu n-are de-a face cu cultura! Zarva iscată de declarațiile incendiare ale lui Emil Constantinescu mi se pare nu doar exagerată, ci și penibilă. De ce se recunoaște învins dl.
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
în buna schizofrenie comunistă lucrau la lumina zilei la cazurile comandate de sus, iar pe întuneric încondeiau temeinic și potlogăriile șefilor. Doar niște înapoiați mintal n-ar putea rezolva enigma acestor dosare cât se poate de limpezi. Dar a lipsit exact ceea ce pretindea electoratul, în 1996, de la aleșii săi: voința politică. Potrivit unei teorii care la Cotroceni era considerată o găselniță genială, nu s-a dat curs dosarelor pentru că, prin eliminarea vinovaților, P.D.S.R.-ul ar fi devenit un partid curat și
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]