3,283 matches
-
vremii constituie scopul imediat al autorului în demersul din Fețele lui Ianus (1970). În spațiul mediteranean, aria culturilor străvechi reprezintă prelungiri ale naturii și, ca atare, surse de inspirație înnoitoare, spre deosebire de culturile nordice, noțional opuse naturii. Îndrăznețe, afirmațiile conving prin expresivitatea ilustrărilor. Fragmentat anterior pe studiul unor teme, idei sau personalități, interesul pentru Renaștere se va extinde considerabil în Călătoriile Renașterii și noi structuri literare (1967), P. intenționând aici să dea răspuns la o întrebare fundamentală: care este factorul hotărâtor al
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
dincolo și exemplificând totul prin literatura care a abordat acest subiect. Celelalte lucrări sunt în primul rând expresia unui feminism ostentativ, aproape disprețuitor, descoperind limbii române calitățile femeii puternice, opusă bărbatului oscilant. În al doilea rând, reprezintă un omagiu adus expresivității și diversității poetice a limbii noastre, în ciuda handicapului recunoscut al circulației limitate. Pentru aceste eseuri P. a obținut Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj (1995, 1999). A transpus în românește mai bine de douăzeci de volume din diverse literaturi și genuri
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
Engrame, 104-107; Barbu, O ist., 120-135; Ardeleanu, Opinii, 214-218; Piru, Poezia, II, 382-394; Ungheanu, Arhipelag, 107-116; Cristea, Domeniul, 118-123; Raicu, Critica, 306-312; Alexiu, Ideografii, 29-33; Felea, Aspecte, I, 16-21, II, 94-100, III, 107-112; Ștefănescu, Preludiu, 105-111; Ungureanu, Proză, 242-245; Negrici, Expresivitatea, 209-211; George, Sfârșitul, II, 363-370; Baltag, Polemos, 236-238; Nițescu, Poeți, 159-172; Iorgulescu, Scriitori, 122-126; Simion, Scriitori, I, 244-268; Poantă, Radiografii, I, 97-99, II, 5-12; Stănescu, Jurnal, I, 176-184, II, 37-56, III, 47-50; Dimisianu, Opinii, 77-83; Ruja, Valori, 49-54; Grigurcu, Poeți
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
tragedie, scopul ultim al poeziei fiind, la Aristotel, desfătarea intelectuală. Teoreticienii epocii elenistice (Filodem din Gadara, Neoptolemos din Parion, Ariston din Chios, Erathostene din Alexandria) se preocupau mai cu seamă de chestiuni tehnice, bunăoară de alegerea subiectului, de formă și expresivitate artistică, precum și de personalitatea creatorului. Perioada greco-romană este reprezentată de Horațiu (îndatorat în Arta poetică lui Neoptolemos din Parion), Dionys din Halicarnas, partizan al școlii attice și propagator influent al clasicismului în curs de constituire, și de autorul tratatului Despre
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
lecturile și despre relațiile lui cu scriitura, considerată ca actul fundamental al existenței.Când lumea de afară pătrunde, totuși, în însemnările zilnice, ea pătrunde, am putea zice, mai ales prin literaritatea ei: frumusețea unui nor, caracterul fantastic al unei neguri, expresivitatea unui chip de țăran. Lumea nu există pentru acest împătimit caligraf decât ca literatură și pentru literatură. EUGEN SIMION SCRIERI: Matei Iliescu, București, 1970; Proze (Didactica nova. Sinuciderea din Grădina Botanică. Jurnal. În Efes), București, 1971; O singură vârstă, București
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
volumul Antim. Logos și personalitate, apărut în 1971, căruia îi urmează Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin (1972; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova), inițial teză de doctorat, și trei volume cunoscute sub titlul generic „Ciclul imanenței literaturii”: Expresivitatea involuntară (1977), Figura spiritului creator (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Imanența literaturii (1981). Alte două cărți sunt consacrate poeziei românești de după război: Introducere în poezia contemporană (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Sistematica poeziei (1988). În 1995 criticul își face energic simțită
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
originar de receptare și mai ales identifică funcțiile pe care azi ele le-ar împărți cu alte produse culturale, nu neapărat literare. SCRIERI: Antim. Logos și personalitate, București, 1971; Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1972; Expresivitatea involuntară, București, 1977; Figura spiritului creator, București, 1978; Istoria limbii române literare, Craiova, 1979; Imanența literaturii, București, 1981; Introducere în poezia contemporană, București, 1985; Sistematica poeziei, București, 1988; Poezia medievală în limba română, Craiova, 1996; Literatura română sub comunism. Proza
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
arșiță, cealaltă e un spațiu întunecat, „de umbră” - oraș („sterp”) sau insulă („ipotetică”) de cuvinte, e un artefact discreditat și recuzat („depărtează de mine vremea cuvintelor”), o fatalitate sfidată de exaltata credință că „poeme sublime sunt gesturile simple”. Mimograma acestei expresivități esențiale o execută personajele-emblemă ale cărților, teatrului sau circului. Metaforismul anxios al intermundiului - limbul, laguna, ținutul „amfibiu” -, al zbaterii făpturii între contrarii ajunge la paroxism în volumul consacrat sinelui și umbrei, Alb și negru, unde hotarul e „un tăiș de
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
canale mediatice - și vorbesc aici, În special, de televiziune. Acesteia din urmă Îi stau la Îndemână mai multe mijloace de comunicare, sprijinindu-se, Îndeosebi, pe elemente vizuale - culoarea, lumina, Îmbrăcămintea și gesturile actorilor alcătuind un mediu atractiv și plin de expresivitate. Radioul, lipsit tocmai de această componentă vizuală, se sprijină mult pe imaginația celor care ascultă de a crea și recrea imagini și situații, de a reflecta mai mult asupra sinelui și de a se plasa În situațiile prezentate. Imaginați-vă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Th. Ilea, Victor Felea, Nicolae Prelipceanu, Pia Brânzeu, Tudor George, Crișu Dascălu, Ion Stratan, Ion Chichere, Adrian Alui Gheorghe, Octavian Doclin, Ion Monoran, Eugen Dorcescu, Aurel Turcuș; așadar, poeți de toate vârstele, din întreaga țară, revendicându-se de la toate registrele expresivității. Aceeași diversitate tematică și întâlnire între generații se manifestă și în proză. Apar proze scurte și fragmente de roman semnate de Sorin Titel ( Mi-am amintit de zăpadă, Fața mirată a copilului), Ion Arieșanu, Radu Cosașu (Penultime pudori), Victor Eftimiu
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
în subterană, ale cărui dimensiuni pot fi doar bănuite. Un fapt rămâne însă incontestabil, și anume că, după un debut lipsit de relief și fără consecințe vreme îndelungată, P. intră în actualitatea literară cu o lirică bine articulată sub aspectul expresivității stilistice, mărturisind o tăioasă voință de a se exprima. Este o aspirație specifică ființelor pentru care pudoarea, agorafobia au constituit întotdeauna obstacole greu de depășit. Pulsiunile, aparent dezordonate, ale unui univers structurat fastuos sub aspect metaforic fac să vibreze semnificațiile
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
simple constatări și încercări de vizualizare a acțiunii, verosimile, nu și eficiente în crearea unor situații și personaje congruente, viabile. Deși se înregistrează o oarecare evoluție a prozatoarei, în sensul unei mai mari siguranțe stilistice, textele nu se remarcă prin expresivitate, în pofida efortului de autenticitate și la acest nivel. SCRIERI: Din lanuri vii, Galați, 1926; Numerus clausus, Galați, 1927; Din umbra vieței, Galați, 1927; Lucia, București, 1934; Pentru tine, București, 1935; Vraja patimei, București, 1936; Pe malul mării, București, 1937; Suzana
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
și umor universul copiilor, urmăriți atât în efortul lor de comunicare cu adulți plini de înțelegere și simpatie, dar și de a construi, cu multă candoare și seriozitate, relații cu cei de-o vârstă cu ei. Autorul cucerește acum prin expresivitatea limbajului, a cărui exploatare ludică îl ajută să ocolească schematismele din romanele și povestirile de tinerețe, marcate de cerințe educaționale și uneori chiar pigmentate ideologic. Romanul Marea bătălie de la Iazul Mic (1953) condensează un întreg repertoriu de motive literare specifice
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
la destructurarea corpului fizic al textului, în răspăr cu uzanțele curente, printr-un fel de antiprozodie de factură personală, nu fără asemănări cu procedările avangardiste. Modalitate de insolitare pregnantă a unor părți de discurs aparent anodine, vizând un spor de expresivitate, o lectură „ghidată”: prin nonconformism tipografic, prin frazări și fragmentări imprevizibile, prin bararea, cu o linie orizontală, a unor cuvinte (la care poetul ar fi renunțat, dar pe care le lasă lizibile, nu fără tâlc) se obțin cezuri productive semantic
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
schimbat în ultimul sfert de veac și că schimbarea în ceea ce se întâmplă este așa de fundamentală, că pare a fi adecvată descrierea acesteia ca «postmodernizare» mai degrabă decât ca «modernizare»”. Altfel spus, valorile postmaterialiste ale calității vieții și ale expresivității individuale s-ar substitui celor care în epocile precedente erau centrate pe nevoi ale securității economice și sociale. Așadar, destule analize și teorii inițiate către sfârșitul secolului XX sunt convergente în a demonstra că tranziția către societatea cunoașterii este una
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tuturor sferelor societății”, adică prin substituirea valorilor tradiționale cu valori rațional-legale în viața economică, politică și socială, pe când modernitatea reflexivă a societății postindustriale ar diminua importanța raționalității instrumentale și ar accentua valorile „postmaterialiste” ce ar corespunde autonomiei individuale, diversității sau expresivității individuale . În sfârșit, pe când calitatea vieții, exprimată prin standarde economice, a tins să crească, modul de viață configurat comunitar a tins să scadă. Rata criminalității a crescut, divorțurile s-au multiplicat, relațiile de rudenie s-au degradat, natalitatea a scăzut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
normele burgheze tradiționale unei critici neîncetate și promovează forme de expresie tipice unor abordări iraționaliste sau nihiliste. Aproape tot secolul XX, susține D. Bell, a consacrat opere culturale în literatură, muzică, pictură sau sculptură care, din punct de vedere al expresivității și al conținutului, s-au opus și au ridiculizat normele conformismului burghez, chiar dacă pentru fiecare nouă generație a fost din ce în ce mai greu să mai găsească norme care să fie contestate sau posibilități expresive de șocare a publicului. În felul acesta, elita
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale vieții dobândesc pregnanță numai atunci când constrângerile acumulării sau ale realizării economice individuale au atins un prag generalizat de acceptabilitate. În locul maximizării veniturilor personale și a securității ocupaționale, se va ajunge ca accentul să fie pus pe participarea extinsă, pe expresivitatea personală și încrederea limitată, chiar diminuată, în autoritatea religioasă, politică și chiar științifică. * Fiecărui stadiu al modernității îi corespund anumite opțiuni. A transfera opțiunile dintr-un stadiu în altul sau a analiza opțiunile dintr-un stadiu cu instrumentele altuia corespund
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
recunoaștere, ci și protecție sau privilegii sau relații complet noi cu majoritarii. Totalitatea socială dezagregată creează condiții pentru manifestări ale decentrării, ale particularismului și localismului, în care individualitatea este universul constitutiv primordial, iar identitatea personală forma cea mai adecvată de expresivitate. Relația dintre roluri și identitate, atât de strânsă în epoca societății industriale, a devenit atât de flexibilă, încât aproape e greu de susținut. Oricine poate fi orice și poate face orice, pentru ca în același timp să pretindă cu totul altceva
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ordinii sociale a relațiilor de gen: o sursă expresivă, ce se constituie în zona de privatitate a relațiilor familiale, și o sursă istorică, prin care s-a constituit tradiționalitatea relațiilor de gen. Când avem în vedere prima sursă, constatăm că expresivitatea acelor relații de gen din familie care sunt specifice modernității recente este prezentă cel mai adesea în bucătărie și în dormitor, pentru ca alteori să-și reverbereze ecourile în întâlnirile cu socrii și prietenii, ba chiar să apară pe ecranele TV
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Paris Mumuleanu, M. concepe, în forma populară a cimiliturii, o serie de schițe caracterologice, sumare portrete caricaturale, în care surprinde defecte de ordin moral îndeosebi, precum și moravuri de-ale contemporanilor. Un ascuțit simț al ridicolului dă „caracterelor” sale accentul de expresivitate. Portretul creionat avarului paharnic Iordache Lazu a fost socotit primul pamflet românesc în versuri. Malițioasă, verva satiricului dă la iveală șarje izbutite, cu o oarecare inventivitate verbală. Expresia, cu iz popular, e încă nefiltrată de greco-turcisme, dar are pe alocuri
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
noi semnificațiile și filiațiile textualismului, intervenind într-un spațiu al echivocului și al improvizațiilor. Pentru critic, în perspectivă sincronică, textul devine una dintre alternativele esențiale ale creației, pe când dintr-un unghi diacronic, el funcționează ca reper în istoria internă a expresivității literare. Aplicat poeziei românești, etalonul textual servește pentru evaluarea unor autori postbarbieni, de la Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu sau Mircea Ivănescu la Daniel Turcea și Virgil Mazilescu sau la optzeciștii Mircea Cărtărescu, Elena Ștefoi, Liviu Ioan Stoiciu ș.a. SCRIERI
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
elemente ale fondului de comerț; • să rezolve corect speța propusă, subliniind particularitățile vânzării-cumpărării fondului de comerț ca act de comerț în raport cu vânzarea-cumpărarea civilă; • să argumenteze riguros științific soluția speței, adoptând limbajul juridic corespunzător. b) afective: • să-și controleze elementele de expresivitate ale afectivității în condițiile unei simulări de procedură juridică. c) caracteriale: • să-și pună în valoare spiritul de dreptate, apreciind soluția propusă din punctul de vedere al legalității sale. Obiectul: Criminalistică Tema: Particularități metodologice privind investigația criminalistică a infracțiunilor din
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
gesturi pentru rostirea unei singure propozițiuni, printr-o mimică exagerată, prin umflarea grandilocventă a vorbelor, prin rostirea lor pompoasă, nesinceră, prin vorbirea, În genere, artificială. (Ă). Maeștrii artei sovietice au luptat și luptă continuu pentru o aleasă vorbire scenică, pentru expresivitate În vorbire, pentru muzicalitatea, claritatea și puterea cuvântului, plin de idei, de acțiune. Pe scenele sovietice actorii vorbesc limba națională a poporului rus. (Ă). Iată numai câteva din problemele artei actorului, pentru dezbaterea cărora lucrările istorice ale tovarășului Stalin aduc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se zbat unite de un singur gând: cum să Împuște doi iepuri deodată - să surpe gospodăria existentă și să impiedice totodată și Înființarea altora». (Ă). În bătălia deschisă pentru o limbă literară cu adevărat populară, pentru un stil plin de expresivitate și de putere de nuanțare, critica noastră nu trebuie să neglijeze slăbiciunile din propriile-i rânduri, astfel se va oferi direct ca țintă mușcătoarelor cuvinte ale lui Eminescu: „Dragul meu, Învață carte și ascultă-mi Îndemnul: Cine vrea să zugrăvească
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]