5,420 matches
-
BOCAPORT îsau gură de magazie) - deschizătură în puntea unei nave, folosită la încărcarea și descărcarea mărfurilor. BOMPRES - arbore de dimensiuni reduse fixat la prova și servind ca suport al straiurilor pe care sînt învergate focurile îvelele triunghiulare de la prova). BONETĂ - fîșie de pînză care se coase de marginea unei vele principale, spre a-i mări suprafața expusă vîntului. BORDUL DE SUB VÎNT - bordul situat la adăpost față de direcția din care bate vîntul. BOSMAN îsau boțman) - șef de echipaj. BRAȚA îa) - a orienta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tematici, a pătruns Într-o zonă nouă a realității, aproape inedită, și drumul ei s-a desfășurat logic, nu asimilând brusc realitatea În toate conexiunile și legăturile ei esențiale și intime, ci explorând-o deocamdată fragmentar, decupând În pânza vieții fâșii izolate și variate, nu mai puțin semnificative. (Ă). Trebuie să constatăm avalanșa de producțiuni tinere pe care noile condiții de viață le-au descătușat, Între care se disting unele vizibile talente ceea ce imprimă un caracter de fenomen amplu al prozei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la frontiera cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, pînă la 33 km" 2. Articolul 18 alineatul 1 va avea următorul cuprins: "Semănarea culturilor înalte - porumb, floarea soarelui sau alte asemenea culturi - este permisă la distanțe de 1000 m către interior față de fîșia trupelor de grăniceri. În această porțiune numai culturi joase: lucerna, soia, sfecla și alte asemenea culturi." 3. Articolul 18 alineatul 2 se abroga. 4. Distanțele și adîncimile prevăzute la art. 19, 20 și 21 se modifică în mod corespunzător de la
DECRET nr. 170 din 15 iulie 1989 pentru completarea Decretului Consiliului de Stat nr. 367/1971 privind regimul armelor, muniţiilor şi materialelor explozive şi modificarea Decretului Consiliului de Stat nr. 678/1969 privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste R România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106761_a_108090]
-
printr-un fel de coadă de cal, pe un umăr, iar la celălalt capăt al încăperii, pe jumătate lungit într-un fotoliu, un bărbat foarte palid, având, ca o ciudată replică la turbanul din fața lui, un pansament legat ca o fâșie peste frunte. Trăsăturile lui ascuțite și subțiate de oboseală păreau aproape transparente sub luciul sudorii. În pofida părului alb, pe chipul lui se vedea acel soi de tinerețe care apare la oamenii în vârstă, în clipa unei provocări mortale. Venirea noastră
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
urmă, am îndrăznit să ți-o spun. Ți-o spuneam aproape strigând la ureche, încercând să acopăr zgomotul care domnea în avionul ăla dement și-n văzduhul nocturn din jurul lui, în bezna pe care bateriile antiaeriene o sfâșiau în orbitoare fâșii de salve. Avionul evacua rămășițele unui război pe care imperiul îl pierduse sub cerul Sudului. În pântecele aparatului se îngrămădeau cei rămași în viață, răniții, morții înfășurați în saci lungi, din plastic negru. Grămada aia semănând cu niște gogoși de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mai ușor. L-ar fi răsturnat pe spate, iar apoi l-ar fi tras afară din groapă. Dar cu ea... Mormăind înjurături pe care nici măcar nu le auzea, Nikolai scobi pământul din partea de sus a trupului. Degetele lui atingeau niște fâșii din lână aspră și pielea goală care se ivea în locurile sfâșiate. Mai la fund, pământul era călduț, încălzit de viața care se răspândea mai înainte de a se stinge. Femeia nu spunea nimic, ochii ei pe jumătate închiși păreau că
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
zile, aduse de la școală fotografia aceea cu clasa lui: două rânduri stând în picioare, un rând așezat, gornistul și toboșarul în față, cu un genunchi în pământ, mândri toți să poarte cravate roșii de pionieri, iar în spatele lor, pe o fâșie lată de pânză, cuvintele acelea scrise cu litere albe: „Mulțumim tovarășului Stalin pentru copilăria noastră fericită!“. Când vorbea cu fiul lui, Nikolai înțelegea că era ceva adevărat în inscripția aceea stupidă. Copilul credea cu adevărat că Armata Roșie era cea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sau la spital, desfigurați de răni sau aflându-se încă în paranteza aceea rapidă care separa gesturile neînsemnate de dinainte de luptă (limba care umezește foița unei țigări, o glumă, o mână care alungă o albină) de cele de după, pe o fâșie de pământ acoperită de trupuri tăcute sau care urlau. Cu toate astea, el continua să audă refrenul despre cei care se puneau la adăpost și șmecherașii de la intendență. Acum, își dădea seama că la disciplinari afirmațiile astea amuțiseră. Moartea aflată
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nu mai rămânea decât un halou de lumină spălăcită pe cer. Am mers, pierzând treptat ecoul conversației oamenilor din secolele viitoare, nemaiauzind decât ploaia. Am recunoscut casa lui Vinner după ornamentele din fier forjat de pe grilaj. Bezna era întreruptă de fâșii albăstrui de lumină în dreptul felinarelor. Alternanța asta de lumină crudă și frunziș întunecat îmi transforma venirea într-un ciudat negativ al primei vizite, din ajun, în lumina soarelui matinal. Repetiția era atât de exactă încât avea să-mi dea răgazul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
realizată prin procedeul etichetării: „genocid”, „purificare etnică”, „crime împotriva umanității” etc. Sensul oricărui enunț depinde hotărâtor de interesele, de sistemul propriu de gândire sau de credința religioasă a celui care îl emite. Din ce perspectivă privești moartea unor palestinieni din Fâșia Gaza? Palestinienii vor vorbi despre „epurare etnică”, în timp ce evreii vor susține că a avut loc doar un simplu „raid de pedepsire”, îndreptat împotriva teroriștilor. Uciderea unor civili poate fi deopotrivă: „crimă abominabilă” sau „pierderi colaterale”, „incident regretabil”, așa cum s-a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Cișmigiu, publicat de Realitatea ilustrată (11 iulie 1931, p. 21): E primăvară. Te scoli împrospătat de boarea răcoroasă a dimineții, ai făcut câțiva pași și simți că te topești. Ți-e cald! Pe străzi, soarele împarte latul caldarâmului în două fâșii - una albă, strălucitoare, incandescentă, și alta îndoliată de umbră, care privește cu resemnare soarta celeilalte jumătăți. Stau la o stație de tramvai. Liniile paralele, ca două trese argintii se pierd în zare. Tramvaiul se apropie cu legănări de rață leșească
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Europei Occidentale UNAMIC Misiunea de Avansare a Națiunilor Unite În Cambodgia (ONU) UNAMIR Misiunea Națiunilor Unite pentru Asistență În Rwandaxe "Rwanda" (ONU) UNAMSIL Misiunea Națiunilor Unite În Sierra Leonexe "Sierra Leone" (ONU) UNASOG Grupul Națiunilor Unite de Observare a situației din Fâșia Aouzou (ONU) UNAVEM I Misiunea Națiunilor Unite de Verificare a Situației din Angola I (ONU) UNAVEM II Misiunea Națiunilor Unite de Verificare a Situației din Angola II (ONU) UNAVEM III Misiunea Națiunilor Unite de Verificare a Situației din Angola III
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Herol, Dochia, O noapte pe morminte). Reușitele țin de atmosfera lunatecă propice surdelor prevestiri ale dezlănțuirii forțelor malefice și de viziunea cvasionirică a cavalcadelor. Capodopera genului rămâne Mihnea și baba, în care ritmul și sonoritățile sugerează tonalități sumbru-halucinante: „Sună pădurile, fâșie frunzele, / Geme pământul; / Fug legioanele, zbor cu cavalele, / Luna dispare; / Cerul se-ntunecă, munții se cleatenă, - / Mihnea tresare. / Fulgerul scânteie, tunetul bubuie, / Calul său cade. / Demonii râseră...” În amestec cu elemente ale stilului rococo și ale cântecului lăutăresc, B. revine
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
de pânză și costume pe umerașe. Apoi, pe măsură ce lumina crește, devine vizibil croitorul Însuși. Stă la mașina de cusut, cu piciorul drept Încă sprijinit pe pedală. Lumina crește și mai tare și Îi dezvăluie chipul, orbitele goale, barba smulsă În fâșii Însângerate. Peste tot În cartierul armenesc pâlpâie focurile. Ca un milion de licurici zboară scânteile peste orașul Întunecat, inseminând fiecare loc În care cad cu un germen de foc. În casa lui de pe strada Suyane, doctorul Philobosian atârnă un covor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și stă o clipă, parcă șocat de cât noroc are, pentru că și În această casă totul pare făcut anume pentru a arde - canapeaua de damasc cu franjurile ei lungi, măsuțele de mahon și abajururile de creton. Văpaia smulge tapetul În fâșii; și asta nu se Întâmplă numai În acest apartament, ci și În alte zece sau cincisprezece, apoi În douăzeci sau douăzeci și cinci, fiecare casă aprinzându-și vecina, până când străzi Întregi ajung să ardă. Mirosul lucrurilor care ard, deși nu-s menite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
erau Încă frate și soră. A doua oară erau mire și mireasă. Iar a treia erau soț și soție. În noaptea nunții bunicilor mei, soarele a apus chiar În dreptul prorei vaporului, arătând drumul spre New York. Luna a răsărit, aruncând o fâșie argintie peste ocean. În obișnuitul său tur de noapte pe punte, căpitanul Kontoulis coborî din camera pilotului și o luă Înainte. Se pornise vântul. Giulia se legăna În largul mării. Deși puntea se clătina Încoace și Încolo, căpitanul Kontoulis nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
adecvată. „În dimineața aceasta Zo și cu mine ne-am dus să ne oferim voluntare pentru Crucea Roșie,“ scria mama mea, care-și petrecuse toată ziulica la cinematograful Fox, ronțăind bombonele. „Ne-au pus să tăiem cearșafuri vechi ca să facem fâșii pentru bandaje. Ar trebui să vezi ce bășică am la degetul mare. E cât o chiflă.“ Nu vărsase aceste ficțiuni cu toptanul de la Început. În primele dăți, Tessie relatase sincer Întâmplările de zi cu zi. Dar Într-una din scrisori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să spună tata? Ce aveau de gând să-mi facă? Sunetele străzii ajungeau până sus În cameră, ciudat de clare, reverberând din clădirea de piatră de vizavi. Ascultam sirenele poliției, claxoanele furioase. Perna mea era subțire. Mirosea a fumător. Dincolo de fâșia de mochetă, mama mea deja dormea. Înainte de conceperea mea, se Învoise să ia parte la planul bizar al tatălui meu, acela de a-mi determina sexul. Făcuse asta ca să nu mai fie singură, ca să aibă o prietenă În casă. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ar fi costat biletul. Așa cum mă temeam, era prea mult. Toată dimineața burnițase slab, dar acum norii se Împrăștiau. Vizavi de spelunca disperată În care luasem masa, prin geamurile pătate de ploaie și dincolo de drumul de acces care mărginea o fâșie Înclinată, cu iarba plină de gunoaie, trecea autostrada. Mă uitam la traficul care vâjâia pe-alături, acum mai puțin flămând, dar Încă singur și speriat. Chelnerița veni la mine și mă Întrebă dacă vreau cafea. Deși până atunci nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cap. ― Cum ar fi? ― Cum ar fi că unii dintre ei spun că n-au ajuns aici pe la Istmul Bering. Ai auzit de Istmul Bering? E acolo sus, În Alaska. Acum i se spune Strâmtoarea Bering. Acum e apă. O fâșie Îngustă de apă Între Alaska și Rusia. Acum multă vreme Însă era pământ și pe acolo au venit indienii. Din China sau din Mongolia. Indienii sunt de fapt orientali. ― N-am știut asta, am spus. Acum Îmi mai trecuse teama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
oglindă, reflectând regnuri divergente. Deasupra creaturile aerului; dedesubt cele ale apei. O singură planetă, conținând două lumi. Clienții erau ființele marine; Zora, Carmen și cu mine rămâneam, În esență, ființe ale aerului. În costumul ei de sirenă, Zora stătea pe fâșia udă de mochetă de afară, așteptând să intre În scenă după mine. Câteodată Îmi Întindea o țigară cu marijuana, ca să trag din ea În timp ce mă țineam de marginea piscinei. După ce se scurgeau cele zece minute ale mele, mă cățăram pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ghereta vameșilor, Își Înfipse mocasinul cu ciucurași În pedala de accelerație și Cadillacul demară, scrâșnind din cauciucuri. Acum chiar semăna cu o urmărire de mașini. Căci pe pod părintele Mike accelerase și el. Șerpuind printre mașini și camioane, gonea spre fâșia internațională, cu Milton pe urma lui, clipind din faruri ca să anunțe lumea să se dea la o parte. Podul se arcuia deasupra râului Într-o parabolă plină de grație, cu luminițe roșii pe cablurile de oțel. Cauciucurile Cadillacului zumzăiau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
omenești. Pe măsură ce timpul trecea, noi eram mai captivați de acel spectacol al naturii. Lumina căpăta puteri cu fiecare secundă, iar în curând rupturi în nori îngăduiau zilei să-și trimită solii vestitori mai sus, tot mai sus pe bolta cerească. Fâșii de roz și mov, foarte subțiri, crestau cerul întunecat. Noaptea, care până acum veghease asupra orașului și a lumii noastre cu o autoritate neîndoielnică, începea să-și piardă tronul. Domeniile soarelui deveneau din ce în ce mai extinse cu fiecare moment care trecea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
orbitoare se vedeau destul de vag umbre ale stelelor nopții. Mici sclipiri de lumină erau eclipsate de puterea noului-venit. În mai puțin de cinci minute, norii dispăruseră complet de pe cer, evaporându-se parcă, amintirea lor rămânând înspre vest, unde erau niște fâșii albe, asemeni steagurilor de pace, care fluturau în vântul invizibil. Tot ceea ce rămăsese era un cer albastru, lipsit de viață, dominat de un tiran ce nu admitea concurență. Cum ți s-a părut? întrebă Vladimir de parcă m-ar fi întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Creștea cu fiecare secundă care trecea. Două puteri, două voințe aveau să se înfrunte. Noul și vechiul se vor război pentru ultima oară, iar noi vom fi în linia întâi. Deasupra noastră, soarele amiezii părea încolțit. În fiecare parte erau fâșii negre de nori care creșteau, creșteau, toți laolaltă, apropiindu-se încet de regele zilei, vrând să-l acopere. Lumina minciunilor va fi acoperită de umbra adevărului. Nu toate luminile sunt bune, nu toate umbrele sunt rele. "Au ajuns!" "Au ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]