2,196 matches
-
În toate satele s-a bătut toba pentru a-i chema pe greco-catolici la primărie, unde li s-a dat ordin să se lepede de confesiune, altminteri îi aștepta transferul peste graniță" - astfel se plângea episcopului său protopopul din Ghimeș Făget (Gyimesbük), care îl informa și despre situația disperată în care se găsea din cauza confesiunii fiului său, student la Academia de științe economice din Cluj. Preotul din satul Poian (Kézdiszentkereszt) îi comunicase episcopului Dudás Miklós: "Sper să părăsesc curând Trei Scaune
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mai bună propagandă împotriva influenței preoțimii ortodoxe și mijlocul cel mai eficace" - remarca unul dintre șefii acestei acțiuni de "colonizare"104. "Colonizarea" începuse deja: 59 capi de familie, cu mulți copii, aduși din ținutul Hajdú (Ținutul haiducilor) și din Nyírség (Făget), au fost mutați în comitatul Szolnok-Doboka în a doua jumătate a anului 1942. Paznicii cei noi de șosele și drumuri aveau câte patru copii (sau chiare șapte-opt, uneori și zece). Ei au primit gratuitate pe calea ferată pentru mutare, în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
efectul de "întărire" a conștiinței de sine: "A fost o lume bună, o lume ale cărei efecte românii le-ar resimți în veci, pentru că acei patru ani i-a trezit pe maghiari, i-a făcut conștinenți"147. T.J.N. din Ghimeș Făget (Gyimesbükk) a formulat același entuziasm: "Nu pot să uit, nu am cuvinte în care să cuprind cum a fost. Înțelegeți-mă, nu mă pricep să vă explic, nu găsesc cuvinte. A fost o fericire, un paradis a fost!"148. E
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
didactică, instituind un corp de învățători centrali, împuterniciți cu difuzarea cărților didactice. Astfel, au devenit ,,țentralici învățători” trei dascăli din Lugoj, Ion Hațeg din Lipova, Avram Nedici din Oravița, Dionisie Petrovici din Bocșa, Ion Nicolaevici din Reșița, Petru Musteț din Făget. Aceștia se bucurau de respect și autoritate în zona lor de acțiune, fiind selectați de I. Mihuț pentru a acoperi mai bine districtul foarte întins pe care acesta îl avea în subordine. După evenimentele revoluționare din 1848-1849 sistemul de învățământ
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în care să se dovedească abaterea disciplinară. Cu toate eforturile organizatorice și măsurile întreprinse de ierarhia bisericească, Ministerul de Culte și Instrucțiune Publică transmitea consistoriului diecezan două neajunsuri majore la școlile confesionale din Caraș, în special la școlile din protopopiatul Făget. Adresa se referea la slaba frecventare a școlii de către elevi, la faptul că nu au fost antrenate autoritățile politice în direcția obligării părinților să-și trimită copiii la școală, iar în al doilea rând, adresa făcea referire la nivelul salariilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
că, aflând că regele n-a respectat înțelegerea și a apucat-o pe alt drum, „s-a mâniat Ștefan Voievod și a gonit pe urma lor cu oștenii săi și cu două mii de turci, și i-a ajuns la marginea făgetului Cosminului”. Grigore Ureche scria și el că, aflând că polonii nu se retrag pe calea stabilită, „înhirbântatu Ștefan Vodă de războiu, socotindu că are vreme de a-și răscumpărarea strâmbătatea” ce-i făcuse regele și, având „oastea sa toată gata
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alungați, nu din dreapta Oltului, cum se crede în general, ci de pe posesiunea donată între apa Oltului și munți. În hotărnicia posesiunii mânăstirești sunt amintite puncte de reper caracteristice Țării Oltului. Hotarul mânăstiresc începe la Olt, străbate o pășune, apoi un făget, apoi urcă de-a lungul râului Arpaș în sus până la munți. De aci înaintează spre apus până la izvoarele apei Cârța și coboară pe cursul acesteia până la Olt. Această donație e un caz tipic al cotropirii pământurilor obștilor românești de către biserica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
al Moldovei, manifestare expozițională amplă cu o desfășurare fără întreruperi între anii 19401948, salutată cu viu interes de public. Venind războiul, în 1944 evacuează Pinacoteca, prin custodele ei, pictorul C. Agafiței, în comuna MihăileștiVâlcea, iar Academia în comuna Făget-Severin. La Făget activează împreună cu profesorii și studenții, ținând, în condiții anevoioase, cursuri, deschizând și expoziții, una la Făget și un Salon oficial la Lugoj. Din noiembrie 1944, pentru un scurt timp, Academia va fi condusă de profesorul I. Irimescu și, ulterior, de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
interes de public. Venind războiul, în 1944 evacuează Pinacoteca, prin custodele ei, pictorul C. Agafiței, în comuna MihăileștiVâlcea, iar Academia în comuna Făget-Severin. La Făget activează împreună cu profesorii și studenții, ținând, în condiții anevoioase, cursuri, deschizând și expoziții, una la Făget și un Salon oficial la Lugoj. Din noiembrie 1944, pentru un scurt timp, Academia va fi condusă de profesorul I. Irimescu și, ulterior, de profesorul Otto Briese. De la finele anului 1946, R. Simionescu preia din nou conducerea, ocupându-se, cu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dintre persoanele și rudele numeroșilor oameni prezenți în memorii putând deveni coautori prin adăugarea propriilor experiențe: viață-istorie. Mulțumim domnului profesor ștefan Andronache din Tecuci, anticaristului Dumitru Grumăzescu din Iași și, în aceeași măsură domnului profesor Ioan Mureșan, viceprimar al orașului Făget pentru sprijinul acordat în completarea iconografiei. Predoslovie Satul în care m-am născut se numește astăzi Dobrinești și face parte din comuna Nicorești, loc de podgorie dăruind lumii vinuri de preț și primind în loc aceeași lehamite funcționărească a promisiunilor și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
îi puteau asigura protecția. Sau dimpotrivă! Convins de Nicu Radu că nu voi avea neplăceri la părăsirea comunei, eram sub consemn, am luat trenul din Galați și după ce am trecut prin mai multe mitralieri am ajuns la Lugoj, apoi la Făget și pe jos la școala din Bichigi. La școală, nimeni. Notarul, Mircea Ciorogaru mi-a spus că dintre refugiați au venit doar familiile Bejenaru și Ioachim din Bucovina de Nord iar din Basarabia doar familia Coșu. După o noapte de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în Basarabia, începusem să bat și aici pe la porți, să le deschid pentru a asigura drumul sigur al copiilor spre școală, spre pace, spre normal. și oamenii m-au înțeles. Au înțeles rostul de familie al comunității. După venirea de la Făget a inspectorului Brașoveanu s-a recompus și interesul pentru meserie al colegilor. Muriseră “rentierii”. Bichigi - un sat unde aproape săptămânal se petreceau minuni. Se micșora făina de grâu pe fundul sacului, dimineața găseam un singur sac cu boabe în magazie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
normal, adică părintește. M-au chestionat acolo, la primărie, despre toate acestea. Le-am spus adevărul. Un adevăr care mi-a adus un puhoi de mulțumiri pentru multe, foarte multe săptămâni. Eram de-a lor! Eram de-ai lor! Cum Făgetul era aproape sau mai exact noi eram undeva, la marginea depărtată a orașului, nu de puține ori copiii făceau expediții: vindeau flori de pădure sau bureți întorcându-se cu tot felul de drăcii pe care nemții (era o garnizoană de-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
teatrul de amatori din Huta Voivozi 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) un grup vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) fanfara din Nădlac ansambluri folclorice cehe În Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) ansambluri folclorice cehe În Eibenthal (județul Mehedinți), Sfânta Elena, CÎrnic, Ravenska, Sumița și Bigar (județul Caraș-Severin) e) În limba sârbă Amatori fomația studențească de amatori „Mladost” din Timișoara aproximativ 20 de alte ansambluri folclorice, formații instrumentale și vocale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Bucovina. Scurtă incursiune în istoria Bucovinei Denumirea de Bucovina derivă de la cuvântul slav бyk care înseamnă fag și are sensul de „Ținutul fagilor”. Documentele medievale românești din secolele XIV-XVII, menționează termenul de Bucovina, în accepțiunea de „pădure de fag” sau „făget”. Cea mai veche mențiune documentară a Bucovinei, așa cum au numit-o austriecii, se află într-un act emis de Roman I Mușat, la 30 martie 1392, în care erau delimitate hotarele unor sate dăruite lui Ioanîș Viteazul, pe apa Siretului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
războaie mondiale (cu momentele ei mai importante: 1933, anul constituirii Asociației Scriitorilor din Banat, și 1934, când a avut loc mutarea Școlii de Belle-Arte de la Cluj la Timișoara), precum și majorității publicațiilor apărute în acea vreme la Timișoara, Lugoj, Oravița, Lipova, Făget sau contribuției unor scriitori ca Ioachim Miloia, Aurel Peteanu, Petru Sfetca, Pavel Bellu, Traian Russu-Șirianu, Alexandru Jebeleanu, Traian Liviu Birăescu, Virgil Birou, Ioan Stoia-Udrea, Anișoara Odeanu (despre care scrie în mod special). Ț. subliniază, de asemenea, rolul esențial în impulsionarea
ŢIRIOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
mâncăm și pâinea cu porția. Valea Mureșului fiind regiune deluroasă, cu puțin pământ arabil, ocupația noastră de bază era creșterea vitelor, a porcilor, a oilor, dealurile fiind bogate în pășune. Îmi amintesc de târgurile ce se țineau anual în localitățile Făget, Ilia, Zam, Bârzava, unde părinții noștri își duceau produsele spre vânzare grâu, porumb, fasole. Unde sunt boii, vacile, porcii care se aduceau în târguri și erau cumpărate pentru export, căci și atunci se făcea export de vite și cereale, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
, Traian (8. V. 1923, Făget, j. Timiș - 4. V. 1997, București), poet. Este fiul Anei (n. Stănescu) și al lui Milentie Iancu, țărani. Urmează Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj (1936-1943), apoi trei ani la Facultatea de Medicină din București (1943-1946), pentru a absolvi, în 1951
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
păduri de stejar...sus, pe Basaraba, vei struni caii din umbletul lor și îi vei lasă o vreme să răsufle, ...apoi, urmând un drum vechi de pământ, tăinuit de copaci bătrâni ce își înfrățesc crengile deasupra, tăind de-a curmezișul făgetul pe la Podu de Lut, vei ies, după o poștă de cale, de partea cealaltă a codrilor, pe valea Șiretului, la șleahul mare al Sucevei. Jos, pește copacii Zagaviei, se ghicește Târgu Răreșoaiei,Hîrlăul, care se înalță astăzi peste vremuri de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Articolul 1 Se aprobă studiul de fezabilitate a obiectivului de investiții "Extindere alimentare cu apă și canalizare în orașul Făget", județul Timiș, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici cuprinși în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform
HOTĂRÎRE Nr. 789 din 14 noiembrie 1994 privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiţii "Extindere alimentare cu apa şi canalizare în oraşul Faget", judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111411_a_112740]
-
Articolul 1 Imobilul, proprietate publică a statului, compus din construcție și terenul aferent, situat în orașul Făget, Aleea Sănătății nr. 1, județul Timiș, identificat potrivit anexei, care face parte din prezenta hotărâre, se transmite din administrarea Ministerului Învățământului în administrarea Ministerului Justiției, pentru sediul Judecătoriei Făget. Articolul 2 Transmiterea imobilului prevăzut la art. 1 se efectuează la
HOTĂRÎRE Nr. 869 din 2 decembrie 1994 privind transmiterea unui imobil situat în oraşul Faget, judeţul Timiş, din administrarea Ministerului Învăţământului în administrarea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111487_a_112816]
-
a statului, compus din construcție și terenul aferent, situat în orașul Făget, Aleea Sănătății nr. 1, județul Timiș, identificat potrivit anexei, care face parte din prezenta hotărâre, se transmite din administrarea Ministerului Învățământului în administrarea Ministerului Justiției, pentru sediul Judecătoriei Făget. Articolul 2 Transmiterea imobilului prevăzut la art. 1 se efectuează la valoarea de înregistrare din contabilitate existența la data predării-primirii acestuia. Articolul 3 Predarea-preluarea imobilului se face pe bază de protocol încheiat între cele două ministere, până la data de 31
HOTĂRÎRE Nr. 869 din 2 decembrie 1994 privind transmiterea unui imobil situat în oraşul Faget, judeţul Timiş, din administrarea Ministerului Învăţământului în administrarea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111487_a_112816]
-
5. 84. Sebok Gheorghe, născut la 9 februarie 1971 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Sebok Emeric și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Muhrengasse 55/ 3. 85. Penda Marius Alexandru, născut la 3 septembrie 1958 în localitatea Făget, județul Timiș, România, fiul lui Penda Achim și Angela, cu domiciliul actual în Germania, Berlin, Bodo Uhsestr. 11. 86. Nicolau Viorica, născută la 1 iulie 1948 în localitatea Vînjuleț, județul Mehedinți, România, fiica lui Iovanel Constantin și Ecaterina, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
1c. 65. Brenner Ana, născută la 2 iulie 1928 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, fiica lui Reiter Andrei și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, Bad Harzburg, Bismarckstr. 12. 66. Buschbacher Mariana, născută la 26 noiembrie 1960 în localitatea Făget, județul Timiș, România, fiica lui Muntean Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Lichteneiche, Schlesienstr. 2. 67. Durugy Csaba, născut la 26 decembrie 1958 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Durugy Alexandru și Viorica, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
HOTĂRÎRE Nr. 336 din 23 iunie 1994 privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiții "Extinderea cu 10 săli de clasă, laboratoare, sala de sport și cantină a școlii din localitatea Făget", județul Timiș Articolul 1 Se aprobă studiul de fezabilitate a obiectivului de investiții "Extinderea cu 10 săli de clasă, laboratoare, sala de sport și cantină a școlii din localitatea Făget", județul Timiș, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici prevăzuți în
HOTĂRÎRE Nr. 336 din 23 iunie 1994 privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiţii "Extinderea cu 10 sali de clasa, laboratoare, sala de Sport şi cantina a şcolii din localitatea Faget", judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110952_a_112281]