1,988 matches
-
cine să te creadă că l-ai înfruntat tu în față pe ăla, nici pe la spate nu ai fi îndrăznit să-l lovești” și iar râse arătându-l cu degetul, mirat că insul pipernicit din fața sa nu se face mici fărâme amestecându-se sub disprețul său. Crăcană se uită liniștit la toți, văzu neîncrederea imensă de pe fețele lor și-și dădu seama că trebuie să facă ceva, nu știa în acest moment, ce, dar trebuia să facă. Parasca țipă ascuțit: „Mă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o grijă ciudată începu să-i alerge nebună prin colțurile întregii sale ființe. Se așeză pe prispa mică a casei ridicată în pripă după viitură, lăsându-și capul în palmă, ațintindu-și privirea în țărâna curții de parcă tocmai acolo în fărâmele acelea de praf s-ar fi derulat un film groaznic, văzut și revăzut de nenumărate ori, și ca un ecou la huruitul acela de adineauri, auzi din nou, de data aceasta înregistrat pe cine mai știe ce peliculă a minții
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mănoasă a imboldului lăuntric, scriind acest volum, întemeind un muzeu, ,, nicicum la vreo însărcinare sau pentru vreo plată “, ci pentru semeni. Din demnitate se dă aici cu tifla celor lipsiți de modestie, ce cred ,, că ei și doar ei sînt fărîmă de soare, că ei și doar ei sînt în stare să facă să tacă și ... privighetoarea“. După cum, și o sensibilitate rară răzbate din paginile cărții: pentru omul-om, pentru natura cea mare și cea mică, pentru arbori și păsări, și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de sectanți sanguinari. Nebunia organizată împotriva noastră a cuprins târguri și orașe și sate. Frații noștri își părăseau copii bolnavi, părinți bătrâni, averi agonisite cu trudă... În nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, măcar de o fărâmă de milă. Sprijin cald și un cuvânt înțelegător, fie numai sentimental, ar fi fost primit cu recunoștință. Li s-au servit numai gloanțe, au fost sfârtecați cu topoarele, destui dintre ei și-au dat sufletul. / Li s-au smuls hainele
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
un bun prețuit și respectat. De aceea risipa, disprețul față de pâine, întâlnite la fiecare pas, îmi provoacă un sentiment de mâhnire și de revoltă. Numai cine nu a muncit și nu știe câtă trudă și transpirație sunt încorporate în fiecare fărâmă de pâine poate să o arunce în pubelele pentru gunoi sau, pur și simplu, pe stradă. Cei care săvârșesc asemenea fapte reprobabile, disprețuiesc o componentă vitală a existenței noastre, disprețuiesc o lume, lumea truditorilor care produc pâinea. Și e păcat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sinucide la vârsta de patruzeci și patru de ani. Cine se mai interesează de gândirea unui bolnav mintal care sfârșește prin a-și pune capăt zilelor în floarea vârstei? Care-i imbecilul în stare să crediteze poemul epicurian cu o fărâmă de interes, știind că este produsul unei individualități deranjate? Dificilă agape la adepții Răstignitului... Ca să calomniezi cu folos, trebuie să transformi o ipoteză plauzibilă în realitate confirmată. Nimic nu pare mai ușor de prezentat ca adevărat decât ceea ce este verosimil
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un coltuc de pâine ori o țigară. Să nu spunem că pentru a rămâne În viață. - De aceea știi, ca și mine, că, atunci când dezastrul Îl trimite pe om În haosul de unde a venit, toată patina aceasta civilizată se face fărâme, și el e iar ce era ori ce a fost Întotdeauna: un perfect fecior de lele. Celălalt s-a uitat atent la mucul de țigară pe care Îl ținea Între degetul mare și arătător. Apoi l-a aruncat departe, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (eseu), ediția a II-a, Polirom, Iași, 2005. A publicat Împreună cu studenții săi de la Jurnalism patru volume experimentale conținând reportaje sociale și analize de mentalitate; volumele, semnate Ruxandra Cesereanu & Co., sunt intitulate: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor, Limes, Cluj-Napoca, 2004; A doua Curte a Miracolelor, Tritonic, Cluj-Napoca, 2004; Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI, Limes, Cluj-Napoca, 2005; România Înghesuită. Ipostaze ale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România, 1949-1962, Polirom, Iași, 2005 (editor Împreună cu Constantin Iordachi). Andreea Iacob a absolvit Facultatea de științe Politice, secția Jurnalism. Are, de asemenea, un master În jurnalism. A publicat În volumele colective: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor, Limes, Cluj-Napoca, 2004; România Înghesuită, Limes, Cluj-Napoca, 2006. Daniel Iftene a absolvit Facultatea de științe Politice din Cluj-Napoca, secția Jurnalism. Master În jurnalism. A colaborat la volumele experimentale de reportaje sociale și analize
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dintr-o Curte a Miracolelor, Limes, Cluj-Napoca, 2004; România Înghesuită, Limes, Cluj-Napoca, 2006. Daniel Iftene a absolvit Facultatea de științe Politice din Cluj-Napoca, secția Jurnalism. Master În jurnalism. A colaborat la volumele experimentale de reportaje sociale și analize de mentalitate: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor, Limes, Cluj-Napoca, 2004; Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI, Limes, Cluj-Napoca, 2005; România Înghesuită, Limes, Cluj-Napoca, 2006. A participat la realizarea site-ului www
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
région européenne, Comité européen dé histoire et de stratégie balkanique, Editions Bélier, 2004. Kappeler, Andreas, Rossija - mnogonatsional’naia imperia, Moscova, 1997. King, Charles, The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture, Hoover Institution Press, Stanford, 2000. Lupan, Ilie (ed.), Fărâma cea de pâine, Chișinău, 1990. Meurs, Wim P. van, The Bessarabian Question in Communist Historiography, East European Monographs, Boulder, Co., 1994. Moraru, Anton, Istoria românilor. Basarabia și Transnistria, Tipografia „Universul”, Chișinău, 1995. Nahaylo, Bohdan, Swoboda, Victor, Soviet Disunion: A History
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
7); de carne (6); lemn (6); pămînt (6); cașcaval (5); gustoasă (5); hîrtie (4); parțial (4); fărîmătură (3); fragment (3); jumate (3); măr (3); obiect (3); părticică (3); ajutor (2); bucățică (2); cantitate (2); cozonac (2); dăruire (2); dulce (2); fărîmă (2); inimă (2); de lemn (2); lovitură (2); palmă (2); parcelă (2); o parte din (2); de pămînt (2); pumn (2); ruptă (2); de tort (2); una (2); unitate (2); aleasă; aliment; aparte; atît; bani; blană; de brînză; bombă; cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avere; azi; brînză; brutar; bucate; bucurie; bunătate; calorii; camion; cancer; carbohidrat; carbohidrați; carne; căldură; ceai; cîine; coace; coca; colaci; comunist; copt; covrig; credință; cremos; creștinism; cu unt; cumpărată; da; dietă; dulce; Dumnezeu; echilibru; existență; familie; făină și sare; făinoase; fărină; fărîmă; fărîmitură; feliată; firimituri; foamete; folositoare; gluten; grav; greu; har; hrincă; Hristos; incorect; indispensabil; iubire; îngrașă; îngrășare; însoțitor; jumări; kilograme; magazin; mama coace; margarină; maro; miere; mîine; mîncare de bază; morar; mucegăită; muștar; necesar; necesitate; nefeliată; nisip; a noastră; noastră; nucă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avea; de bine; bolnav; bucurie; bun-simț; cald; cantitate mică; caș; caviar; căldură; cerc; ceva; din ceva; chin; cîtă; cîțiva; cultură; cumpătare; cumpătat; cunoștințe; da; dans; darnic; deal; degetar; delăsare; delăsător; aproape deloc; durată; durere; educație; eliberare; fără; fărimitură; a fărîma; fărîmă; fărîmituri; firicel; foc; frumos; frustrare; aproape gata; geană; gol; gramaj; greșeală; greu; guvern; hașiș; important; inconsiderabil; inexistent; infim; inimă; insuficiență; încă; nu îndeajuns; îndrăzneală; a învăța; pe jumătate; limitare; limită; lipsuri; luptător; mai mic; mărunțiș; cu măsură; măsură; minus; minută
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
816/224/70/154/0 rupe: distruge (86); hîrtie (31); taie (26); strica (21); ață (18); strică (18); frînge (14); ața (12); sfîșia (11); tăia (11); sfîșie (10); tăcerea (10); tot (10); desface (9); distrugere (9); durere (9); haina (9); fărîmă (8); haină (8); haine (8); desparte (7); destramă (7); îndoaie (7); sparge (7); foaia (6); foaie (6); lanț (6); legătură (6); coase (5); a distruge (5); floare (5); funia (5); pîine (5); stricat (5); bucăți (4); creanga (4); distrus (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copacul; crapă; a crăpa; crăpat; creator; crengi; crin; dărîma; departe; derulare; a desface; a despica; despică; a destrăma; a se detașa; a deteriora; deteriora; dezamăgire; dezbina; dezbină; dezgolire; a dezlipi; dezlipi; dezmembra; dinți; distruse; doare; dragoste; duioșenie; dulce; enervant; face; fărîma; a fărîmița; fărma; fir; fisura; floarea; foarfecă; formă; a fragmenta; frăție; frică; frînghia; frînghie; frînt; fuga; fugă; fuge; fulgera; furios; ghiocel; gîl-gîl; gîtul; greșeală; gura; gura tîrgului; hainele; hîrtia; hîrtii; hotărîre; iederă; încalcă; încălțămintea; încet; îndoi; înlătura; întinde; întreg; întrerupe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
19); copil (15); a distruge (13); jucărie (12); deteriora (11); rău (10); tot (9); defect (8); distrugere (8); cioburi (7); lucruri (7); defecta (6); geam (6); greșeală (6); greși (6); mîncare (6); neîndemînatic (6); răutate (6); sticla (6); arunca (5); fărîma (5); fărma (5); jucării (5); lucru (5); mașină (5); neatenție (5); ruina (5); supărare (5); țipa (5); vechi (5); dărîma (4); dezastru (4); dezmembra (4); a face (4); fărîmă (4); obiect (4); pagubă (4); pierde (4); telefon (4); ajutor (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); mîncare (6); neîndemînatic (6); răutate (6); sticla (6); arunca (5); fărîma (5); fărma (5); jucării (5); lucru (5); mașină (5); neatenție (5); ruina (5); supărare (5); țipa (5); vechi (5); dărîma (4); dezastru (4); dezmembra (4); a face (4); fărîmă (4); obiect (4); pagubă (4); pierde (4); telefon (4); ajutor (3); calculator (3); a deteriora (3); distrus (3); mașina (3); pahar (3); a repara (3); a rupe (3); rupt (3); sticlă (3); vaza (3); altera (2); avaria (2); bucăți (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
morții parcă trece prin anotimpuri și se adună ca o permanență, trăim parcă cu acest implacabil sentiment al morții. și "pruncul nostru" cu fiecare zi este mai aproape de moarte. E poate interesant de remarcat că viața poartă în ea o fărâmă de absolut, de eternitate: "Aplecați asupra morții cu adevărat întâia oară vom vedea limpede/ pierind eternitatea din noi pentru totdeauna". Nașterea, moartea sunt prezentate biblic, chiar și Mesia a fost supus legilor vieții și luptei. Ideea nașterii însoțită de sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în propria creație sau de fapt ne căutăm în propria creație? (Ciurdar Cristian); dacă citim lumea la fel cum citim un text (Opera Emanuela); Eu port acum o mască sau nu? (Schanovszki Vlad); mă voi descoperi pe mine în fiecare fărâmă de artă de care voi da? ce o să aflu despre creator la o privire mai atentă? (Ostoia Roxana); pentru a putea vedea întregul, trebuie să-i cunoști fiecare mască (Lazea Ileana); sunt capabilă să cunosc lumea citind creația, arta? (Savulov
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mai multe măști pe care am încercat să le aflăm." (Iarina Aliteea Zăvoianu) "un anonim pe care ni se pare că-l cunoaștem un pic mai bine" (Silviu Tuca) "Anonimul ascuns în spatele măștii reprezintă întreaga putere a imaginației noastre, orice fărâmă de univers concretă ori abstractă." (Radu Băltean) Propuneți alte două teme (probleme) care pot fi abordate transdisciplinar. • orice ar trebui abordat transdisciplinar, pentru că, în esență, totul este transdisciplinar, eventual: literatura (sau arta în general) și aspecte ale societății (culturi, paradigme
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pare doar simplu divertisment. Am căutat sursa literară a acelei opere cinematografice de neuitat. Și am găsit o povestire a lui Alexandru Sahia, sumară și destul de palidă. Câtă putere de creație" mi-am spus "în artistul care, plecând de la acea fărâmă de text, a creat un întreg univers!". Nu știam prea multe despre el, deși numele era unul cu rezonanță: Alexa Visarion. Puțin mai târziu, tot înainte să încep studiile de Teatrologie la UNATC "I.L. Caragiale", am descoperit acel nume pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
satisfacție adevărată, sunt plătite foarte scump. Ele există doar ca un liant pentru momentele următoare de chin. Mă bucur și mi-e frică. Mi-e frică chiar de bucuria pe care o trăiesc. Dar e sigur că această bucurie, această fărâmă de bucurie mă ajută să o pot lua de la capăt. Imbrâncit e greu să mergi înainte. Când se termină un spectacol? Probabil când mori. In toată munca mea de până acum există doar momente care mi-au plăcut. Restul e
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
reîncarnări, dispariții misterioase. Conștient de propria izbăvire prin actul povestirii, evazionist în legenda originilor, se află în contrast flagrant cu tipul de investigație al anchetatorilor care refuză să creadă că există un sens metafizic, tanscendent al întâmplărilor. În istorisirile învățătorului Fărâmă, un alter ego al lui Eliade, "sacrul e atât de bine camuflat în profan încât nu știi când intri în mitologie ieșind din realitate și când intri în realitate părăsind domeniul mitologiei". Sunt amintite în acest sens și povestirile ce
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ăsta le-ar fi povestit. Nu că treaba asta ar fi contat. A fost invitat la cină. Ca în familia celor trei ursuleți sau, mai degrabă, ursuloi. Toți erau grași, de-abia încăpeau pe scaunele ce se puteau face oricînd fărîme sub greutatea lor. Au mîncat varză cu cîrnați oare mîncau așa în fiecare seară sau acum s-au pregătit pe fugă special pentru oaspetele neprevăzut? De cînd era mama acasă, Radu a fost obișnuit să mănînce puțin seara, cam trei
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]