327,624 matches
-
vizibil și stilistic, În limba franceză, traducerea aparținând Paulei Romanescu. Și grafic, actualul tom, cu ingenioase ilustrații, datorate Elenei Forța, are o splendidă copertă, realizată de Daniel Nicolescu, după Sfânta familie, de Michelangelo. Nu Întâmplător am indicat ca enunț terminal... familia, care presupune armonie, unitate, Înțelegerea Între vârste diferite, iubirea aproapelui. Căci poetul de față este un martir al singurătății, prin forța profesiunii care te cere mereu flacără, om viu, contributor la toate etapele de realizare ale filmului. Iar ca scenarist
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
războiul, apoi Închiriate diverșilor oameni veniți În oraș cu servicii la marile Întreprinderi dunărene, sau refugiați din alte părți ale țării ocupate de ruși, mai ales din Bucovina și Basarabia. Într una din aceste case locuia amica mea Medi cu familia ei, care a plecat printre primii În Israel, apoi doamna profesoară Ungureanu cu fiul, Mihai, coleg de generație cu mine, mai târziu doctor. Alături de casa lui Medi urma o casa cu etaj , cu ziduri groase și o poartă grea de
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
o grecoaică frumoasă și tare blândă, iar tatăl lor un vaporean solid și năbădăios care Își bătea nevasta când venea băut; parcă s-ar fi tras din neamul celebrului Terente-fură-fete din legendele Bălții Brăilei. După casa lor urma cea a familiei Beizadea, de sorginte turcească, cu doi băieți mai mari decât mine, iar următoarea era a familiei Vișinescu care avea tot doi flăcăi lungi și deșirați ca niște plopi cărora le uitase Dumnezeu măsura; și aceștia erau corcituri de greci cu
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
bătea nevasta când venea băut; parcă s-ar fi tras din neamul celebrului Terente-fură-fete din legendele Bălții Brăilei. După casa lor urma cea a familiei Beizadea, de sorginte turcească, cu doi băieți mai mari decât mine, iar următoarea era a familiei Vișinescu care avea tot doi flăcăi lungi și deșirați ca niște plopi cărora le uitase Dumnezeu măsura; și aceștia erau corcituri de greci cu macedoneni și români. Partea dreaptă a străzii Ștefan ce Mare se sfârșea pentru mine la străduța
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
eram atât de simandicoase la alegerea partenerilor de zbenguială; nu conta decât să fie cât mai mulți la număr ca să ne formăm echipele pentru bătălii. Alături, parcă văd casa unde locuia Puiu Christoloveanu, mutat mai târziu la Brașov, apoi a familiei Stoica ce avea o fată Înaltă și drăguță care mergea la școala catolică, așa că nici ea nu ieșea niciodată la joacă cu plebea zgomotoasă a străzii. Jeni ieșea numai duminica cu părinții, Însă eram În foarte bune relații cu ea
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
eram În foarte bune relații cu ea, fiindcă mămica ei, tanti Chița, Îmi cosea rochițe frumoase , fiind o maestră de lucru plină de talent și pricepere la modă. Mai vizualizez o altă casă Îngrijită unde se mutase mai târziu o familie de basarabeni tare cumsecade cu două fete, dintre care Olea venise tot la școala noastră ; În aceiași curte cu ei locuia sora renumitului profesor Edmond Nicolau, specialist În cibernetică, care preda la Politehnica din București și la Academia de Stiințe
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
care Olea venise tot la școala noastră ; În aceiași curte cu ei locuia sora renumitului profesor Edmond Nicolau, specialist În cibernetică, care preda la Politehnica din București și la Academia de Stiințe Economice. Urma un set de case cu câteva familii de greci Înrudiți Întrei ei: Eros cu părinții și doamna Marica, mătușa lui cu cățeii pechinezi, apoi verișoara lui Tasia, (Anastasia), o persoană destul de retrasă, poate puțin mai timidă. Cu aceștia nu eram În relații apropiate fiindcă erau cu cel
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
ar fi dorit să-și „bage În cârd” cu noii veniți neștiindu-i cine sunt. După 1951 nu l-am mai văzut pe Eros; plecase cu părinții În Grecia și de acolo În America. După casele grecilor urma cea a familiei Butuc cu două fete foarte drăguțe si liniștite, mai mari decât noi, apoi casa unde locuia domnul Graff, un neamț plecat mai târziu În Germania, iar alături Marica, o altă colegă de școală, ai cărei părinți erau greci: tatăl vaporean
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
mai mari decât noi, apoi casa unde locuia domnul Graff, un neamț plecat mai târziu În Germania, iar alături Marica, o altă colegă de școală, ai cărei părinți erau greci: tatăl vaporean , iar mama casnică , precum majoritatea soțiilor din aceste familii ale călătorilor pe apă. Casa lor care era situată chiar peste drum de doamna Iutzi. De acolo mai făceam câțiva pași și dacă traversam Calea Călărașilor, coborând pe Ștefan cel Mare spre Dunăre, ajungeam la Vadul Budurului unde aveam o
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
câteva dimensiuni În acelaș timp. Dacă am fi adunat toți vecinii de pe strada Ștefan cel Mare, numai de la Dunăre până la strada Primăverii, puteam face ceace astăzi s-ar numi „comunitate globală”, adăugând celor descriși mai Înainte mai mulți evrei, câteva familii de turci, armeni, nemți, bulgari, macedoneni și lipoveni care locuiau pe străzile paralele cu a noastră. La Școala primară nr. 6, care se afla atunci la colțul Căii Călărașilor cu Grivița și paralelă cu a noastră, eram vreo nouă naționalități
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
e) Născut din Încrucișarea cu lupi infernali. Este una din credințele pe care le expune Romulus Vulcănescu În lucrarea sa, Mitologie românească. f) Născut din al nouălea frate din nouă frați lunatici. Pamfile citează această credință , conform căreia mezinul unei familii, În care toți cei nouă frați sunt născuți În aceeași lună, este predestinat să devină pricolici”. ...Cu alte cuvinte, prin intermediul Sângelui (ca ntrun POTIR GRAAL resuscitat!), Esența Sacră LUP infiltreză și transcende esența ne-sacră umană - RESACRALIZÂND-O!!! ...LYCANTROPOS este
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
ochelarii și s a urcat În “Fieslerul” care Îl aștepta cu motorul pornit la capătul pistei. A decolat apoi fericit făcând tuturor un semn prietenesc cu mâna, plecând În ultima lui misiune, la capătul căreia Îl aștepta nu Întâlnirea cu familia, ci cea cu eternitatea. După plecarea slt. Theodor Lisaniuc, lt. Buchiu a decolat Împreună cu generalul aviator Garleanu pe o rută lungă de inspecție a unităților de aviație din Brașov, Buzău, Bacău, Roman, Iași, Suceava și Botoșani. Peste tot au Întâlnit
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
va vorbi oare de el, sau nu?” (Bartolomeu Anania, Memorii, Polirom, 2008, p. 240). La vremea aceea, eu trăiam ascuns În București, fiind căutat În mod intens de Securitate și am aflat de arestarea colonelului Popovici de la un prieten al familiei mele, avocatul Nache Simionescu, din baroul Ilfov, care era unul dintre puținii, În afară de bunii mei prieteni și tovarăși de Împotrivire, cu care am ținut legătura - la insistențele lui - cu toate că Îi spusesem că mă găsesc sub urmărirea Securității pentru participarea la
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
loc prima trecere a lui Cârțan În „țară” prin „Vama cucului“ prin locul vegheat de cei doi soli ai pământului românesc trimiși către Înălțimi: Negoiul și Moldoveanul. Aude aici legenda lui Negru Vodă. Din 2 oct. 1865 rămâne În fruntea familiei căci Își pierde tatăl. În 1867 Îi spune mamei sale: „Anul aista am să plec dincolo”. Și-o face În 22 mai, ajunge În Bărăgan unde, spre mirarea lui, câmpul se termina departe, acolo unde cerul se unește cu porumbul
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Încărcați de cărți În spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de acolo. A rămas bolnav și slăbit mult după acea Întâmplare. N-a mai avut putere să ajungă acasă și a fost adăpostit de familia Lahovary, la Sinaia. Simținduși sfârșitul, le-a cerut celor care-l Îngrijeau să-l Îngroape acolo, În pământul liber al țării, unde să poată aștepta Împlinirea visului de-o viață Întregirea neamului românesc. În august 1911 a murit, fiind Înmormântat
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
dimensiunile ei cele mai pământene. Un tânăr orfan află adevărul dureros despre rudele sale și vrea să pună lucrurile în ordine, cum crede el că se cuvine. Așa că, în final, își omoară bunica, pe care o consideră vinovată de declinul familiei. Sfârșitul (și nu numai, din păcate) e schematic, personajul principal acționează sub imperiul predeterminării. În altă povestire, o sută de obligațiuni CEC dispar din seif. Rodica, având acces direct asupra lor, e ținută responsabilă. La final, după ce trecuse prin drama
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
destinelor omenești. Măcar ceva și despre Jurnal suedez, marele jurnal al Gabrielei Melinescu , din care au apărut mai multe volume. Este jurnalul experiențelor cotidiene și jurnalul amintirilor, jurnalul creației, al lecturilor, al călătoriilor, al acomodării cu noul mediu, cu noua familie, al desprinderii de o lume și al găsirii alteia. În tot ce poeta consemnează simțim încordarea spiritului, miza existențială pusă în joc. Nu doar imediatul este vizat ci relația complexă cu timpul. Gabriela Melinescu este o prezență de prim-ordin
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
și se va numi Minunatul Manamba, iar Marele Duce Arhitect și Marele Duce Inginer îl vor însoți de acum pe el, în calitate de sfetnici. Planul lor imediat: de a reconstrui Avenida Populista. Un megaloman de talie mai mică e Cașa, capul familiei din piesa Cașalotul. Mediul din care face parte - mahalaua promiscuă -, nu produce decât personaje declasate. S-ar putea spune despre ele, fără exagerare, că a doua lor natură sunt imoralitatea și alcoolismul, deloc străine nici celor două fiice ale familiei
Megalomani mari și mici by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9306_a_10631]
-
familiei din piesa Cașalotul. Mediul din care face parte - mahalaua promiscuă -, nu produce decât personaje declasate. S-ar putea spune despre ele, fără exagerare, că a doua lor natură sunt imoralitatea și alcoolismul, deloc străine nici celor două fiice ale familiei, care vor cu orice chip să se mărite. Pretendenții la mâna lor sunt - nimic surprinzător - un spărgător și un jucător de barbut. Celelalte două piese, C.V. Ministerial și Cravata, mai slab conturate în comparație cu primele, satirizează birocrația anchilozantă a unui minister
Megalomani mari și mici by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9306_a_10631]
-
lumi uitate. Acolo îi așteaptă să se-ntoarcă Surori neîntâlnite niciodată în albele pătrate ale zilei; Umbrele lor iubite-i împresoară Și când pășesc pe val au mii de fețe. Ce greu le e apoi să se desprindă Din brațele familiei nevăzute, Când șovăie pe drumul deșteptării! Poate de-aceea mie nu-mi mai vine Să-nchid vreodată ochii la culcare. 11 ianuarie 2007 Repovestire Pereții minții mele Se-acoperă cu fresce Și văd cu ochii-nchiși Cum scapără pe boltă
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
la pătrat), atunci când este satisfăcut sau se Împarte (cu altul), atunci când nu ajunge să corespundă... algebric. Aici mai intră În ecuație și salariul pe care el trebuie să-l ducă acasă, la copilași. Așa că apare o operație de Împărțire Între familie și plăcerile zilnice care sunt costisitoare și, până la urmă, intervine calculul suplimentar pe bază de o necunoscută pe care o notăm cu litera „C” fiindcă poate fi și ciubuc mărunt, poate fi și corupție mare. Iar În acest caz, când
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
i-am aplicat o repartiție. Mi-a indicat că unu cu galoane trebuie să ia salariu și de la noi, i-am aplicat pontaju. Mi-a indicat că nevasta lu tovarășu trebuie menajată, am pus-o nenormată. Mi-a indicat că familia lu șefu trebuie să se recreeze, am golit casa de odihnă... Eu am aplicat tot ce mi s-a indicat. În rest, am tăcut. Că de asta-s sindicat și la asta mă pricep: să aplic... Să aplic indicația partidului
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
politice, În vreme ce guvernele dinainte, fiind populiste și nepunând impozite, nu aveau bani, ceea ce-i obliga pe guvernanți să-și ia plata În natură: ba o fabrică pe dai-boje, ba un teren cu un leu metrul pătrat, ba o casă-două pentru familii, pentru socri, pentru cumnați. Și ele au Încurajat corupția pe care noi nu facem decât să o preluăm. Dar n-am preluat-o doar așa, ci ca s-o perfecționăm, să o modernizăm, să o accelerăm, conform programului guvernării pe
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
spuneam, este categorică influența sosirii lui Columb În America asupra folclorului românesc. Argumentăm aceasta prin popularul refren „Ia porumbu, / Na, porumbu!”. Dacă nu ajungea Columb În America, noi n-am fi avut habar ce-i aceea „Zeea maysplantă anuală din familia gramineelor originară din America “ și ne-ar fi lipsit din folclor cel mai popular refren. Atât de popular, cum devenise după război refrenul „vin americanii!” cântat cu speranță, chiar și multă vreme după ce au venit rușii. Aici aș Îndrăzni, din
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
fapt, când cioplește așchii, aruncând și din mine o mie de cioburi colorate. Să ne transforme-n vitralii și-n stâlpi de piatră, asta vrea el. Nu sunt foarte sigur, dar, poate, totuși, voi fi făcând și eu parte din familie. Las și eu în juru-mi un fel de zumzet, un fel de muzică, urmez și eu tot felul de zigzaguri, mă risipesc în vorbe, vorbe, vorbe, flecărind despre mine precum în Bacovia, ca despre Altceva. - Tu ce dai, eu ce
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]