3,378 matches
-
centrul și în jurul marginilor fantomelor, trebuie să fie mai mică sau egală cu 1,5% din valoarea de bază. 2.4. Indicele de doză la tomografia computerizată (CTDI) ● Măsurătorile CTDI pentru o singură secțiune, pentru fiecare filtru de ajustare al fasciculului și pentru fiecare grosime disponibilă de secțiune, nu trebuie să devieze mai mult de ± 20% din valoarea de bază. 2.5. Grosimea secțiunii iradiate ● Lățimea întreaga la semiînălțimea profilului de doză nu trebuie să difere mai mult de ± 20% din
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
echipamentele radiografice dentare panoramice, dar ei trebuie să aibă grijă să asigure că acel criteriu ales trebuie să fie potrivit pentru acea aplicație. 1. Calitatea radiației Tensiunea tubului RX trebuie să fie cel putin 50 kV. 2. Filtrarea Filtrarea în fasciculul util trebuie să fie echivalentă cu cel puțin 1,5 mm Al la tensiuni ale tubului RX de până la 70 kV și de 2,5 mm pentru tensiuni peste 70 kV. 3. Distanță focar piele (FSD) ● Distanță focar piele trebuie
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
să fie de cel putin 20 cm pentru echipamente cu tensiuni ale tubului RX selectabile peste 60 kV și de cel puțin 10 cm pentru echipamente cu tensiuni ale tubului RX egale sau mai mici de 60 kV. 4. Dimensiunea fasciculului ● Diametrul câmpului trebuie să fie de maximum de 60 mm la capătul exterior al aplicatorului de fascicul. 5. Întrerupătorul orar ● Exactitatea trebuie să fie de maximum 20% ● Precizia trebuie să fie de maximum 10% 6. Randamentul tubului ● Pentru tensiuni ale
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
kV și de cel puțin 10 cm pentru echipamente cu tensiuni ale tubului RX egale sau mai mici de 60 kV. 4. Dimensiunea fasciculului ● Diametrul câmpului trebuie să fie de maximum de 60 mm la capătul exterior al aplicatorului de fascicul. 5. Întrerupătorul orar ● Exactitatea trebuie să fie de maximum 20% ● Precizia trebuie să fie de maximum 10% 6. Randamentul tubului ● Pentru tensiuni ale tubului în domeniul 50 'f7 70 kV randamentul tubului trebuie să fie 30-80 æGy/mAs la 1
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
20% ● Precizia trebuie să fie de maximum 10% 6. Randamentul tubului ● Pentru tensiuni ale tubului în domeniul 50 'f7 70 kV randamentul tubului trebuie să fie 30-80 æGy/mAs la 1 m de la focar. VII. Mamografia 1. Generarea și controlul fasciculului RX. Sursă de radiații X 1.1. Debitul dozei ● Debitul dozei la o distanță egală cu distanță focar film (FFD), trebuie să fie cel putin 7,5 mGy/s. 1.2. Distanță sursă imagine ● Distanță sursă imagine trebuie să fie
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
nu sunt de aplicație universală dar indică sensul termenilor care sunt utilizați în prezența anexă. a) Baza și voalul [D(min)] ... Densitatea optică a unui film neexpus după developare. b) Calitatea radiației ... ● O măsură a puterii de penetrare a unui fascicul de radiații X, care se caracterizează în general prin tensiunea tubului RX și a stratului de semiatenuare. c) Compresia sânului ... ● Aplicarea unei presiuni asupra sânului în cursul unei mamografii cu scopul de a îl imobiliza și a prezenta o grosime
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
caracterizează în general prin tensiunea tubului RX și a stratului de semiatenuare. c) Compresia sânului ... ● Aplicarea unei presiuni asupra sânului în cursul unei mamografii cu scopul de a îl imobiliza și a prezenta o grosime a sânului mai uniformă pentru fasciculul de radiații X. d) Criterii stabilite ... Într-un program de asigurare a calității, variațiile acceptabile în urma unei testări de constantă care indică performanțele funcționale satisfăcătoare ale apărăturii testate. e) Densitatea optică (OD) ... Logaritmul raportului dintre intensitatea luminii incidente perpendiculare pe
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
și de a-l întrerupe atunci când este atinsă expunerea la radiații presetată a receptorului de imagine. Tensiunea tubului poate fi sau nu controlată automat. ăă) Strat de semi-atenuare ... ● Grosimea unui absorbant care atenuează la jumatate kerma în aer a unui fascicul de radiații X colimat în condiții de împrăștiere limitată. bb) Tensiunea tubului ... ● Diferența de tensiune (kilovolt, kV) aplicată între anodul și catodul tubului RX în cursul unei expuneri radiografice. cc) Teste de constantă ... Oricare dintre o serie de teste, efectuată
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
de 0,1% din coeficientul liniar de atenuare al apei. ● NCS - Comisia Olandeză pentru Dozimetria Radiației ● SPECT - tomografie computerizată cu emisie de fotoni ● WHO - Organizația Mondială a Sănătății Tabelul V.1 Testele relative la performanțele mecanice și geometrice, la calitatea fasciculului și la precizia câmpului luminos și criteriile de acceptabilitate ale acestora
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
instalații, utilaje sau aparate care funcționează cu radiații electromagnetice: infraroșii, ultraviolete, microunde, de medie sau înaltă frecvență și lasere, cu excepția laserelor de mare putere, neecranate, care șunt prevăzute în grupă I de muncă. 19. Lucrul la mașinile de sudat cu fascicul de electroni. 20. Recuperarea argintului. Fabricarea pulberii și a electrozilor de zinc - argint; încărcarea bateriilor; prepararea electrolitului. 21. Fabricarea bateriilor termochimice. 22. Prelucrarea mecanică, lipirea plăcilor antiradiante cu conținut de plumb și cobalt ce se montează pe mașini speciale. 23
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
instalații, utilaje sau aparate care funcționează cu radiații electromagnetice: infraroșii, ultraviolete, microunde, de medie sau înaltă frecvență și lasere, cu excepția laserelor de mare putere, neecranate, care șunt prevăzute în grupă I de muncă. 19. Lucrul la mașinile de sudat cu fascicul de electroni. 20. Recuperarea argintului. Fabricarea pulberii și a electrozilor de zinc - argint; încărcarea bateriilor; prepararea electrolitului. 21. Fabricarea bateriilor termochimice. 22. Prelucrarea mecanică, lipirea plăcilor antiradiante cu conținut de plumb și cobalt ce se montează pe mașini speciale. 23
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
instalații, utilaje sau aparate care funcționează cu radiații electromagnetice: infraroșii, ultraviolete, microunde, de medie sau înaltă frecvență și lasere, cu excepția laserelor de mare putere, neecranate, care șunt prevăzute în grupă I de muncă. 19. Lucrul la mașinile de sudat cu fascicul de electroni. 20. Recuperarea argintului. Fabricarea pulberii și a electrozilor de zinc - argint; încărcarea bateriilor; prepararea electrolitului. 21. Fabricarea bateriilor termochimice. 22. Prelucrarea mecanică, lipirea plăcilor antiradiante cu conținut de plumb și cobalt ce se montează pe mașini speciale. 23
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
în care monofilamentele se obțin prin extrudere- etirare-țesere, agentul de ranforsare- reticulare este adăugat în masa de polimer anterior operației de extrudere. Reticularea poate fi realizată și prin iradiere, înainte și/sau după procesul de țesere, monofilamentele fiind iradiate cu fascicule de electroni de la 0,1 până la 100 kGy (preferabil 10-60 kGy). Prin comparație cu reticularea chimică, în cazul reticulării prin iradiere este eliminat efectul de reticulare miez/manta. Fasciculul de electroni penetrează complet monofilamentele astfel încât reticularea este uniform repartizată în
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
înainte și/sau după procesul de țesere, monofilamentele fiind iradiate cu fascicule de electroni de la 0,1 până la 100 kGy (preferabil 10-60 kGy). Prin comparație cu reticularea chimică, în cazul reticulării prin iradiere este eliminat efectul de reticulare miez/manta. Fasciculul de electroni penetrează complet monofilamentele astfel încât reticularea este uniform repartizată în întregul material. Metoda de reticulare prin iradiere a țesăturilor [230] permite, în funcție de cerințele industriei, tratarea materialului textil/pâslei complet, în întregime sau numai pe anumite zone. Materialele tehnice nețesute
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
cea completă este dureroasă) și flexia AMF la 30° pentru 4-5 săptămâni. 14.5. PARTICULARITĂȚILE LEZIUNILOR NERVOASE ALE MÂINII 14.5.1. STRUCTURA NERVILOR PERIFERICI Nervii periferici conțin fibrele nervoase prelungiri ale neuronilor medulari și din ganglionii spinali grupate în fascicule care la rândul lor sunt reunite în grupe fasciculare, această organizare fiind menținută de scheletul conjunctiv al nervului. Nervii periferici au trei tunici conjunctive: epinervul, perinervul și endonervul. Epinervul reprezintă stratul extern, cu rol protector și de suport pentru vasele
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
reprezintă stratul extern, cu rol protector și de suport pentru vasele sangvine neurale. I se descriu două componente: una externă, epitronculară, cu rol protectiv și una intratronculară, ce susține grupele fasciculare. Perinervul este cel care reunește fibrele pentru a forma fascicule. El formează o barieră de difuziune ce menține o presiune endoneurală pozitivă și un mediu intrafascicular optim. Endonervul formează structura de suport pentru fiecare fibră nervoasă cunoscută sub denumirea de tub endoneural - suportul histologic al creșterii axonale. Nervii periferici au
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
nevroamelor. Dacă manipularea atraumatică a nervului nu este stăpânită sau dotarea materială nu o permite, atunci un simplu fir în „U” sau două fire laterale vor apropia capetele nervului secționat. Principiul reparării nervilor periferici constă în coaptarea capetelor nervoase astfel încât fasciculele din bontul proximal să vină în contact cu cele corespondente din capătul distal, astfel încât creșterea axonală să restabilească distribuția periferică a fibrelor nervoase cât mai aproape de schema inițială. Acest lucru nu este posibil fără ajutorul microscopului operator, capabil să asigure
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
capătul distal, astfel încât creșterea axonală să restabilească distribuția periferică a fibrelor nervoase cât mai aproape de schema inițială. Acest lucru nu este posibil fără ajutorul microscopului operator, capabil să asigure magnificații de până la 40 de ori ce asigură diferențierea corectă dintre fascicule și țesutul conjunctiv intratroncular. Funcție de structurile trunchiului nervos prin care trece acul de sutură, se descriu mai multe tipuri de neurorafii. Sutura epineurală este o sutură ce coaptează circumferențial epinervul extern. Este cea mai simplă neurorafie și cea mai puțin
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
puțin traumatizantă, dar are dezavantajul de a nu putea realiza o corespondență fasciculară certă în interiorul trunchiului nervos. Tehnica este indicată în special pentru nervii mici, oligofasciculari (nervii digitali). Sutura fasciculară circumferențială (Michon) caută să stabilească o corespondență mai bună a fasciculelor prin excizia limitată a epinervului extern și coaptarea fasciculelor periferice. Tehnica este mai laborioasă și mai traumatizantă, fără a putea asigura coaptarea fasciculelor centrale. Sutura epiperineurală (Bourrel) combină avantajul tehnicii ușoare și atraumatice a suturii epineurale cu cel al coaptării
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
realiza o corespondență fasciculară certă în interiorul trunchiului nervos. Tehnica este indicată în special pentru nervii mici, oligofasciculari (nervii digitali). Sutura fasciculară circumferențială (Michon) caută să stabilească o corespondență mai bună a fasciculelor prin excizia limitată a epinervului extern și coaptarea fasciculelor periferice. Tehnica este mai laborioasă și mai traumatizantă, fără a putea asigura coaptarea fasciculelor centrale. Sutura epiperineurală (Bourrel) combină avantajul tehnicii ușoare și atraumatice a suturii epineurale cu cel al coaptării fasciculare periferice din sutura Michon. Este tehnica cel mai
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
nervii mici, oligofasciculari (nervii digitali). Sutura fasciculară circumferențială (Michon) caută să stabilească o corespondență mai bună a fasciculelor prin excizia limitată a epinervului extern și coaptarea fasciculelor periferice. Tehnica este mai laborioasă și mai traumatizantă, fără a putea asigura coaptarea fasciculelor centrale. Sutura epiperineurală (Bourrel) combină avantajul tehnicii ușoare și atraumatice a suturii epineurale cu cel al coaptării fasciculare periferice din sutura Michon. Este tehnica cel mai des utilizată în prezent, fiind aplicată cu succes atât la nervii mici, cât și
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
coaptării fasciculare periferice din sutura Michon. Este tehnica cel mai des utilizată în prezent, fiind aplicată cu succes atât la nervii mici, cât și la cei polifasciculari, cu sau fără organizare pe grupe fasciculare. Sutura interfasciculară încearcă să coapteze direct fasciculele corespondente, atât de la periferia cât și din interiorul trunchiului nervos. Deși tehnic se poate realiza o corespondență fasciculară perfectă, aceasta se face cu prețul unui traumatism neural important și prin manevre extrem de delicate și laborioase. Din aceste motive, sutura interfasciculară
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
suprafeței secțiunii transversale a conductorului j. În cazul conductoarelor fasciculare se adoptă un conductor de rază echivalentă, calculabilă cu relația (Fig.5.6b), [Compatibilité], [Cristescu 93], [Gary]: 0 ,ff R n rnr R= (5.11) r0 fiind raza conductoarelor dintr-un fascicul, iar nf numărul acestora. În baza teoremei lui Gauss, intensitatea câmpului electric în orice punct M(x,y) se calculează cu relația [Compatibilité], [Cristescu 93], [Gary]:(5.12) unde kr reprezintă vectorul de poziție al punctului M(x,y), în raport cu punctul
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
pe pereți, iar în interior cu lucr ări în u lei și grafică. În ambele cazuri mi-am fixat să lucrez cu gama de culori de la butucul viței de vie până la strălucirea vinu lui în p ocalul pus în dreptul unui fascicul de lumină. Da, căci și culorile de la Cotnari sunt unice, precum licoarea de aici, ca prin lucrări de grafică și de ulei să mă alătur celor care au scris ș i încă mai scriu de faima podgoriei și a elixirului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în pereții ambilor ventriculi la nivelul joncțiunii atrioventriculare, dezvoltându-se spre vârful inimii. * Formarea sistemului excitoconductor Sistemul excitoconductor al inimii este format din nodul sinoatrial, care generează impulsurile electrice, nodul atrio-ventricular, responsabil de transmiterea impulsurilor de la atriu la ventricul, și fasciculul atrioventricular, cu ramurile sale dreaptă și stângă. Experimentele embriologice moderne sugerează că celulele crestelor neurale dau naștere sistemului conductor al inimii, activitatea nodului sinusal fiind demonstrată o dată cu apariția celulelor crestelor neurale în inimă. Miocardul primar al tractului de scurgere regresează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]