5,283 matches
-
popas și pentru evreii care făceau comerț ambulant, cu marfa în spate. Tata îi compătimea și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de ameninț area cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să fie „luat” de ruși
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se puteau vinde, care aveau preț. Am rămas toți goi și fără mâncare. A fost, pentru noi, o primăvară cu o foamete cumplită. Nu erau nici ouă, nici păsări, nici miei, nici lapte sau brânză. Nu aveam decât mămăligă cu fasole sau cu varză murată. Când foamea sa întețit în casa noastră, tata a cumpărat de la un lipovean un butoiaș cu hamsii sărate, plătite cu două piei de oaie. Erau un soi de peștișori, puțin mai mari, mai groși decât acul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
populația rurală, cauzată fiind de lipsa unei vitamine esențiale În metabolismul proteic și anume niacina (vitamina B3, sau PP - pelagro-preventivă). Totuși cantitatea mică de proteină (vegetală) pe care o conțin aceste alimente nu satisfăceau nevoile de bază ale aportului proteic. Fasolea, mazărea, bobul și lintea, iar mai apoi soia și floarea soarelui vor Îmbogăți paleta alimentară a populației și vor spori substanțial aportul proteic de origine vegetală, dar mai consistent vor spori aportul lipidic prin uleiurile vegetale extrase din aceste plante
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
floarea soarelui vor Îmbogăți paleta alimentară a populației și vor spori substanțial aportul proteic de origine vegetală, dar mai consistent vor spori aportul lipidic prin uleiurile vegetale extrase din aceste plante. Dintre acestea un loc aparte aveau să-l aibă fasolea care se cultivă În țara noastră din secolul al XVIII-lea, supranumită și „carnea săracului” (plantă agățătoare nepretențioasă, crescând În orice condiții, Își are originea În America Centrală) și soia care pătrunde la noi În 1876, Întâi În Transilvania apoi se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu proprietăți terapeutice. Alin Ciupală referindu-se la alimentația primei jumătăți al secolului al XIX-lea, odată cu avântul producției agricole din perioada regulamentului organic (1829-1859) spune că „alimentul de bază era mămăliga din făină de porumb la care se adăuga fasolea, laptele, varza, ceapa și usturoiul”, de asemenea, amintește pentru prima dată de cultivarea orezului. „Laptele era așa de puțin că nu se Întrebuințează ca aliment ci ca medicament” observa dr. Nicolae Lupu la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar unul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Niște băieți pe care Gazeta i-a flatat atunci cînd le-a spus că sînt second-hand, îmbrăcați în galben cu ciorapi roșii, tăcuți din solidaritate, cu capete pătrate, care conduc Federația de 14 ani, au dat cu secrețiile nazale în fasolea calificării la Mondialele din 2006. Mai rău de-atît nu puteam ajunge, mai prost de-atît nu puteam arăta. în tribune, cocaina elegantă, cu fes și cravată. La Roma, deștiul lui Chivu, fisurat între un șpriț și-un tenis cu piciorul. Pe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
zarzavaturi în totalul suprafeței arabile depășește 5%. Principalele tipuri de legume cultivate în zonă sunt: solanofructoase (tomatele, ardeii, vinetele), bulboase (ceapa și usturoiul), rădăcinoasele comestibile (morcovul, țelina, pătrunjelul), vărzoase (varza albă și varza roșie), bostănoase (castraveții și bostănașii) și păstăioase (fasolea și mazărea). În structura suprafețelor cultivate cu legume, ponderile cele mai mari le au tomatele 50%, varza - 21%, ceapa - 18%, ardeii - 9% și usturoiul - 2%. Cultura pepenilor verzi și galbeni apare izolat pe raza comunei, dând o productivitate de până
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
C.P.A.D.M.); - 1992: CONSUMCOOP; - 1996: Cooperativa de Consum. Obiectul de activitate al Cooperativei consta în: - schimbul de produse între sate și orașe; aprovizionarea familiilor de la sate cu mărfuri alimentare și nealimentare; - achiziționarea surplusului de produse agroalimentare (păsări, iepuri, ouă, fasole, nuci, semințe de dovleac, etc.); - prestări servicii către populație: industriale - croitorie, tricotaje, atelier lăcătușărie, sifonarii și gogoșerii; neindustriale - frizerie și coafură, transport hipo, închirieri de veselă pentru diferite evenimente, băi publice etc. Conducerea Cooperativei de Consum de-a lungul timpului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grădinăritul intensiv, de vreme ce pe la 1688 se lua zeciuială din grădinile de legume și zarzavat. În anul 1851, răzeșii din Dealu Perjului se obligau să plătească lui Iordache Popa pentru banii împrumutați dijmă pe 6 ani din principalele legume: fasole, ceapă, varză, cartofi. În anul 1928 existau în satele din zonă doi grădinari la Tarnița, unu la Oncești și doi la Dealul Perjului. Până la colectivizare, zeci de fântâni cu cumpene scoteau apa din puțuri special amenajate, pentru a uda grădinile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de mare,/ Ca roua de soare/ Să rămână Ionel curat, luminat/ Ca soarele când răsare,/ Ca busuiocul în floare,/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Dumnezeu’’ Descântecul „de cerpelit”. Când cineva mânca ardei iute, brânză de oi iuțită, pepene galben sau fasole și acestea nu-i prieau, i se înroșea și i se umfla nasul. Erau semne că persoana respectivă se îmbolnăvise de „cerpelit”. Atunci, bolnavul alerga la tușa Ileana a lui Spiridon, care știa să descânte. Ea folosea pentru descântec o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
răscruce de drumuri, plutitoare pe râuri sau lacuri, reprezintă același mesaj de sacralitate al ritualului. Unele lămpi sunt făcute din sticlă, altele din lut sau din pastă de orez. Ceremonialul din Thailanda avea boluri din lut ce conțineau orez, semințe, fasole și ulei așezate în trei locuri diferite din templu opuse intrării și focul era menținut aprins între ele trei zile. Cordoane de lumină erau plasate în jurul locurilor sacre budiste, cu fir de bumbac muiat în ulei într-o nucă de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ales a celora de origine vegetală, asigurându-se 5 mese pe zi cu un conținut variat de fructe, legume și cereale, evitând consumul de carne prelucrată sau carne roșie și insistând pe consumul de pește, carne de pasăre și boabe (fasole) ca alternative alimentare. TRATAMENTUL LEZIUNILOR PRE-CANCEROASE Întrucât multă vreme s-a vehiculat conceptul potrivit căruia leucoplaziile și eritroplaziile preced adesea dezvoltarea cancerelor orale, s-a crezut că extirparea acestor arii mucozale modificate va preveni apariția respectivelor cancere. Dar există studii
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
mazăre etc.) și cu caracteristici optime pentru recoltarea mecanică (semănare directă, toleranță la erbicidare, rezistență la boli/dăunători, maturare ± concomitentă, rezistență la impactul prin cădere etc. Caracteristicile acestor produse sunt deci de natură să optimizeze recoltarea mecanică (mazăre de grădină, fasole de grădină, ardei pentru boia, pavii/piersici pentru compot, vișine, castraveți cornichon, unele rădăcinoase, ceapa ceaclama, spanac, tomate etc.) În ultimele decenii au apărut soiuri de legume sau fructe specializate pe destinație: tomate pentru depelare (Di Roma, San Marzano), tomate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lobodă, pătrunjel de frunze și alte specii de legume mai puțin răspândite, de la care se consumă frunzele; b) produse horticole foarte perisabile sunt dintre fructe: coacăze, afine, agrișe, printre legume: castraveți, dovlecei, ceapă verde, usturoi verde, formele legumicole de cicoare, fasole de grădină, mazăre de grădină, ridichea de lună, sparanghel, soiuri de salată cultivate în câmp; c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireșe, vișine, caise, prune, piersici, struguri; legume: ardei, tomate, vinete, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci cultivate, iar
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
subțiri, cu celule epidermice mai puțin modificate (cazul cireșelor, vișinelor, prunelor, strugurilor, afinelor, coacăzelor, tomatelor, castraveților), au la o perioadă de timp după recoltare o fermitate slabă, dar își mențin elasticitatea. Produse care se ofilesc. Legumele de frunze, păstăile de fasole sau mazăre, cartofii timpurii, ardeii, sparanghelul, evoluează într-un timp mai scurt sau mai îndelung către o stare de ofilire, mai superficială (reversibilă) sau mai profundă (ireversibilă). Soiurile de salată din culturile protejate au frunze cu o conformație mult mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și Anglia este folosit maturometrul Mather-Platt, cunoscut și în țara noastră. Tenderometrele de diferite tipuri, măsoară forța de strivire. Sunt aparate complicate și precise, adaptabile la diverse produse sau probe. Mult folosite în Germania, la fabricile de conserve pentru mazăre, fasole boabe, mere proaspete, ele pot determina și rezistența la tăiere sau fibrozitatea la sparanghel, țelină, fasole păstăi și porumb zaharat. După Tătaru Mariana și colab., (1998), tomatele de seră supuse compresiunii și ambalate diferențiat pe parcursul păstrării comerciale în condițiile mediului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
forța de strivire. Sunt aparate complicate și precise, adaptabile la diverse produse sau probe. Mult folosite în Germania, la fabricile de conserve pentru mazăre, fasole boabe, mere proaspete, ele pot determina și rezistența la tăiere sau fibrozitatea la sparanghel, țelină, fasole păstăi și porumb zaharat. După Tătaru Mariana și colab., (1998), tomatele de seră supuse compresiunii și ambalate diferențiat pe parcursul păstrării comerciale în condițiile mediului ambiant, au avut o evoluție calitativă diferențiată. Forța de comprimare de 1Kgf timp de 30 minute
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mazărea verde, păstârnacul, strugurii, prunele. 3. Grupa a treia (80-90%) cuprinde majoritatea legumelor și fructelor. a. O umiditate de 80-85% au ceapa, pătrunjelul, pepenii galbeni, dovleceii, prazul și majoritatea fructelor. b. O umiditate de 85-90% se constată la ardei, conopidă, fasole verde, gulii, morcovi, ridichi, sfeclă roșie, țelină, varză, căpșuni și piersici (predomină legumele). 4. În a patra grupă, produsele au conținutul maxim de umiditate totală (peste 90%), aici încadrându-se numai legume: castraveți, ciuperci, pepeni verzi, salată, spanac, sparanghel, tomate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
proporție de 0,5 ppm. Concentrația este mult depășită în jurul uzinelor unde se utilizează în aliajele anticorozive. Utilizarea sa în fabricarea utilajelor, ambalajelor sau vaselor alimentare este dăunătoare, datorită acțiunii sale cancerigene și toxice. Dintre produsele horticole, spanacul, salata și fasolea, rezistă mai puțin la concentrațiile sporite de cadmiu, în timp ce varza și tomatele le suportă. Cuprul existent în sol în cantitate medie de 20 ppm, poate fi conținut și în plante între 10 ppm, dar devine toxic peste 20 ppm. Utilizarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
straturi suprapuse care se încrucișează. Aceste fibre sunt cimentate într-un liant format din alți polimeri vegetali, hemiceluloze și substanțe pectice. Conținutul în celuloză al produselor horticole este în general sub 1%, fiind mai mare de un procent la conopidă, fasole verde, țelină, agrișe și coacăze negre. Fibrele vegetale (celuloză+substanțe pectice) au un important rol în alimentație. Acestea sunt insolubile în apă și au o mare capacitate de absorbție și de legare a acesteia. Datorită acestor proprietăți, ele drenează din
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
între 0,2% (vișine) și 0,9-1,3% (coacăze negre). La legume, valori minime întâlnim la ceapă (0,2-0,4%), tomate, sparanghel, dovleac (0,35%), iar valorile medii cele mai mari la varză (1,05%), morcovi (1,3-1,5%) și fasole verde (1,4%). Trebuie menționat însă faptul că la majoritatea fructelor, conținutul maxim de substanțe pectice depășește 1%. Evoluția conținutului în substanțe pectice, pe parcursul maturării, poate fi urmărită ca proces caracteristic la pere. Protopectina scade cantitativ, pe seama creșterii proporției de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
P, Fe, Mg, Cu etc. Conținutul produselor horticole în protide variază în raport cu specia, soiul sau țesutul analizat. Conținutul mediu al legumelor oscilează între 6,5 % (usturoi, mazărea verde) și 1 % (castraveți). Boabele uscate de mazăre conțin 23 %, iar cele de fasole 21 %. S-a stabilit o ordine și prin raportarea conținutului proteic la conținutul în umiditate totală: mazăre (6,3/78), broccoli (3,6/89,1), porumb zaharat (3,5/72,7), spanac (3,2/90,2), conopidă (2,7/91
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
noastră un maximum de conținut în protide îl au migdalele (18 %) și nucile (l6 %), iar conținutul minim se constată la mere (0,5 %) și pere (0,5 %). Legumele mai cunoscute care conțin peste 2% protide sunt spanacul, conopida, broccoli, cartofii, fasolea verde, ciupercile, pătrunjelul și prazul. Legumele de la care se consumă frunzele au un conținut important de protide, dacă este raportat la substanța uscată (30 %). Aceste protide au o valoare biologică ridicată datorită conținutului în aminoacizi esențiali. Spanacul este considerat o
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sunt răspândite la numeroase specii și în toate organele vegetale. Legumina este o albumină identificată în mazăre și în alte leguminoase. Globulinele sunt mult mai răspândite, reprezentând 50% din totalul proteinelor ca substanțe de rezervă. Legumelina din mazăre, faseolina din fasole, legumina (mazăre și fasole), tuberina (cartofi), amandina (migdale) sunt mai cunoscute. Au fost identificate globuline și în spanac, ciuperci, tomate, castraveți, pepeni verzi etc. Globulinele au o reacție mai acidă decât albuminele, datorită conținutului mai ridicat în acid glutamic și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]