1,569 matches
-
americani, cea mai mare parte dintre ei fiind membri ai Consiliului Economic Româno-American. Președintele român s-a întîlnit cu aceștia pe 24 martie și le-a cerut să convingă Congresul să renunțe la reînnoirea anuală a "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Aceasta era "singura problemă" care stătea în calea acordurilor comerciale pe termen lung. România avea nevoie de o Clauză valabilă pentru mai mulți ani2426. Ascultîndu-l pe liderul român, comercianții americani își dădeau seama că mai există încă o problemă. Hotărîndu-se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului 2432. Cei ce susțineau Clauza pentru România nu erau siguri pe poziția Administrației. Ei se așteptau ca în cele din urmă, Casa Albă să cedeze presiunilor exercitate de către Departamentul de Stat și să recomande reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Acesta din urmă nu voia să anuleze Clauza României. Reînnoirea anuală a acesteia îi oferea Departamentului măcar un mijloc diplomatic prin care putea schimba ceva în România. Oricît de mici ar fi fost aceste schimbări, ele justificau acordarea în continuare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washington. Dacă Bucureștiul ajunsese să fie criticat pentru drepturile omului de către o altă țară membră a Pactului de la Varșovia, era clar că modul în care trata el aceste drepturi era mult sub standardele impuse de reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Proiectele de legi comerciale și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România În acest timp, cei ce pledau, la Washington, pentru suspendarea Clauzei României își sărbătoreau recentul succes repurtat în Congres. Proiectul de lege comercială aprobat de către Camera Reprezentanților, pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de către o altă țară membră a Pactului de la Varșovia, era clar că modul în care trata el aceste drepturi era mult sub standardele impuse de reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Proiectele de legi comerciale și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România În acest timp, cei ce pledau, la Washington, pentru suspendarea Clauzei României își sărbătoreau recentul succes repurtat în Congres. Proiectul de lege comercială aprobat de către Camera Reprezentanților, pe 30 aprilie, includea și o suspendare pe șase luni a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nici în disputa referitoare la drepturile istorice privind Transilvania. Președintele nu avea nimic de cîștigat dacă lua partea uneia din cele două țări în această dispută. În consecință, Simons s-a limitat, în declarațiile sale, la "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. Reînnoirea depindea, în primul rînd, de conformarea politicii românești de emigrare la criteriul Jackson-Vanik. Și din acest punct de vedere, prin această reînnoire se obținuseră progrese reale, care se puteau estima prin miile de emigranți români care trăiau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Casa Albă. Wolf a întrebat auditoriul ce vrea Administrația să sprijine: un regim totalitar sau poporul român?2455 Ultima derogare Pe 2 iunie 1987, președintele american a înaintat Congresului decizia sa. România avea să-și păstreze "Clauza națiunii celei mai favorizate". Reagan a precizat din nou, într-o declarație suplimentară, că îi fusese "excepțional de greu" să ia această hotărîre. Cîntărise cu mare atenție criticile vehemente la adresa situației drepturilor omului din România. El împărtășea îngrijorarea Congresului și a altora cu privire la încălcarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îi fusese "excepțional de greu" să ia această hotărîre. Cîntărise cu mare atenție criticile vehemente la adresa situației drepturilor omului din România. El împărtășea îngrijorarea Congresului și a altora cu privire la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Și totuși, "Clauza națiunii celei mai favorizate" îi ajuta pe oameni. Aceasta făcuse posibilă reîntregirea a mii de familii. Prin intermediul Clauzei se puteau produce schimbări în România și președintele nu avea de gînd să compromită aceste avantaje 2456. În ciuda faptului că membrii Camerei Reprezentanților își declaraseră deja
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În ciuda faptului că membrii Camerei Reprezentanților își declaraseră deja poziția cu privire la Clauza României, Comisia pentru Drepturile Omului și Organizații Internaționale a susținut audieri pe tema Drepturile omului în România și implicațiile acestora pentru politica SUA și "Clauza națiunii celei mai favorizate". Smith, Hall și Wolf și-au început pledoariile. Erau foarte dezamăgiți de hotărîrea președintelui. Clauza nu mai venea în sprijinul unui "număr substanțial de oameni", cum sugera Reagan 2457. În încheierea depoziției sale, Frank Wolf a arătat că "cetățenii României
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
substanțial de oameni", cum sugera Reagan 2457. În încheierea depoziției sale, Frank Wolf a arătat că "cetățenii României îl privesc pe premierul Gorbaciov ca pe marele eliberator, un campion al drepturilor omului, deoarece văd în reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" de către SUA un sprijin acordat președintelui Ceaușescu"2458. În fața Comisiei n-au mai fost chemați decît Richard Schifter, secretar adjunct de stat pentru drepturile omului și probleme umanitare, și Thomas Simons, delegat pe lîngă secretarul adjunct de stat. Schifter a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prezentat considerentele ce stăteau la baza hotărîrii prezidențiale. Deși recunoștea că mai existau, încă, probleme privind procesul de emigrare, Administrația era de părere că "situația din România este acum mai bună decît ar fi fost fără "Clauza națiunii celei mai favorizate"". Președintele era cît se poate de conștient de îngrijorarea Congresului și reflectase în mod serios la votul prin care Camera optase pentru suspendarea Clauzei. Pentru a lua această decizie, el a făcut un raționament și a ajuns la concluzia că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
șase luni. Cosusținătorii știau că dacă Senatul aprobă acel amendament care era identic ca formulare cu cel aprobat, pe 30 aprilie, de către Camera Reprezentanților, atunci proiectul final adoptat de cele două Camere avea să includă suspendarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Conform hotărîrii Chadha, acesta era singurul mod în care Congresul putea nesocoti hotărîrea președintelui de reînnoire a Clauzei. Armstrong a făcut un amplu și pătimaș apel la colegii săi, căci aprobarea Senatului era crucială. Scopul suspendării era acela de a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
parte și drepturile omului și emigrarea, pe de cealaltă 2463. El a citat dintr-un articol recent, scris de Mihai Botez, un disident român pe care Bucureștiul nu-l lăsa să emigreze. Botez arăta că prin "Clauza națiunii celei mai favorizate", "Occidentul a dovedit că s-a asociat cu cea mai incompetentă, înapoiată și jignitoare formă a comunismului"2464. Armstrong nu intenționa să permită continuarea acestei asocieri. În fruntea opoziției se aflau senatorii Lloyd Bentsen, din Texas, Bob Packwood, din Oregon
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a schimba în mod legal regulile acceptate de către București în 1976. Amendamentul Camerei și al Senatului atrăgea în mod public atenția asupra noilor condiții pe care trebuia să le respecte România pentru a-și păstra "Clauza națiunii celei mai favorizate". Clauza depindea atît de drepturile omului, cît și de indicii de emigrare. Ceaușescu a reacționat așa cum era de așteptat, calificînd votul Senatului ca pe un "act de ostilitate"2466. El a încercat, însă, să-și mențină relațiile cu Statele Unite pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adoptarea proiectului de lege comercială, inclusiv a amendamentului pentru România. Ca urmare, nici Camera Reprezentanților și nici Senatul nu au aprobat vreo moțiune de protest împotriva derogării propuse de președinte și astfel, România și-a păstrat "Clauza națiunii celei mai favorizate" pînă în iulie 1988. Proiectul legii comerciale generale Susținătorii amendamentelor de suspendare și-au îndreptat atenția asupra întrunirii comitetelor Camerei și Senatului, care și-au început deliberările în septembrie. A fost o reuniune de anvergură, la care au participat 199
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de suspendare a Clauzei României. Reagan a acceptat să ia această cerere în considerație 2486, însă, pe 5 decembrie, și-a prezentat raportul bianual privind implementarea prevederilor acordului de la Helsinki fără să facă nici o referire la "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România 2487. Între timp, la București se petreceau evenimente care aveau să le dea și mai multă apă la moară lui Wolf și colegilor săi. Pe 15 noiembrie, muncitorii de la Uzina de camioane și mașini Steagul Roșu din Brașov
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o întrevedere pe care au avut-o cei doi congresmeni cu Ioan Totu, ministrul de Externe al României. Bucureștiul nu avea nici un interes ca politica internă românească să fie supravegheată de organizații internaționale 2498. Ceaușescu respinge "Clauza națiunii celei mai favorizate" Pe 26 ianuarie 1988, Ceaușescu și-a aniversat împlinirea vîrstei de 70 de ani. Aparatul propagandistic al partidului elogia "cucernica modestie" a secretarului general. A doua zi, Ceaușescu acorda cea de-a 17-a amnistie, prin care erau eliberați toți
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de vedere al României, fostul ambasador Aggrey a ajuns la concluzia că aceasta însemna "evrei, unguri și creștini"2505. La începutul lunii septembrie 1985, reprezentanții români au declarat ziarului "New York Times" că "ceea ce putem accepta... pentru "Clauza națiunii celei mai favorizate" are o limită"2506. Ceaușescu știa că proiectul legii comerciale avea să fie, în cele din urmă, aprobat, atrăgînd după sine noi condiții pentru Clauză, care aveau să impună reforme majore în ceea ce privește situația drepturilor omului din România. El nu era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Bogdan, "s-a hotărît să dea înfrîngerile la o parte și să sfîrșească prin a părea un erou"2507. La scurt timp după plecarea lui Whitehead, Ceaușescu a comunicat Washingtonului că România nu mai dorește "Clauza națiunii celei mai favorizate"2508. În acest timp, Comisia pentru Drepturile Omului și Organizații Internaționale a Camerei Reprezentanților susținea audieri pe tema Schimbări recente în politica SUA privind drepturile omului. Recenta publicare a acelui Raport privind situația drepturilor omului în 1987, întocmit de către Departamentul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
publicată a lui Ion Pacepa, Orizonturi roșii, descriind-o ca pe o lucrare ce prezenta limpede regimul Ceaușescu exact așa cum este, ca pe o înșelătorie 2509. Președintele român comunicase Departamentului de Stat că nu mai dorește "Clauza națiunii celei mai favorizate", însă în anunțul său se preciza și faptul că voia ca Washingtonul și nu Bucureștiul să facă publică această înștiințare. Întrucît Ceaușescu își exprimase speranța ca anularea Clauzei să nu afecteze alte acorduri bilaterale și nici relațiile de prietenie, Washingtonul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au aflat de hotărîrea lui Ceaușescu și au scos, discret, amendamentele de suspendare a Clauzei din agenda legislativului 2511. Pe 26 februarie 1988, Departamentul de Stat a anunțat că România "a hotărît să renunțe la reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" așa cum era aceasta prevăzută prin condițiile acordului Jackson-Vanik". Ca urmare, Administrația avea să nu-și mai exercite dreptul de derogare, Clauza României expirînd, astfel, pe 3 iulie 1988. În afară de aceasta, începînd cu data de 3 iulie, România nu mai putea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că România a și informat Washingtonul că nu mai acceptă reînnoirea Clauzei în condițiile prevăzute de Amendamentul Jackson-Vanik. Bucureștiul punea aceste probleme legate de Clauză pe seama "anumitor cereri ostile... (care)... se folosesc de reînnoirea anuală a... ("Clauzei națiunii celei mai favorizate")... ca de un mijloc de a ponegri România și de a se amesteca în treburile ei interne". În articol se preciza că atunci cînd guvernul român și-a comunicat decizia, el a solicitat niște consultări bilaterale, pentru "a clarifica problemele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
diversele companii americane. La cîteva săptămîni după anunțul din februarie al Departamentului de Stat, liderul român a trimis membrilor Consiliului Economic Româno- american un mesaj prin care îi îndemna pe aceștia să facă demersuri în vederea reacordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate". El a dispus, de asemenea, ca organizațiile românești de comerț exterior să mențină volumul comercial la aceeași valoare și după anularea Clauzei 2519. În mai, Ceaușescu a invitat la București un grup de 65 de oameni de afaceri americani. Aceștia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru tot anul 1987. De asemenea, exporturile românești pentru Statele Unite au ajuns la 475 milioane de dolari în prima jumătate a anului 1988, comparativ cu cele 782 milioane, pentru 19872523. Ambele părți știau, însă, că fără "Clauza națiunii celei mai favorizate", fără garanții și credite guvernamentale, puține afaceri aveau să mai înflorească. Mai mult decît atît, prin schimbările din Europa de Est se disponibilizau noi piețe, mai ales în Ungaria, care beneficia de Clauză, de credite și garanții. Pentru companiile care se dedicaseră
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a lăsa derogarea să expire 2524. La sfîrșitul lunii, acesta a emis o proclamație prin care stabilea că începînd de pe 3 iulie, importurile românești, inclusiv cele aflate încă în depozite nu mai pot beneficia de "Clauza națiunii celei mai favorizate"2525. Relațiile româno- americane ajunseseră într-o nouă etapă, una în care Washingtonul rămăsese cu prea puține pîrghii pentru a mai putea influența politica românească. CAPITOLUL XIX Postscriptum: București, 25 decembrie 1989 Primul an fără "Clauza națiunii celei mai favorizate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
favorizate"2525. Relațiile româno- americane ajunseseră într-o nouă etapă, una în care Washingtonul rămăsese cu prea puține pîrghii pentru a mai putea influența politica românească. CAPITOLUL XIX Postscriptum: București, 25 decembrie 1989 Primul an fără "Clauza națiunii celei mai favorizate" Autorii aveau de gînd să încheie această carte cu momentul suspendării Clauzei și într-adevăr, trecuse de atunci un an și jumătate, timp în care nu s-a petrecut nimic demn de a fi consemnat. Însă, pe 25 decembrie 1989
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]