3,956 matches
-
1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999. Ediții: I. Macrea, De-aș mai fi odată june, pref. edit., Sibiu, 1995; S. Fl. Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
căzut o stea”. Miorița este rugată să o consoleze pe bătrâna măicuță a păstorului, vorbindu-i de aceeași înșelătoare nuntă. Cununia este acum prezentată mai succint, pentru că măicuța cunoaște sensul limbajului figurat din testament. Ea trebuie să afle numai că feciorul ei s-a însurat „C-o fată de crai, / Pe-o gură de rai”. Testamentul ciobanului constituie nucleul tematic principal al baladei, episodul care îi susține osatura. Aproape de sfârșitul versiunii Alecsandri, portretul moral al ciobanului este completat cu portretul fizic
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
cinstite să se ducă după o ambarcațiune dispărută, în toiul sezonului de vînătoare? Ia uită-te, Flask, ce palid e tipul! Palid pînă-n albul ochilor! Nu, nu cred că hainele, ci altceva trebuie să fie la mijloc... Ă Propriul meu fecior se află în ambarcațiunea aceea! gemu căpitanul. Pentru numele lui Dumnezeu, te rog, te conjur! adăugă el, adresîndu-se lui Ahab, care îi ascultase cu destulă răceală rugămintea, închiriază-mi pe timp de patruzeci și opt de ore nava dumitale - îți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
patruzeci și opt de ore nava dumitale - îți plătesc bine pentru asta - dacă nu-i altă cale, închiriază-mi-o, te rog, numai pentru patruzeci și opt de ore, nu mai mult! Te rog... trebuie... trebuie să faci asta! Ă Feciorul lui! exclamă Stubb. Așadar, despre fiu-său e vorba! Retrag ce am spus în legătură cu hainele și cu ceasul... Ce zice Ahab? A, trebuie să-l salvăm pe băiatul acela! Ă S-a înecat împreună cu toți ceilalți, ieri noapte, murmură bătrînul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noapte, murmură bătrînul de pe insula Man, care stătea în spatele celor doi secunzi. Am auzit - ați auzit cu toții gemetele duhurilor lor. Ă Ceea ce făcea și mai tristă această întîmplare era faptul - despre care aveam să aflăm în curînd - că, pe lîngă feciorul din ambarcațiunea pierdută, bietul căpitan mai avea un fecior în echipajul uneia din celelalte ambarcațiuni, care fusese despărțită de corabie în împrejurările amintite, astfel încît nefericitul tată se văzuse pus în fața unei dileme cumplite, pe care nu putuse s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
celor doi secunzi. Am auzit - ați auzit cu toții gemetele duhurilor lor. Ă Ceea ce făcea și mai tristă această întîmplare era faptul - despre care aveam să aflăm în curînd - că, pe lîngă feciorul din ambarcațiunea pierdută, bietul căpitan mai avea un fecior în echipajul uneia din celelalte ambarcațiuni, care fusese despărțită de corabie în împrejurările amintite, astfel încît nefericitul tată se văzuse pus în fața unei dileme cumplite, pe care nu putuse s-o rezolve decât primul său secund, alegînd instinctiv soluția adoptată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în concepția lui aspră nantucketeză, despre dragostea părintească, să-l inițieze de timpuriu în pericolele și minunile unei profesiuni îmbrățișate de neamul său, încă din noaptea timpului. Nu rareori se întîmplă ca un căpitan din Nantucket să-și trimită vreun fecior încă fraged, într-o expediție de trei sau patru ani, pe o altă corabie decît cea pe care-o comandă, astfel încît primul contact cu meseria de vînător de balene să nu fie îndulcit de părtinirea firească, dar ne la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nicovală, primind fiece lovitură, fără să se clintească. Ă Nu plec de-aici pînă nu-mi vei spune da! exclamă străinul. Fă pentru mine ceea ce ai dori să fac pentru dumneata într-o situație asemănătoare. Căci și dumneata ai un fecior, căpitane Ahab - deși încă un copilaș, aflat acum la adăpost acasă - dar e un copilaș făcut la bătrînețe, da, da... ai început să te moi, văd eu... Hai, dați fuga, oameni buni, pregătiți-vă să brațați vergile! Ă Stop, strigă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nisipuri, ci tocmai din aspectul ei bizar, asemănător cu al unei pajiști, aspect datorat întinselor straturi de „brit“ ce plutesc necontenit în zona respectivă, unde este vînată cel mai adesea, balena normală“ în.a.). Personaj biblic, unul dintre cei trei feciori ai lui Ithar, din neamul lui Levi, de care se leagă episodul trecerii Mării Roșii, descris în Ieșirea. Șarpe uriaș, în America de Sud. Erik Pontoppidan î1698-1764), teolog danez, autor al unei Istorii naturale a Norvegiei. Pentru a salva orașul Calais, asediat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
veni pluguri, tractoare și vom ieși În răsărit de soare pe Întinsele pământuri - bărbații, femeile, pruncii peste tot va fi același cântec deplin - cântecul meu”. (Victor FELEA. - Cântecul plugarului sărac. În: Flacăra, II, nr. 11 (63), 19 mart. 1949). * „Dumitru, feciorul văduvei cel mic, A intrat În ateliere ucenic. Carnetul de utecist e pitit la piept; pasul nu-i tremură, pasul e drept Ședințele ilegale de UTC, departe după gară, Lumina lămpilor de fochist pâlpâie: se stinge se aprinde iară Șinele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În versuri, dezvăluindu-și ființa: Gheorghe Păun și Ioniță Domil, mineri, betegiți În vremea burgheziei, care astăzi sub călăuza „fratelui Partid” renasc la o altă viață, brigadierul de la Bumbești-Livezeni care-i scrie logodnicei despre bucuriile muncii voluntare, bătrâna căreia „trei feciori i-a trimis Hicler În pământ” și care tocmai de aceea spune: «am venit să votez pentru Soare, că votez pentru pace». Deasemenea el nu se mulțumește să laude ditirambic țara nouă, ci luându-și În serios rolul de reporter
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
preferat al povestirilor sale, câmpia Dunării, el redă În nuvela sa lupta țărănimii sărace de pe fostele moșii ale Vorvorenilor, pentru alcătuirea primei gospodării colective din regiune. În fruntea acestei acțiuni se află Ion Lepădatu, trimis de Comitetul Central al Partidului, fecior de țăran sărac din sat. Chiaburii caută să Împiedice, prin tot felul de mijloace, alcătuirea gospodăriei, conștienți că acest lucru Înseamnă nimicirea lor. (Ă). Meritul de necontestat al lui Petru Dumitriu este această urmărire atentă a realității noastre, prezența lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Petre Solomon. - Aniversarea lui 18 martie 1871; nr. 129, 25 mart.: Petru Vintilă. - Balada pentru pace; nr. 130, 131, 6 aprilie: Victor Felea. - Autocritică; Bardos B. Arthur - De pe culme; Aurel Baranga - Cântecul soldatului căzut la Dunkerque, Cântecul mamei rămase fără feciori, Cântec muncitoresc; - nr. 132, 15 apr.: Nina Cassian. - Poetul negru; Margareta Aligher - Femeilor de pretutindeni; - nr. 135, 6 mai: A. E. Baconsky. - Locomotiva 40070; Veronica Porumbacu - Adevărul fără viză; - nr. 136, 13 mai: Petru Vintilă - Fiecare cu visul lui; - nr.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
narațiuni și care o disting de la Început. În primul rând nu ni se mai Înfățișează o imagine a boierimii strălucitoare, luminoasă În bunăstarea ei, cuprinzând tipuri umane acceptabile, chiar când erau lipsite de vlagă, ca În cazul «Răscoalei» lui Rebreanu (feciorul lui Miron Iuga sau ușurateca dar fascinant de frumoasa Nadina). Aici, imaginea de ploșnițe a boieroaicelor dela curtea Vorvorenilor e realizată cu extraordinară măiestrie. Bătrână pe jumătate nebună, bolnavă, murdară, zgârcită și câinoasă, sora-sa care o pândește spre a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin utilizarea liniei de pauză („iar modelul de caligrafie - scris de mână”), mai ales că, În asemenea context, linia de pauză este flancată de blancuri, care fac și mai vizibilă elipsa. - când izolează un substantiv de o apoziție explicativă: „Zeus, feciorul lui Cronos, făcu semn din sprânceană că primește” (A. Odobescu); - construcțiile gerunziale și participiale, cu sau fără determinări, așezate la Începutul frazei se despart prin virgulă: „Fiind mediocru și ca Învățătură, și ca inteligență, n-a putut să izbutească” (G.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ca arbore sacru („axă a lumii”) în riturile de nuntă și de înmormântare, cultul aurorei („Dintre toate neamurile Europei, numai românii au o credință în auroră, pe toate planurile și sub toate aspectele vieții individuale și sociale”). Capitolul Confreriile de feciori, predominant descriptiv, nu atinge valoarea studiului monografic despre cetele de feciori din Țara Oltului, aparținând lui Traian Herseni și intitulat Forme străvechi de cultură poporană românească. În capitolele următoare (Colindele: Coconul, feciorul și fata mare, Colindele: Leul, ciuta, cerbul, vulturul
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
de înmormântare, cultul aurorei („Dintre toate neamurile Europei, numai românii au o credință în auroră, pe toate planurile și sub toate aspectele vieții individuale și sociale”). Capitolul Confreriile de feciori, predominant descriptiv, nu atinge valoarea studiului monografic despre cetele de feciori din Țara Oltului, aparținând lui Traian Herseni și intitulat Forme străvechi de cultură poporană românească. În capitolele următoare (Colindele: Coconul, feciorul și fata mare, Colindele: Leul, ciuta, cerbul, vulturul, dulful), se inventariază cu subtilitate bogatele simboluri populare ale bestiarului carpatic
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
aspectele vieții individuale și sociale”). Capitolul Confreriile de feciori, predominant descriptiv, nu atinge valoarea studiului monografic despre cetele de feciori din Țara Oltului, aparținând lui Traian Herseni și intitulat Forme străvechi de cultură poporană românească. În capitolele următoare (Colindele: Coconul, feciorul și fata mare, Colindele: Leul, ciuta, cerbul, vulturul, dulful), se inventariază cu subtilitate bogatele simboluri populare ale bestiarului carpatic. Meritul autorului este acela de a sublinia că, deși unele tipuri de colinde se întâlnesc și în folclorul popoarelor vecine, cele
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
ca atâtea versuri coșbuciene. Este de reținut, deopotrivă, un foarte des întâlnit dialog, eliptic, dar copleșitor, resimțit în câteva poeme ale sale, cum sunt Di-acasă, Nă carti [O scrisoare], de fapt veritabile poeme-epistole de la părinți către fiul plecat departe, de la fecior către părinții lui, și unul și ceilalți fiind la fel de îndurerați că nu le stă în putere să stăvilească ruinarea obștii hărțuite, între etnii vrăjmașe, acolo, în Balcani. Nu pot fi uitate nici poemele de „jale” ale lui C., cele în
CACIONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
-
de prețuirea lui M. Dragomirescu), „Revista idealistă” ș.a. La cotidianul național-liberal „Prezentul”, care începuse să apară din martie 1905, este redactor și secretar de redacție. Aproape toate textele în proză ce i-au apărut în reviste sunt cuprinse în volumul Feciorul și alte nuvele (1910). De asemenea, B. traduce Carmen de Prosper Mérimée (1908), Moș Goriot de Balzac (1909) și Război și pace de Lev Tolstoi (1911). În 1910, imediat după ce se căsătorește, pleacă definitiv din țară și se stabilește la
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
decernării premiului Goncourt: Le Gigantesque. Roman d’un arbre (1922) și L’Heure finale (Méditations) (1924). Câțiva critici îl consideră chiar un stilist strălucit. A murit bolnav și sărac, așa cum fusese întotdeauna, fiind înmormântat în cimitirul din Passy. În volumul Feciorul și alte nuvele, închegat stilistic, dar inegal ca valoare, mai evidente sunt atracția pentru atmosferă și simpatia aproape sămănătoristă față de năpăstuiții sorții. Lumea imaginată în nuvele este, totuși, în esența ei, citadină. Teza orașului nimicitor de vieți este insuficientă, precară
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
discursiv, prin explicație logică. Priceput creator de atmosferă în registrul ficțional, B. își încearcă măiestria și în evocarea atmosferei culturale a Parisului. Mai pătruns acum, poate, de rostul artei, el caută din ce în ce mai atent „adevărul etern, ideea, sentimentul profund uman”. SCRIERI: Feciorul și alte nuvele, București, 1910; Le Gigantesque. Roman d’un arbre, Paris, 1922; L’Heure finale (Méditations), Paris, 1924. Traduceri: Prosper Mérimée, Carmen, București, 1908; Balzac, Moș Goriot, București, 1909; Lev Tolstoi, Război și pace, I-II, Arad, 1911. Repere
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
după care titularul ei devine Octav Șuluțiu. Acesta comentează cu înțelegere și simpatie autori diverși, cu toate că unii dintre ei nu corespundeau exigențelor ideologice ale revistei (articole despre Critice de Pompiliu Constantinescu, Camere mobilate de Damian Stănoiu, Maitreyi de Mircea Eliade, Fecior de slugă de N. D. Cocea, Menuetul de G. M. Vlădescu, Farmece de C. Gane, Cunoașterea luciferică de Lucian Blaga, Firu-n patru de E. Lovinescu). În prima ei fază, când a avut un caracter cultural mai pronunțat, revista dispunea de
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
nunta nepoate-sii preoteasa, cum s-a dus o femeie cu șarpe în pântece la mănăstire să-i cetească popa... Lui Hortolomei nu-i vine a crede asemenea bozgoane ce-l lasă, oricum, indiferent. Are și el un năcaz cu feciorul care s- a însurat, iar bătrânii nu pot să se împace deloc cu nora. - Da’ ce nu i-am făcut ? Până și casa din deal am zis că le-o dau cu acte - și ea tot coantra ! „Da’ știi, zice
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]