2,707 matches
-
în mod paradoxal, de organizarea lor politică pe bază de gen, "ca femei". Contrar celor susținute de feminismul radical din anii '70, nu există nicio "comunitate a femeilor" ușor realizabilă și ușor de mobilizat la nivel global. Mai degrabă, "internaționalitatea feministă" trebuie să fie creată prin recunoașterea și confruntarea diferențelor dintre femei, nu prin ignorarea lor, după cum arată Christina Gabriel și Laura Macdonald (1994) în analiza lor asupra organizării feminine transnaționale în contextul NAFTA. Chiar tensiunea dintre epistemologiile pozitiviste și postpozitiviste
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politicului, ca și nevoia de a îmbunătăți viața de zi cu zi a femeilor, arătând cum categoriile, genizate de tipul "femeie/femei și bărbat/bărbați" au servit, din punct de vedere istoric, la marginalizarea femeilor și a anumitor bărbați. Abordările feministe empirice și analitice atacă modalitățile stereotipe de gândire și practicare a Relațiilor Internaționale, mai ales abordările raționaliste dominante. Dacă ne întrebăm de ce am văzut de obicei numai oameni de stat și soldați în teoriile Relațiilor Internaționale, ajungem în cele din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și că fiecare poate dezvălui diferite realități și relații. Concluzie Cele trei forme de feminism discutate în acest capitol feminismul empiric, feminismul analitic și feminismul normativ sugerează că teoria și practica relațiilor internaționale au avut de suferit de pe urma neglijării perspectivelor feministe. Feminiștii susțin că teoriile convenționale ale relațiilor internaționale distorsionează atât cunoașterea "relațiilor", cât și transformarea continuă a "internaționalului". Aceste teorii pierd din vedere semnificația politică a diviziunilor genizate dintre public și privat, instituționalizate în stat și în sistemu de state
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interne "blânde" și ca absență a femeilor, și obiectivitatea drept o lipsă a subiectivității (feminizate). Rezumând, abordările Relațiilor Internaționale care nu iau în serios genul omit aspecte critice ale ordinii mondiale și renunță la o deschidere importantă spre schimbare. Teoretizărie feministe în Relațiile Internaționale contribuie la extinderea și consolidarea teoriilor și analizelor existente, inclusiv cea liberală, teoria critică, cea postmodernistă, cea constructivistă și cea ecologistă. Spre exemplu, feminiștii din Relațiile Internaționale sprijină abordările constructiviste prin dezvăluirea proceselor prin care sunt modelate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cea ecologistă. Spre exemplu, feminiștii din Relațiile Internaționale sprijină abordările constructiviste prin dezvăluirea proceselor prin care sunt modelate, la nivel global, identitățile și interesele nu doar ale statului, ci și ale unor segmente sociale. Elisabeth Prugl (2000) exemplifică această abordare feministă constructivistă în studiul ei asupra muncitorilor la domiciliu din cadrul economiei politice globale (vezi și Locher și Prugl 2001; Kardam 2004). Prugl (2000) arată cum regulile și regimurile transnaționale de gen Organizația Internațională a Muncii, precum și rețelele globale de solidaritate, au
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Prugl 2001; Kardam 2004). Prugl (2000) arată cum regulile și regimurile transnaționale de gen Organizația Internațională a Muncii, precum și rețelele globale de solidaritate, au fost forțe puternice în formularea plângerilor acestor muncitori, peste tot în lume. În mod similar, perspectivele feministe adâncesc accentul pus de economia politică internațională neo-gramsciană pe cultură și ideologie, ca părți integrante ale economiei politice globale (Chin 1998; Ling 2001; True 2003). Integrarea perspectivelor feministe în abordări postmoderniste, de teorie critică și constructiviste reprezintă o strategie importantă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
formularea plângerilor acestor muncitori, peste tot în lume. În mod similar, perspectivele feministe adâncesc accentul pus de economia politică internațională neo-gramsciană pe cultură și ideologie, ca părți integrante ale economiei politice globale (Chin 1998; Ling 2001; True 2003). Integrarea perspectivelor feministe în abordări postmoderniste, de teorie critică și constructiviste reprezintă o strategie importantă pentru interecțiunea cu alți cercetători din domeniul Relațiilor Internaționale. Odată ce recunoaștem relațiile strânse dintre gen, idei, identități, norme și aspecte ale politicii și economiei internaționale, acesta devine un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sarcină și mai grea este însă aceea de a-i avertiza pe susținătorii Relațiilor Internaționale convenționale cu privire la efectele inovatoare ce pot decurge din abordarea proceselor sociale și politice dintr-o perspectivă sensibilă la gen. Pentru a realiza acest lucru, cercetătorii feminiști trebuie să-și aducă întreg bagajul de cunoștințe teoretice și empirice în studiul unei game largi de probleme, și sub nicio formă să nu cedeze teme cheie de studiu în favoarea realiștilor și instituționaliștilor neoliberali. Această agendă nu trebuie să ia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
instituționaliștilor neoliberali. Această agendă nu trebuie să ia o formă raționalistă, ci, în consonanță cu obiectivele reconstructive ale feminismului, cere studii empirice conduse de teorie și teorii normative mai bine fundamentate empiric, care să exploreze reflexiv și să apere abordările feministe ale Relațiilor Internaționale. Acest capitol a început cu întrebarea "ce este distinctiv la o perspectivă feministă asupra relațiilor internaționale ?". Deși Harding (1987: 258) susține că nu există o metodologie feministă distinctă, pentru că fiecare metodologie poate contribui la realizarea scopurilor feministe
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reconstructive ale feminismului, cere studii empirice conduse de teorie și teorii normative mai bine fundamentate empiric, care să exploreze reflexiv și să apere abordările feministe ale Relațiilor Internaționale. Acest capitol a început cu întrebarea "ce este distinctiv la o perspectivă feministă asupra relațiilor internaționale ?". Deși Harding (1987: 258) susține că nu există o metodologie feministă distinctă, pentru că fiecare metodologie poate contribui la realizarea scopurilor feministe, nu ar trebui să concluzionăm că nu există o perspectivă feministă asupra Relațiilor Internaționale. Contribuția colectivă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fundamentate empiric, care să exploreze reflexiv și să apere abordările feministe ale Relațiilor Internaționale. Acest capitol a început cu întrebarea "ce este distinctiv la o perspectivă feministă asupra relațiilor internaționale ?". Deși Harding (1987: 258) susține că nu există o metodologie feministă distinctă, pentru că fiecare metodologie poate contribui la realizarea scopurilor feministe, nu ar trebui să concluzionăm că nu există o perspectivă feministă asupra Relațiilor Internaționale. Contribuția colectivă a diverselor abordări feministe empirică, analitică și normativă este de fapt mai ales metodologică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
feministe ale Relațiilor Internaționale. Acest capitol a început cu întrebarea "ce este distinctiv la o perspectivă feministă asupra relațiilor internaționale ?". Deși Harding (1987: 258) susține că nu există o metodologie feministă distinctă, pentru că fiecare metodologie poate contribui la realizarea scopurilor feministe, nu ar trebui să concluzionăm că nu există o perspectivă feministă asupra Relațiilor Internaționale. Contribuția colectivă a diverselor abordări feministe empirică, analitică și normativă este de fapt mai ales metodologică (Ackerly, Stern și True, în curs de apariție). Prin continua
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este distinctiv la o perspectivă feministă asupra relațiilor internaționale ?". Deși Harding (1987: 258) susține că nu există o metodologie feministă distinctă, pentru că fiecare metodologie poate contribui la realizarea scopurilor feministe, nu ar trebui să concluzionăm că nu există o perspectivă feministă asupra Relațiilor Internaționale. Contribuția colectivă a diverselor abordări feministe empirică, analitică și normativă este de fapt mai ales metodologică (Ackerly, Stern și True, în curs de apariție). Prin continua reflecție colectivă asupra propriilor teorii, feminiștii din interiorul și din afara disciplinei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Deși Harding (1987: 258) susține că nu există o metodologie feministă distinctă, pentru că fiecare metodologie poate contribui la realizarea scopurilor feministe, nu ar trebui să concluzionăm că nu există o perspectivă feministă asupra Relațiilor Internaționale. Contribuția colectivă a diverselor abordări feministe empirică, analitică și normativă este de fapt mai ales metodologică (Ackerly, Stern și True, în curs de apariție). Prin continua reflecție colectivă asupra propriilor teorii, feminiștii din interiorul și din afara disciplinei Relațiilor Internaționale adaugă mereu cunoștințe empirice și normative și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teorii, feminiștii din interiorul și din afara disciplinei Relațiilor Internaționale adaugă mereu cunoștințe empirice și normative și promovează, în același timp, instrumentele analizei de gen. Această autoreflexivitate, mai degrabă decât orice altă abordare substanțială, este cea care face ca Relațiile Internaționale feministe să se distingă de alte teorii. Eforturile de a crea o abordare unitară neofeministă (Caprioli 2004) sau o perspectivă de gen, dar non-feministă (Carpenter 2002) încearcă să popularizeze analiza empirică de gen, fără această metodologie autoreflexivă. Înlăturarea femeilor din analiza
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
surprindere de evenimentele din politica mondială, cum ar fi cele de la "11 Septembrie". În mod sigur, o regândire a asumpțiilor de bază ale acestei discipline rămâne o problemă importantă, dacă cercetătorii doresc să înțeleagă politica globală în secolul XXI. Cercetarea feministă de tipul celei trecute în revistă în acest capitol oferă o cale de ieșire din beznă. Dacă cercetătorii doresc să obțină noi perspective asupra dinamicii ordinii globale, trebuie să ia în considerare procesele sociale interne și subiecții ce nu aparțin
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
celei trecute în revistă în acest capitol oferă o cale de ieșire din beznă. Dacă cercetătorii doresc să obțină noi perspective asupra dinamicii ordinii globale, trebuie să ia în considerare procesele sociale interne și subiecții ce nu aparțin elitei. Perspectivele feministe demonstrează că, în multe cazuri, arenele puterii și transformărilor globale nu țin doar de domeniul elitelor economice și politice; astfel de arene există și în colțurile nebănuite ale societății. Așteptările realiste și liberale cu privire la natura statelor și a relațiilor internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
globale nu țin doar de domeniul elitelor economice și politice; astfel de arene există și în colțurile nebănuite ale societății. Așteptările realiste și liberale cu privire la natura statelor și a relațiilor internaționale sunt puse în dificultate atunci când sunt confruntate cu perspectivele feministe. Acestea ne ajută să recunoaștem modificările de putere din interiorul statelor-națiune care au implicații pentru ordinea mondială. Cu siguranță, observarea și interpretarea unor asemenea modificări de putere, pe măsură ce apar în diverse contexte globale și locale, constituie funcții de bază ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Laferrière și Stoett 1999). Alături de această respingere normativă a sistemului de state apare și o respingere a unei disocieri empirice clare între politica internă și cea internațională, întâlnită la pluraliști ca John Burton, dar și la marxiști, teoreticieni critici și feminiști. Astfel, ecologiștii nu consideră util să gândească, spre exemplu, în termeni de "niveluri de analiză", o formă de gândire predominantă în realism, pentru că astfel s-ar separa în mod arbitar arenele acțiunii politice, care ar trebui văzute într-o legătură
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
175, 210, 257, 258, 260, 261, 266, 273 mediu social, 211, 218 mercantilism, 78 mercantilism corporativ, 91 metafizică, 204 metodologie, 16, 37, 159, 163, 213, 222, 223, 227, 231, 237, 254, 278 mijloace de producție, 130 militarizare, 234, 240 mișcare feministă, 26 mișcări de secesiune, 140 modelul asiatic, 85 modernism, 212, 213, 276 modernitate, 63, 72, 73, 99, 168, 190, 202, 269, 276 moralitate, 64, 65, 66, 67, 68, 102, 105, 113, 126 multiculturalism, 203 multidisciplinaritate, 37 multipolaritate, 54 muncă, 89
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
inclus la nivel frastic și interpelat direct, apare în postura partenerului provocat la dialog polemic. În același discurs antifeminist invocat mai sus, Arghezi recurge, spre exemplu, la retorica interogării polemice, mascând, în fond, somația pe care moralistul o adresează cititoarei feministe, dar și celei neconvertite încă la emancipare: Ați observat, doamnă, că femeile politice nu știu să-și cârpească ciorapii, se îmbracă fără gust și miros a rufărie neagră, amețită cu parfum? Ați intrat în dezordinea căsniciilor acestor doamne? V-ați
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
feminist avant la lettre, iar creația sa, Wonder Woman, a avut un impact asupra culturii americane mai mare decât cealaltă invenție pe care a înregistrat-o, poligraful (deși publicul îi rămâne în continuare majoritar masculin).612 Este adevărat că unele feministe o considerau progresistă pe Wonder Woman, eroina cu ascendență directă în mitologia olimpiană, însă ea confirma modelul victorian al societății americane tradiționale, în care atributele feminine majore, precum compasiunea sau empatia sunt mai degrabă exploatate pentru a-i constrânge pe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tradiționale, în care atributele feminine majore, precum compasiunea sau empatia sunt mai degrabă exploatate pentru a-i constrânge pe bărbații agresivi decât ca auto-împlinire a femeii, plasându-se, prin aceasta, mai aproape de "tradiția genizată a muncii sociale" decât de preceptele feministe.613 Tocmai pe această submisivitate masculină miza și Marston, Wonder Woman fiind, mai mult decât stimul pentru tinerele fete, suport pentru "fantezii și fetișizări erotice masculine", cu aluzii către sclavie (arma ei este lasoul magic care îi forțează pe toți
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Ibidem, p. 960. 792 Ibid., pp. 956-965. 793 Richard Reynolds, op. cit., pp. 79-82. 794 Mitra Emad, op. cit., p. 282. Dacă inițial Wonder Woman pare într-adevăr motorul unei feminități puternice, voluntare, independente, iar în anii '70 este chiar aclamată de către feministe, generând "spaime" publicului masculin, în anii '80 ea este reinserată în modelul tradițional al feminității, corpul său musculos metamorfozându-se vizibil (sânii și ochii crescuți), iar acțiunile sale fiind orientate mai degrabă emoțional și social, decât politic. Nu trebuie uitat
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fericire. Până la urmă, o iubea la fel de mult pe cât îl iubea și ea. N-avusese dreptate să se îndoiască de el. Acum nu mai avea îndoieli. Gândindu-se la viitorul ei ca doamnă Clarke (nu-i păsa de toată chestia aia feministă cu păstratul numelui de domnișoară - prefera categoric să fie cunoscută drept doamna Clarke), vedea cum i se deschid tot felul de noi posibilități. Sau poate că nu. Dar nu conta. Nu conta decât că-și găsise iubirea vieții și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]