2,240 matches
-
în culori calde, tot pe un fundal marin, însă cu mestecenii care stilizează verticalitatea accentuând deambulația hieratică a personajelor feminine. În locul grupului insolitat de confidente, avem aici o coregrafie simbolistă a alaiurilor sacerdotale oficiind solemn misterii, doar că Loghi accentuează feminitatea volatilă a personajelor sale îmbrăcate într-un alb fantomatic de care le distinge culoarea intens roșcată a părului. Pictorul realizează și o deschidere inițiatică spre balcanismul estetic încărcat de aburul mitologic al melting-pot-ului oriental, abur prizat pentru efectul de opiaceu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este acesta ilustrat la sfârșitul secolului XIX. Fără să greșească, Theodor Enescu situează aceste influențe sub semnul modei, funciar efemeră și superficială, definind și câteva dintre trăsăturile esențiale ale stilului: eleganța, predilecția pentru luxuriantă vegetală, precum și o anumită "tratare" a feminității care constituie tema liant, adică tema integratoare, alături de stilul specific. "Luchian a fost foarte interesat de aceste linii unduitoare, de aceste imagini elegante și gracile, de profunzimea de plante răvășite și întrețesute, de flori luxuriante, de tot acest naturism și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decurge dintr-o unio mistica, și de a dezvălui, vin astfel dintr-un plan superior, atestând astfel dimensiunea elevată a acestei uniuni care întreține discret tensiunea între ezoteric și exoteric. Devine interesantă preponderența elementului feminin în picturile Ceciliei Cuțescu-Storck, abordarea feminității o apropie de sensibilitatea simbolistă prin accentuarea dimensiunii spirituale, vizibilă, de pildă, la un Ferdinad Hodler sau Puvis de Chavannes, cât și la prerafaeliți. În partea stângă se află Dragostea profană, construită într-un raport de simetrie cu Dragostea spirituală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu are nimic subversiv, fata desenată de el având nota distinctă de senzualitate a frumuseților Jugendstil. Luchian subliniază identificarea aceastei mișcări artistice cu mult preacunoscutul personaj de basm care conferă și numele societății, Ileana (Cosânzeana). Secesiunea este plasată sub semnul feminității, dar și a unui revival al inspirației folclorice în raport cu mitologismul convențional, secătuit, al artei academice, după ce mișcarea romantică 488 indicase imperios utilizarea surselor populare pentru edificarea unei literaturi naționale. Cum se poate vedea, tradiția nu este alungată din spațiul secesionist
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spiritul sensibilității decadente profilul femeii fatale, sfinx și minciună, victimizând erotic amantul bolnav de lassitude. Interesant mai este un medalion de N. Vermont, la pagina 59, înfățișând o femeie cu o privire teribilă, sfidătoare, cu părul înfuriat, posibilă imagine a feminității devorante, vindicative și nu a celei visătoare, pierdute în rugă, dezgolită lângă trupul amanților, din desenele aceluiași. Dincolo de atmosfera erotizat macabră a acestor desene (care răspunde sensibilității decadente) avem și un sentimentalism noir, la limita cu kitschul, ilustrativ în epocă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vor transforma în titlurile a două tablouri care înregistrează hieratismul de asană încifrată, de hieroglifă posturală. De fapt, Cecilia Cuțescu-Storck folosește modelele de țigănci, exact ca Rodin. Descrierea Ceciliei Cuțescu-Storck evocă femeia-floare de la tropice, pe care o exaltă literatura decadentă, feminitate încărcată de mister și fascin, dar și cu virtualități punitive. Dar ceea ce o atrage cel mai mult în hieratismul mișcărilor este melanjul dintre sacru și profan, specific misticii orientale, întreținând aerul de senzualitate pe care-l posedă limbajul ei magic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personajului fixează, printre reperele edificatoare Trei povestiri (1877) -, cartea lui Gustave Flaubert. Salomeea lui Flaubert constituie expresia de sensibilitate decadentă a unei femme fatale: nu curtezana pentru care viciul constituie o a doua natură, ci nimfeta, statut ambiguu în care feminitatea relevă condiția originară a răului încarnat în malefica fecioară. Feminitatea în stare pură, originară, relevă cruzimea și, paradoxal, un viciu funciar, instinctual, de dinainte de păcat, anistoric, ca în povestirea lui Barbey D'Aurevilly, Cea mai frumoasă iubire a lui Don
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gustave Flaubert. Salomeea lui Flaubert constituie expresia de sensibilitate decadentă a unei femme fatale: nu curtezana pentru care viciul constituie o a doua natură, ci nimfeta, statut ambiguu în care feminitatea relevă condiția originară a răului încarnat în malefica fecioară. Feminitatea în stare pură, originară, relevă cruzimea și, paradoxal, un viciu funciar, instinctual, de dinainte de păcat, anistoric, ca în povestirea lui Barbey D'Aurevilly, Cea mai frumoasă iubire a lui Don Juan. Paradoxul decadent al acestui "monstru delicios", nimfeta, lipsită de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
avangardism, fapt care-și va găsi propria expresie în artele plastice. Prezența personajului Salomeea în literatura română ne comunică interesul publicului în acest sens, interes mai longeviv decât curentul simbolist. Exemplele oferite sunt menite să sugereze un anumit tip de feminitate, care și-a găsit ecoul nu numai în literatură, ci și în artele plastice. Ibolya lui Nicolae Davidescu reprezintă o reîncarnare estetică în decor modern a Salomeei 535. La Lucia Ion Totu, în "Pocăința Salomeii" 536, apariția Salomeii se face
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cassanova, răsfoiește albumul cuceririlor, ilustrativ pentru un cosmopolitism erotic demn de un prinț oriental: semiramide, "impresioniste", bovarice intelectuale, morfinomane, diabolice d'aurevilliene, nimfomane dedicate baudelairian răului, erotomane mistice etc. Fatalitatea își face apariția odată cu intrarea în scenă a Salomeei. Desenul feminității decadente recapitulează o parte dintre clișeele genului, gura roșie a voluptuoasei atrage atenția asupra caracterului devorant al femeii-felină, originea sa este împinsă spre mitologic cu aluzii la zeități păgâne, galeria de portrete reunește un fel de conciliabul pentru o severă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al căror avatar îl reprezintă, începând cu Eva sau Lilith, dar și creaturile gorgoneice, meduzante, punitive, având ca numitor comun seducția, stabilind o afinintate și cu romantica la Belle-Dame-sans-Merci. Pictorii români nu au rămas insensibili față de acest arhetip al unei feminități ostile incarnat de Salomeea, cea mai frecventată figură malefică feminină din seria abundentă de prestigioase exemplare de Femmes-sans-coeur care înscriu fatalitatea în traseul destinal al bărbaților cu care se întâlnesc: Mesalina, Dalila, Judith, Circe, Cleopatra etc. Impactul piesei lui Oscar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o senzuală asană, cu brațul susținut de genunchi și capul sprijinit de încheietură, nudul care o reprezintă pe Salomeea devine expresia unei grații coregrafiate atent, preparate parcă într-un laborator fotografic. Această caligrafie posturală, care-i scoate în evidență feminitatea, sugerează aparent reversul senzualității, o atitudine meditativă, abstrasă, cu atât mai mult cu cât sculptorul a scos din scenă prețiosul trofeu al nimfetei, capul sfântului Ioan. În plus, capul acestei Salomei, prin capelură și banda de mătase care-l încojoară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
morbidă și crudă. În prima perioadă a activității sale artistice, Cecilia Cuțescu- Storck se arată interesată de redarea unei sensibilități pe care umanitatea o relevă prin suferință, sensibilitate care dobândește la artistă conotații maternale, ocultând uneori chiar un sens mariologic. Feminitatea nu face obiectul revendicării unei sexualități virtual punitive, a unui erotism pervers, a unei senzualități rafinate în registru decadent, ci dimpotrivă, se dorește spiritualizată în căutarea unui sens superior. Mai mult, se poate observa dramatizarea unei atitudini protectoare din rolul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu reprezintă un transfer de responsablitate, ci o punere în prezență, o cezură, precum și o desolidarizare a Salomeei de actul crud. Ea apare ca îndoliată, ca o bocitoare retrasă în suferința sa, fără să mai afișeze nimic din ceea ce definea feminitatea devorantă a Salomeelor decadente. Fără îndoială, din ciclul picturilor având-o ca temă pe Salomeea, aceasta afișează cel mai pronunțat influența iconografiei bizantine. O altă variantă interesantă care se desprinde de tradiția decadentă a temei, Salomeea oferind capul sfântului Ioan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
7 x 7,5 cm, inventar 916173, 1903). Tristețea este valorizată ca pocăință, se încarcă de un sens religios, femeia stând în genunchi cu corpul pliat și fruntea sprijinită de pământ, făcând invizibile trăsăturile personajului feminin, figura unei totale devoțiuni. Feminitatea este accentuată prin fluiditatea părului. Comparația revendică numaidecât pentru Salomeea artificialitatea unei coregrafieri atente, care circumscrie estetic dominanta posturală. O altă tratare a temei, datând din 1926, Salomeea (ronde-bosse în bronz, semnat pe postament spate cu monograma FS, nedatat, 575
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
perfecțiune a proporțiilor pentru a se integra celei dionisiace, în expresia ei rodiniană, ca spațiu de manifestare a afectelor, de la exuberanță, extaz, la tristețe sau suferință. Din tensiunea dintre cele două apare acest reflex simbolist, afectul apare incarnat, frumusețea corpului, feminitatea, scoasă în evidență prin pozarea șoldului, se conjugă acum cu o état d'âme. În Salomeea rămâne doar una dintre posturi, cea pe care o regăsim în Nud culcat (1904), însă feminitatea nu mai este abandonată somnolenței. Salomeea întinsă, sprijinită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acest reflex simbolist, afectul apare incarnat, frumusețea corpului, feminitatea, scoasă în evidență prin pozarea șoldului, se conjugă acum cu o état d'âme. În Salomeea rămâne doar una dintre posturi, cea pe care o regăsim în Nud culcat (1904), însă feminitatea nu mai este abandonată somnolenței. Salomeea întinsă, sprijinită în cot și cu capul rezemat în palmă, contemplă la picioarele ei talgerul pe care se află capul sfântului Ioan, pe care aproape că-l atinge. Poziția îi scoate în evidență liniile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca "motivul recurent al unei statuete androgine cu, în loc de sex, un mic cap de mort care: "... rânjește, simbolic, amenințător, triumfătoare a maternităților și raselor!"558. "Laureatul" pare să fi plătit cu moartea prețul gloriei sale, și această moarte poartă masca feminității nubile. În acest caz, craniul reprezintă o figură a deriziunii, obiect al vanitas-urilor, menit să aducă în discuție fragilitatea vieții și redimensionarea tuturor actelor umane la etalonul pe care-l reprezintă moartea și judecata de apoi. Compoziția lui Loghi conservă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictura decorativă. Prin urmare, primul pas în acest sens Cecilia Cuțescu-Storck îl face prin construirea unui spațiu intim, protejat de figuri feminine în atitudini hieratice. Holul constituie intrarea în atelierul pictoriței, o anticameră, arta este spațiul de recluziune în care feminitatea se recuperează în contextul unei reverii amniotice în uterul vegetal al unei jungle tropicale. Reprezintă această junglă un paradis pierdut sau face aluzie la experiența tahitiană a lui Paul Gauguin de a cărei pictură Cecilia Cuțescu-Storck a fost puternic influențată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de factură simbolică sau alegorică a gesturilor acestor fete. Ele tind să se topească în masa foliară, riscă să se metamorfozeze narcisic, fructe de carne cu latențe erotice, pentru că sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind o metaforă a unei feminități eliberate prin Artă. Artista face o trecere în revistă a receptării favorabile a artei sale, câteva fragmente vizând și impresia pe care o lasă această pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
face posibilă și vederea din spate a personajului feminin. Aici totul devine vizibil, însă pictorul atrage atenția nu asupra imaginii integrale a corpului nud, cât asupra procedeului, a jocului specular care oferă aparent deschiderea maximă unei cuprinderi totale a modelului. Feminitatea prinsă în întregul ei devine evanescentă tocmai prin acest joc al iluziei care ne oferă unghiul interzis sau imposibil, în aceeași măsură în care corporalitatea se dizolvă în imagine, în iluzie. Jocul cu măști al lui Teișanu se încarcă de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
castitatea lor și Barbie, păpușa diafană, asexuată și de dimensiuni anatomice imposibile, ceea ce ar conduce la concluzia că aceasta din urmă ar fi "reîncarnarea" laică în se-colul XX a fecioarei-martir din Evul Mediu. Studiile despre idealul de frumusețe și feminitate în Evul Mediu european arată că adolescența era vârsta la care o fecioară trebuia să fie pregătită pentru următoarea etapă din viață, și anume împlinirea ca femeie 112. Fecioara era astfel percepută ca fiind tânără, cu o vârstă între copil
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
originalul, fiind pictată cu părul negru și uneori cu tenul mai închis la culoare. Tinerețea rămâne însă o constantă a tuturor reprezentărilor iconografice, indiferent de perioadă 117. Madonna Lactans (artă florentină, sec. XV) Fecioara Maria și fecioarele-martir, ca paradigme ale feminității, erau personaje populare în cultura medievală vestică târzie. Reprezentările lor apăreau pe vitralii, picturi și sculpturi pentru oamenii de rând și pe manuscrise înluminate ori colecții hagiografice pentru aristocrație. Cultul Fecioarei Maria nu era menit doar să ofere oamenilor de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fenomen în întreaga lume, Barbie este astfel un icon cultural celebru, care a invadat toate comunitățile și categoriile sociale. Este, de asemenea, reprezentată în toate rasele și etniile: există Barbie afro-americană, hispanică, nativ-americană și asiatică. Așa cum fecioara-martir era modelul de feminitate în epoca medievală, la fel este și Barbie începând cu a doua jumătate a secolului XX. Potrivit lui Mary Rogers, Barbie reprezintă "o feminitate accentuată", în sensul că "oferă un model de înfățișare și conduită duse la extrem 122". Dacă ar
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în toate rasele și etniile: există Barbie afro-americană, hispanică, nativ-americană și asiatică. Așa cum fecioara-martir era modelul de feminitate în epoca medievală, la fel este și Barbie începând cu a doua jumătate a secolului XX. Potrivit lui Mary Rogers, Barbie reprezintă "o feminitate accentuată", în sensul că "oferă un model de înfățișare și conduită duse la extrem 122". Dacă ar fi reală, Barbie ar avea o înălțime de 2 m și o greutate de aproape 24 kg (mai mult de jumătate fiind concentrată
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]