KorAP: Find »[drukola/base=femural & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...71 >

1,761 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

sau bismut ca substanțe de contrast. 1831 - Doctorul veterinar Jean-Francois Bouley descrie prima dată claudicația intermitentă la un mânz de 6 ani la care, în cursul disecției, s-a evidențiat prezența unui anevrism al aortei abdominale și ocluzia ambelor artere femurale (Archives générales de Médicine 1831; 27: 425). În 1846 Brodie descrie claudicația intermitentă la om iar Jean-Martin Charcot (fig.1.6) în 1858 descrie și impune acest termen în literatură. 1852 - Carl von Rokitanski (fig.1.7) consideră aterogeneza drept

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
method for extraction of arteria emboli and thrombi. Surg Gynecol Obstret 1963; 116:241). l 1963 McGuff utilizând un laser cu rubin reușește distrugerea plăcilor de aterom care nu sunt calcificate. - Se efectuează prima angioplastie percutană transluminală în stenozele arterei femurale de către CT Dotter (fig.1.32) și M.P. Judkins (Transluminal treatmen of arteriosc e otic obstruction description of a new technique and a preliminary report o its applica ion. Circulation 1964; 30: 654-670) t l r : f t 28. Charles

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
accidental o ocluzie iliacă atunci când efectua o arteriografie rămânând surprins că nu au apărut ulterior complicații. Prima angioplastie transluminală percutană a fost realizată pe 16 ianuarie 1964 unei paciente în vârstă de 83 de ani cu stenoză distală de arteră femurală superficială stângă, cu circulație colaterală redusă, starea generală a pacientei nepermițând efectuarea unei intervenții chirurgicale. S-a utilizat un sistem dilatator coaxial de catetere de 8-12 F rezultatele clinice, pletismografice și angiografice post-procedură fiind foarte bune. Deși primită cu scepticism

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
începutul anilor ’70. Aceasta se baza, în parte, pe cercetările liniei pavloviste a medicinii sovietice 11. 1976 - Cook introduce în practică stimularea electrică epidurală pentru calmarea durerii pacienților cu arteriopatie obliterantă periferică 46. 1976 Trubestein realizează prima recanalizare a arterei femurale utilizând ultrasunetele 6. 1977 - Ferid Musad arată că nitroglicerina eliberează NO ce are efect de relaxare a musculaturii netede vasculare. În 1980 Robert F. Furchgott (fig. 1.40) evidențiază rolul determinant al endoteliului în medierea vasomotricității prin intermediul EDRF în articolul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1988 - NG Pandian (fig. 1.45) și A. Kreis descriu caracteristicile plăcii de aterom utilizând ecografia intravasculară. 1988 Housley lansează conceptul “treatting claudication in five words: stop smoking and keep walking”. 1989 - Robert Ginsburg (Stanford, SUA) raportează dezobstrucții ale arterelor femurale la om utilizând tehnologia laser iar Herbert J. Geschwind prezintă primele rezultate la om ale utilizării laserului Nd-YAG10. - Paul G. Yock (fig.1.46) dezvoltă utilizarea ultrasonografiei intravasculare in vivo. 1990 - La 1 septembrie Juan Carlos Parodi (fig.1.47

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Boston) (fig. 1.48) aplică terapia genică în teritoriul vascular efectuând prima transfecție genetică la pacienții cu arteriopatie obliterantă. 1990 - Liermann și Schoppol (Frankfurt) încep publicarea studiilor referitoare la utilizarea iradierii endovasculare la pacienții cu restenoză în stent a arterei femurale superficiale 47. 1992 Schmitz-Rode inițiază trombectomia prin aspirație cu sondă oscilantă (ultrasunete) iar Drasler trombectomia prin cateter reolitic (Hydrolyser). 1993 Hehrlein și colab. descriu utilizarea în practică a stenturilor radioactive. 2000 FDA a întrerupt studiul condus de Isner asupra eficienței

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Coexistența mai multor astfel de factori modifică semnificativ riscul. FACTORUL DE RISC GEOMETRIC. Factorii de risc sunt sistemici în natura lor și nu explică localizarea aterosclerozei în teritorii particulare ale sistemului vascular (arterele coronare, bifurcația carotidiană, aorta abdominală și arterele femurale) iar aici cu sedii predilecte (bifurcații, curbaturi etc). În aceste condiții a renăscut teoria hemodinamică a aterogenezei (Gessner, 1973), cu originea în cercetările doctorului JL Poiseuille (1846), în care se afirmă faptul că tulburările de flux exercită o influență majoră

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ale curbaturilor fiziologice până la adevărate “meandre” arteriale reflectă însă în modul cel mai pregnat acțiunea factorilor hemodinamici locali. Studierea lor s-a efectuat începând cu anii ’80 de către colectivul condus de Ö. Smedby. Acesta a studiat tortuozitatea și curbatura arterelor femurale superficiale în 2-D (232 pacienți cu hiperlipidemie la care s-a repetat arteriografia membrelor inferioare la un interval de 3 ani) utilizând metode cantitative computerizate de analiză a imaginilor arteriografice. S-a constatat că în grupul cu tortuozitate vasculară redusă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
separarea fluxului cu generarea aterosclerozei (Smedby O, Hogman N, Nilsson S, Erikson U, Olsson AG, Walldius G. Two-dimensional tortuosity of the superficial Factorul de risc geometric 51 femoral artery in early atherosclerosis. J Vasc Res 1993; 30: 181-191). Tortuozitatea arterelor femurale poate fi explicată prin: elongarea arterei ca urmare a aterosclerozei; efectele fenomenelor legate de flux (separarea de flux). Concluzia lui Smedby a fost că tortuozitatea arterei influențează ateroscleroza și nu este o consecință a acesteia. Utilizând cineangiografia digitizată Smedby și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
3.2 și 3.3). ARTERELE ILIACE INTERNE au o lungime de 4 cm, se divid într-un trunchi anterior și unul posterior, emit ramuri viscerale și parietale. Numeroase ramuri parietale sunt extrapelvine și, anastomozându se cu ramuri din artera femurală, au rol în vascularizarea rădăcinii membrului inferior. Cele mai importante ramuri ale arterelor iliace interne sunt: artera obturatorie (a. obturatoria) pornește din trunchiul anterior al arterei iliace interne (există și variante în care artera se desprinde din artera epigastrică inferioară

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
înainte și în jos, pe marginea anterioară a găurii obturatorii, fiind acoperită de mușchiul obturator extern și ramul posterior (r. posterior) cu direcția înapoi și în jos, pe marginea posterioară a găurii obturatorii, vascularizează printr-o ramură (r. acetabularis) capul femural. artera ischiadică (a. glutea inferior) ram din trunchiul anterior, iese din pelvis prin hiatusul infrapiriform în compania arterei rușinoase interne, vascularizează mușchiul mare fesier și emite o arteră satelită a nervului sciatic (a. comitans n. ischiadici), ramuri pentru articulația șoldului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
iese din pelvis prin hiatusul infrapiriform în compania arterei rușinoase interne, vascularizează mușchiul mare fesier și emite o arteră satelită a nervului sciatic (a. comitans n. ischiadici), ramuri pentru articulația șoldului și pentru regiunea fesieră. Se anastomozează cu artera circumflexă femurală medială, ramul posterior al a. obturatorii și cu artera fesieră. artera fesieră (a. glutea superior), cel mai important ram din trunchiul posterior al arterei iliace interne iese din pelvis prin hiatusul suprapiriform îndreptându-se spre regiunea fesieră unde se divide

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
superficialis) situat între mușchii mare și mijlociu gluteu și ramul profund (r. profundus) care pătrunde între mușchii mijlociu și mic gluteu și vascularizează mușchii profunzi și articulația șoldului. Acest ram se anastomozează cu artera glutea inferior și cu artera circumflexă femurală laterală. ARTERA ILIACA EXTERNA pornește din artera iliacă comună ca un trunchi mare situat retroperitoneal, îndreptându-se pe marginea mediană a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu artera femurală comună (fig. 3.4.). Emite: ramuri musculare

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
artera glutea inferior și cu artera circumflexă femurală laterală. ARTERA ILIACA EXTERNA pornește din artera iliacă comună ca un trunchi mare situat retroperitoneal, îndreptându-se pe marginea mediană a mușchiului psoas până la nivelul ligamentului inghinal de unde se continuă cu artera femurală comună (fig. 3.4.). Emite: ramuri musculare pentru mușchiul psoas; a. epigastrică inferioară (a. epigastica inferior) care se îndreaptă ascendent vascularizând peretele anterior abdominal pentru a se anastomoza cu artera epigastrică superioară (ram al arterei toracice interne). În cursul traseului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice inferioare se anastomozează terminal cu ramul iliac al arterei iliolombare (ram parietal al a. iliace interne cu traseu ascendent lateral de articulația sacroiliacă). ARTERA FEMURALA (a. femoralis) este continuarea directă a arterei iliace externe, având drept limite arcada crurală și cel de-al IVlea inel al marelui adductor, de unde ia denumirea de arteră poplitee. Situată în partea antero-internă a coapsei, artera este mai superficială la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
traiectului ei prin interstițiul care separă mușchii extensori de cei adductori ai coapsei și faptului că mușchiul croitor (sartorius) încrucișează artera trecând înaintea ei în porțiunea sa mijlocie (între ligamentul inghinal, mușchiul lung adductor și mușchiul sartorius se descrie triunghiul femural Scarpa - trigonum femurale). Direcția arterei este oblică în jos și spre posterior, reprezentată de o linie dusă de la 1 cm înăuntrul mijlocului arcadei crurale, la partea dorso-medială a condilului intern. Rapoartele cu nervul și vena femurală sunt redate de formula

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
interstițiul care separă mușchii extensori de cei adductori ai coapsei și faptului că mușchiul croitor (sartorius) încrucișează artera trecând înaintea ei în porțiunea sa mijlocie (între ligamentul inghinal, mușchiul lung adductor și mușchiul sartorius se descrie triunghiul femural Scarpa - trigonum femurale). Direcția arterei este oblică în jos și spre posterior, reprezentată de o linie dusă de la 1 cm înăuntrul mijlocului arcadei crurale, la partea dorso-medială a condilului intern. Rapoartele cu nervul și vena femurală sunt redate de formula mnemotehnică IVAN (intern-venă-arteră-nerv

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
sartorius se descrie triunghiul femural Scarpa - trigonum femurale). Direcția arterei este oblică în jos și spre posterior, reprezentată de o linie dusă de la 1 cm înăuntrul mijlocului arcadei crurale, la partea dorso-medială a condilului intern. Rapoartele cu nervul și vena femurală sunt redate de formula mnemotehnică IVAN (intern-venă-arteră-nerv). Artera se împarte în: a. femurală comună, care se continuă cu a. femurala superficială și a. femurala profundă (a. profunda femoris), ram de bifurcație profund al femuralei comune. Ramurile arterei femurale sunt (fig

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
jos și spre posterior, reprezentată de o linie dusă de la 1 cm înăuntrul mijlocului arcadei crurale, la partea dorso-medială a condilului intern. Rapoartele cu nervul și vena femurală sunt redate de formula mnemotehnică IVAN (intern-venă-arteră-nerv). Artera se împarte în: a. femurală comună, care se continuă cu a. femurala superficială și a. femurala profundă (a. profunda femoris), ram de bifurcație profund al femuralei comune. Ramurile arterei femurale sunt (fig. 3.5, 3.6 și 3.7): a. epigastrică superficială (a. epigastrica superficialis

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
linie dusă de la 1 cm înăuntrul mijlocului arcadei crurale, la partea dorso-medială a condilului intern. Rapoartele cu nervul și vena femurală sunt redate de formula mnemotehnică IVAN (intern-venă-arteră-nerv). Artera se împarte în: a. femurală comună, care se continuă cu a. femurala superficială și a. femurala profundă (a. profunda femoris), ram de bifurcație profund al femuralei comune. Ramurile arterei femurale sunt (fig. 3.5, 3.6 și 3.7): a. epigastrică superficială (a. epigastrica superficialis) are originea imediat sub ligamentul inghinal, devine

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
cm înăuntrul mijlocului arcadei crurale, la partea dorso-medială a condilului intern. Rapoartele cu nervul și vena femurală sunt redate de formula mnemotehnică IVAN (intern-venă-arteră-nerv). Artera se împarte în: a. femurală comună, care se continuă cu a. femurala superficială și a. femurala profundă (a. profunda femoris), ram de bifurcație profund al femuralei comune. Ramurile arterei femurale sunt (fig. 3.5, 3.6 și 3.7): a. epigastrică superficială (a. epigastrica superficialis) are originea imediat sub ligamentul inghinal, devine superficială după ce perforează fascia

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
intern. Rapoartele cu nervul și vena femurală sunt redate de formula mnemotehnică IVAN (intern-venă-arteră-nerv). Artera se împarte în: a. femurală comună, care se continuă cu a. femurala superficială și a. femurala profundă (a. profunda femoris), ram de bifurcație profund al femuralei comune. Ramurile arterei femurale sunt (fig. 3.5, 3.6 și 3.7): a. epigastrică superficială (a. epigastrica superficialis) are originea imediat sub ligamentul inghinal, devine superficială după ce perforează fascia cribrosa și urcă în staturile superficiale ale peretelui abdominal către

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și vena femurală sunt redate de formula mnemotehnică IVAN (intern-venă-arteră-nerv). Artera se împarte în: a. femurală comună, care se continuă cu a. femurala superficială și a. femurala profundă (a. profunda femoris), ram de bifurcație profund al femuralei comune. Ramurile arterei femurale sunt (fig. 3.5, 3.6 și 3.7): a. epigastrică superficială (a. epigastrica superficialis) are originea imediat sub ligamentul inghinal, devine superficială după ce perforează fascia cribrosa și urcă în staturile superficiale ale peretelui abdominal către ombilic. a. circumflexă iliacă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
iliacă superficială (a. circumflexa ilium superficialis) are un traseu similar precedentei. arterele rușinoase externe (aa. pudendae externae) se distribuie median către scot (rr. scrotales anteriores), respectiv labiile mari (rr. labiales anteriores) și regiunea inframedială a peretelui abdominal (rr. inguinales). a. femurală profundă (a. profunda femoris) se desprinde de pe fața posterioară a arterei, la 2-5 cm inferior de ligamentul inghinal, se îndreaptă lateral prin spatele mușchiului lung adductor divizându-se apoi în ramurile terminale perforante. Prin colateralele a. femurale profunde cu ramurile

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
rr. inguinales). a. femurală profundă (a. profunda femoris) se desprinde de pe fața posterioară a arterei, la 2-5 cm inferior de ligamentul inghinal, se îndreaptă lateral prin spatele mușchiului lung adductor divizându-se apoi în ramurile terminale perforante. Prin colateralele a. femurale profunde cu ramurile extrapelvine ale a. iliace se formează o importantă rețea de supleere: 9 a.circumflexă femurală mediană (a. circumflexa femoris medialis) are direcție medială între mușchii ilio-psoas și pectineu, apoi între mușchii scurt adductor și obturator extern, divizându

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]