5,250 matches
-
la unitatea (cap. III), transcendență (dar și proximitatea) lui Dumnezeu (cap. IV), imutabilitatea (cap. V), veșnicia (cap. VI), atotputernicia (cap. VII), bunătatea (aici intra și „Dumnezeu, Principiu Creator și Scop, precum și Dumnezeu, Domn și Rege Preaînalt, Providența, Milostivire, Iubirea și Fidelitatea lui Dumnezeu - cap. VIII), adevărul și atotștiința (cap. IX), Dumnezeu - Judecătorul cel drept (cap. X), sfințenia lui Dumnezeu, înțeleasă că desăvârșire, dar și ca separare (cap. XI). De fiecare dată, sunt evocate ideile similare din Biblie (Vechiul și Noul Testament), cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și a caror funcționare o demonstrează convingător cu exemple de traduceri poetice în limba română 45. Și în traducerile bune ale Bibliei și Coranului aceste principii își găsesc o bogată ilustrare, după cum se va vedea în capitolele următoare. Pentru o fidelitate cât mai mare în redarea sensului referențial și, pe cât posibil, si a conotațiilor, trebuie depășită tentația unei traduceri literale, care face textul ininteligibil pentru receptor, sau în cel mai bun caz, lipsit de naturalețe. Eugene Nida acuză chiar Septuaginta de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a putut constată din cele de mai sus, am avut în vedere doar traducerile integrale ale Coranului existente până acum în limba română. Prima, cea a lui Silviu Octavian Isopescul (1912), a fost până de curând singură. Manifestând preocupare pentru fidelitate și adecvare stilistica, realizată prin apropierea de stilul traducerilor biblice din perioada în care a lucrat traducătorul, astăzi e resimțită că prea arhaizanta. Apoi, în 1997, a apărut o a doua: Coranul cel Sfânt, Traducerea sensurilor și comentarii, publicată de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cărora s-a stabilit textul masoretic. Nova Vulgata este o editare modernă a celebrei traduceri latine a lui Ieronim, realizată după textele în limbile originale. Versiunea franceză elaborată de Școală Biblică de la Ierusalim se bucură de un binemeritat renume, pentru fidelitate și aparat critic. Tot pentru fidelitate deosebită, îmbinata cu claritate și elegantă, am ales, din multitudinea de traduceri în limba engleză, Revised Standard Version, în ediția ecumenica, ce cuprinde și cărțile deutero-canonice ale Vechiului Testament. 3.1. Numele divine în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Nova Vulgata este o editare modernă a celebrei traduceri latine a lui Ieronim, realizată după textele în limbile originale. Versiunea franceză elaborată de Școală Biblică de la Ierusalim se bucură de un binemeritat renume, pentru fidelitate și aparat critic. Tot pentru fidelitate deosebită, îmbinata cu claritate și elegantă, am ales, din multitudinea de traduceri în limba engleză, Revised Standard Version, în ediția ecumenica, ce cuprinde și cărțile deutero-canonice ale Vechiului Testament. 3.1. Numele divine în Scripturile Vechiului Testamenttc "3.1. Numele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sunt sinonime și au aceeași structură gramaticala: numele generic ’Pl sau ’Elohm în anexiune cu un substantiv derivat de la rădăcina ’MN, a cărei sfera de semnificații pornește de la sprijin, fermitate, si de aici ajunge la siguranța, fiabilitate. Fermitate și fidelitate sunt sensurile substantivului ’emón"h, iar traducătorii sunt unanimi în soluția lor pentru ’Pl ’emón"h, „Dumnezeu credincios”. EmeÖ este unul dintre cuvintele-cheie ale Bibliei, care se întâlnește la tot pasul, mai cu seamă în oracolele profeților și în rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
polisemantic, cu o sferă oarecum diferită de a acestuia din urmă. Dumnezeu este „adevărat” întrucât e coerent cu sine, ceea ce înseamnă că nu-și retractează cuvintele, își îndeplinește făgăduințele, nu se schimbă, iar omul percepe toate acestea că pe o fidelitate absolută, veșnică, așa cum o cântă finalul Ps 117: ’emeÖ YHWH le-‘Äl"m („Adevărul/fidelitatea Domnului rămâne în veac”). Dar, dacă vrem să spunem despre Dumnezeu că e adevărat și nu fals, în sensul existenței, va trebui să folosim sintagma
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
e coerent cu sine, ceea ce înseamnă că nu-și retractează cuvintele, își îndeplinește făgăduințele, nu se schimbă, iar omul percepe toate acestea că pe o fidelitate absolută, veșnică, așa cum o cântă finalul Ps 117: ’emeÖ YHWH le-‘Äl"m („Adevărul/fidelitatea Domnului rămâne în veac”). Dar, dacă vrem să spunem despre Dumnezeu că e adevărat și nu fals, în sensul existenței, va trebui să folosim sintagma ’Pl ƒ"y (v. 3.1.2.1). ’EmeÖ, ca atribut al divinității, este adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
alte substantive abstracte din câmpul semantic al bunătății sau din cel al dreptății: - YHWH YHWH ’Pl raƒóm we-ƒannón... ra> ƒese: we-’emeÖ (Ex 34,6 = Ps 86,15): „Domnul, Domnul, Dumnezeu milostiv și binevoitor s...ț, bogat în indurare și fidelitate.” (t.n.) - ’emeÖ ó-mišep"” (Ps 111,7; Ier 4,2) - ’emeÖ we y"š"r (Ps 111,8) - ’emeÖ we-țe:eq (Ps 85,12) - ‘emeÖ ó-țe:"q"h (Zah 8,8). Cel de-al treilea nume, ’ElohQy ’"mQn, este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
îl garde” (BJ); „keeping”/„who keeps” (RSV). Aceste nume, care figurează și la 3.1.9.3. și, respectiv la 3.1.16.4, se încadrează în acest câmp când apar în anexiune cu un substantiv care desemnează bunăvoință sau fidelitatea, exprimând faptul că acestea sunt neschimbătoare. În aceste contexte, cele două sunt sinonime, fapt ce a determinat și folosirea aceluiași cuvânt pentru ambele de către majoritatea traducătorilor: NoțQr ƒese: l"-’al"pm noœQ’ ‘"won w" peša‘ we-ƒa””"’"h... (Ex 34
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
h ’A:on"y ’Pl raƒóm we-ƒannón ’erek ’appayim we ra> ƒese: we-’emeÖ (Ps 86/85,15 = Ex 34,6; cf. Ps 103/102,8): „Iar Tu, Stăpâne, esti Dumnezeu milostiv și binevoitor, îndelung răbdător, bogat în indurare și fidelitate.” (t.n.) Numai despre Dumnezeu se spune că este ƒannón. Acest adjectiv intensiv este din aceeași familie lexicala cu verbul ƒ"nan, „a fi favorabil (cuiva) făcându-i bine sau scăpându-l de dușmani ori de rele”223, si cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
poate observa că în majoritatea ocurentelor apare urmat sau precedat de raƒóm, cu aceeași sonoritate și cu un sens apropiat, cele două calificative potențându-se reciproc, întărite și de altele, într-o enumerare binecunoscută: „... îndelung răbdător, bogat în indurare și fidelitate”. Semnificație de bază: cel care manifestă o bunăvoință gratuită. 3.1.14.2. Rahóm: „milosârd, milostiv” (SC, Blaj, G-R); „îndurat”, „milostiv” (BVA, BS); „milostiv”, „îndurător”, „plin de indurare” (C); oiktírmÄn (LXX); „misericors”, „miserator” (Vg); „șestț pitié”, „șDieuț de pitié” (Ps
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de ocurente. Cea mai celebră este cea din Ex 34,6: YHWH YHWH ’Pl raƒóm we-ƒannón ’erek ’appayim we ra> ƒese: we-’emeÖ (cf. Ps 86,15): „Domnul, Domnul, Dumnezeu milostiv și binevoitor, încet la mânie, bogat în indurare și fidelitate.” (t.n.) Această calitate a divinității este însă mult mai frecvent 228 exprimată pe tot parcursul Vechiului Testament de substantivul ƒese:, cu un conținut semantic foarte bogat, îndelung studiat de specialiști. În enciclica să Dives în misericordia, Papa Ioan Paul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
termenul ƒese: s...ț indică o atitudine profundă de bunătate. Când ea se stabilește între doi oameni, aceștia sunt nu numai binevoitori unul față de altul, ci își sunt și fideli reciproc în puterea unui angajament lăuntric, ba chiar în virtutea unei fidelități față de ei înșiși. Apoi, ƒese: mai înseamnă și „bunăvoință” sau „iubire”, tocmai pe temeiul acestei fidelități. Faptul că angajamentul respectiv are un caracter nu numai moral, ci cvasi-juridic, nu schimbă nimic. Cand, în Vechiul Testament, cuvantul ƒese: se referă la Domnul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
oameni, aceștia sunt nu numai binevoitori unul față de altul, ci își sunt și fideli reciproc în puterea unui angajament lăuntric, ba chiar în virtutea unei fidelități față de ei înșiși. Apoi, ƒese: mai înseamnă și „bunăvoință” sau „iubire”, tocmai pe temeiul acestei fidelități. Faptul că angajamentul respectiv are un caracter nu numai moral, ci cvasi-juridic, nu schimbă nimic. Cand, în Vechiul Testament, cuvantul ƒese: se referă la Domnul, aceasta se întâmplă întotdeauna în legătură cu legământul pe care Dumnezeu l-a încheiat cu Israel. Acest legământ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nu îi respectă condițiile. Dar tocmai atunci ƒese:, încetând de a mai fi o obligație juridică, isi dezvăluia aspectul mai profund: se manifestă așa cum era inițial: iubire care dăruiește, iubire mai puternică decât trădarea, hâr mai puternic decât păcatul. Această fidelitate față de „fiica poporului meu” necredincios (cf. Lam 4,3.6) este, în definitiv, din partea lui Dumnezeu, fidelitate față de sine însuși. Acest lucru apare limpede mai ales din repetarea frecvență a binomului ƒese: we’emeÖ (= hâr și fidelitate), care ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dezvăluia aspectul mai profund: se manifestă așa cum era inițial: iubire care dăruiește, iubire mai puternică decât trădarea, hâr mai puternic decât păcatul. Această fidelitate față de „fiica poporului meu” necredincios (cf. Lam 4,3.6) este, în definitiv, din partea lui Dumnezeu, fidelitate față de sine însuși. Acest lucru apare limpede mai ales din repetarea frecvență a binomului ƒese: we’emeÖ (= hâr și fidelitate), care ar putea fi considerat o hendiada (cf. de ex. Ex 34, 6; 2Sam 2. 6; 15, 20; Ps 25
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
decât păcatul. Această fidelitate față de „fiica poporului meu” necredincios (cf. Lam 4,3.6) este, în definitiv, din partea lui Dumnezeu, fidelitate față de sine însuși. Acest lucru apare limpede mai ales din repetarea frecvență a binomului ƒese: we’emeÖ (= hâr și fidelitate), care ar putea fi considerat o hendiada (cf. de ex. Ex 34, 6; 2Sam 2. 6; 15, 20; Ps 25/24, 10; 40/39, 11-12; 85/84, 11; 138/ 137, 2; Mih 7, 20). „Nu pentru voi fac această, casa
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
manifestările acestui atribut divin: milostivire în izbăvirea de dușmani și de rele (e.g. Gen 19,19; 39,21; Ier 31,3...), si chiar de moarte (Ps 6,5; 86,13), în răscumpărarea din păcat (Ps 25,7; 51,2 etc.), fidelitate în respectarea legământului indiferent de atitudinea poporului său a omului. De folos în acest sens sunt și asocierile lui ƒese: cu alte atribute divine: citatul din enciclica papala menționa deja ƒese: we-‘emeÖ, dar mai exista și hesed we ’emón
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
aceea îi va învăța pe cei păcătoși calea.” (t.n.) ... “Ä> YHWH le-‘Äl"m ƒasedÄ / we-‘a: dor w"-:or ’emón"ÖÄ (Ps 100/99,5): „Bun este Domnul, în veac este indurarea lui și din neam în neam fidelitatea lui.” (t.n.) HÄ:ó la-YHWH k ”Ä> YHWH / k le-‘Äl"m ƒasedÄ (Ps 136/ 135,1): „Preamăriți-l pe Domnul, căci bun este Domnul, pentru vecie este milostivirea lui!” (t.n.) sau, mai rar, atribut: YHWH ha””Ä
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
vrednic de crezare”258. De altfel, am văzut că Septuaginta traduce ebraicul ’ElohQy ’"men cu theòs ho alQthinós259. Limba ebraica nu are un cuvant specializat pentru „adevăr” și „adevărat”. Aceste idei sunt exprimate de ’ emeÖ și cuvintele înrudite, care înseamnă „fidelitate”260, „autenticitate, realitate”. Țin de sfera credibilității. Vocabulele grecești alQthes, aletheia, alQthinós acoperă și domeniul semantic al familiei lui ’ emeÖ, dar semnifică și conformitatea imaginii mentale cu realitatea, ținând astfel și de sfera cunoașterii 261. Trebuie avut în vedere că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și adevărat”262, sau numele propriu-zis ho alQthinós263 semnifică realitatea lui Dumnezeu în opoziție cu inexistentă idolilor. Semnificații de bază: fidel, vrednic de încredere. 3.2.1.9.2. pistós: „credincios” (toate traducerile românești); „fidelis” (Vg); „fidèle” (BJ); „faithful” (RSV). Fidelitatea lui Dumnezeu este una dintre temele favorite ale epistolelor pauline. pistòs ho theós este o expresie ce revine adesea: „Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la împărtășirea cu Fiul său Isus Hristos...”, „El va va întări până la sfârșit...” (1Cor 1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
În 14,9). Observăm că, în ciuda virgulei pe care edițiile moderne ale Noului Testament o pun între ho mártys și ho pistós, toate traducerile citate le-au transferat că pe o expresie sudata: astfel pistós ajunge să conoteze de fapt fidelitatea mărturiei. Semnificații de bază: cunoscător și revelator desăvârșit al lui Dumnezeu. 3.2.2.12. Vrednic de încredere 3.2.2.12.1. alQthes/alQthinós: „adevărat” (toate traducerile românești citate); „Verus” (Vg); „vrai” (BJ); „true” (RSV). - Hristos afirmă despre sine
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
em"n (3.1.12.2.) respectiv alQthes/alQthinós (3.2.1.9.1. și 3.2.2.12.1.), pistós (3.2.1.9.2. și 3.2.2.12.3.). Toate aceste nume se referă la veracitatea și fidelitatea lui Dumnezeu. Conținutul lor poate fi redat cu exactitate în limba română prin „Vrednic de crezare/de încredere”; la cele biblice, care au în componență numele generic, se va adăuga și „Dumnezeul...”. 4.1.22. ′"fi: (2.1.11.6
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nici un traducător în română nu a ales‑o), sau a traducerii echivalentelor sale din Septuaginta. Unii dintre cei care au tradus din ebraica au împrumutat soluția Vulgatei, Omnipotens." 5.3. Se spune ca traducătorul este silit adesea să opteze între fidelitatea față de text în conținut și expresie, pe de o parte, si inteligibilitate, pe de altă parte. La acestea se adaugă și componența stilistica. Rezultatul este până la urmă o interpretare, mai mult sau mai putin fidelă. După cum era și firesc, cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]