2,094 matches
-
Proteins) sunt o familie de proteine căreia i s-au identificat până la ora actuală cel puțin 80 de membri. Ele alcătuiesc legături homofile, ce intră în componența joncțiunilor de tip aderent și a desmozomilor. Domeniile lor intracelulare se leagă cu filamentele citoscheletului prin intermediul unor proteine adaptor numite catenine. Caderinele sunt liganzii ce produc inhibiția de contact. Integrinele sunt principale molecule de adeziune între celule și matricea extracelulară, fiind capabile de a se asocia cu toate celelalte molecule de adeziune. Sunt de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și musculare. La microscopul electronic arată ca niște suduri în puncte. Adeziunea celulară se realizează prin interacțiuni homofile între 2 familii de proteine, numite desmogleine și desmocolline. Domeniile intracelulare ale acestor proteine se cuplează prin intermediul unei proteine numite plakoglobină pe filamentele intermediare ale citoscheletului. Joncțiunile aderente Se realizează prin interacțiuni homofile între caderine. Acestea sunt ranforsate citoscheletic de filamente de actină, pe care se prind prin intermediul unor proteine de legătura. Joncțiunile aderente sunt primele care se dezvoltă între diversele foițe epiteliale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
între 2 familii de proteine, numite desmogleine și desmocolline. Domeniile intracelulare ale acestor proteine se cuplează prin intermediul unei proteine numite plakoglobină pe filamentele intermediare ale citoscheletului. Joncțiunile aderente Se realizează prin interacțiuni homofile între caderine. Acestea sunt ranforsate citoscheletic de filamente de actină, pe care se prind prin intermediul unor proteine de legătura. Joncțiunile aderente sunt primele care se dezvoltă între diversele foițe epiteliale chiar din viața embrionară. Joncțiunile strânse Se mai numesc și zonula occludens. Se distribuie ca o centură în jurul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
funcție similară cu a kinezinei, dar mișcă particulele către capătul (-) al microtubulilor. Dyneina axonemală oscilează permanent și este responsabilă pentru mișcarea flagelilor și cililor. Dynamina este responsabilă pentru separarea mugurilor cu clatrină de pe membrana celulară. Miozinele formează punți transversale cu filamentele de actină. Miozina I este asociată cu actina la nivel subcelular în diverse formațiuni. Miozina II este forma prezentă în fibrele musculare striate, sub formă de filamente groase fiind asociată cu filamentele subțiri de actină în miofibrile cu sispoziție sarcomerică
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pentru separarea mugurilor cu clatrină de pe membrana celulară. Miozinele formează punți transversale cu filamentele de actină. Miozina I este asociată cu actina la nivel subcelular în diverse formațiuni. Miozina II este forma prezentă în fibrele musculare striate, sub formă de filamente groase fiind asociată cu filamentele subțiri de actină în miofibrile cu sispoziție sarcomerică a miofilamentelor (vezi cap. 7.2) 7.2. Fiziologia miocitului striat scheletic Mușchii sunt organe care transformă energia chimică în energie mecanică. Celulele musculare se numesc striate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de pe membrana celulară. Miozinele formează punți transversale cu filamentele de actină. Miozina I este asociată cu actina la nivel subcelular în diverse formațiuni. Miozina II este forma prezentă în fibrele musculare striate, sub formă de filamente groase fiind asociată cu filamentele subțiri de actină în miofibrile cu sispoziție sarcomerică a miofilamentelor (vezi cap. 7.2) 7.2. Fiziologia miocitului striat scheletic Mușchii sunt organe care transformă energia chimică în energie mecanică. Celulele musculare se numesc striate sau netede, după aspectul microscopic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
egală cu suma forțelor generate de celule). Numărul de celule este invariabil de la naștere, modificându-se doar volumul, în funcție de vârstă, antrenament, nutriție. Celula musculară este alcatuită din: membrană celulară (sarcolema), citoplasmă (sarcoplasma) și mai mulți nuclei periferici. 7.2.1. Filamentele de miozină și actină Aspectul striat se datorează faptului că miofibrilele sunt astfel organizate încât există o alternanță de zone transversale întunecate (anizotrope, A) și clare (luminoase, izotrope, I), vizibile la microscopul optic . La mijlocul discului clar se găsește membrana Z
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
conține un disc întunecat central și două semidiscuri clare la extremități, și reprezintă unitatea morfo funcțională a miofibrilei. Lungimea sarcomerului depinde de starea funcțională a mușchiului.In stare de repaus sarcomerul are lungimea de 2,2 μm. In această situație filamentele de actină pătrund parțial printre cele de miozină, până la limita zonei centrale, unde lipsesc proiecțiile laterale (zona clară H, cu lungime de 0,2 μm). Intinderea prin tracționare a mușchiului are ca efect ieșirea filamentelor de actină în afara discului întunecat
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
2 μm. In această situație filamentele de actină pătrund parțial printre cele de miozină, până la limita zonei centrale, unde lipsesc proiecțiile laterale (zona clară H, cu lungime de 0,2 μm). Intinderea prin tracționare a mușchiului are ca efect ieșirea filamentelor de actină în afara discului întunecat și alungirea discului clar; zona H se mărește. In timpul contracției musculare filamentele de actină pătrund printre cele de miozină, în interiorul discului întunecat, se micșorează discul clar, stria H dispare, iar stria M devine evidentă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unde lipsesc proiecțiile laterale (zona clară H, cu lungime de 0,2 μm). Intinderea prin tracționare a mușchiului are ca efect ieșirea filamentelor de actină în afara discului întunecat și alungirea discului clar; zona H se mărește. In timpul contracției musculare filamentele de actină pătrund printre cele de miozină, în interiorul discului întunecat, se micșorează discul clar, stria H dispare, iar stria M devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
discului întunecat și alungirea discului clar; zona H se mărește. In timpul contracției musculare filamentele de actină pătrund printre cele de miozină, în interiorul discului întunecat, se micșorează discul clar, stria H dispare, iar stria M devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil miofibrilar sunt alcatuite din proteine contractile fundamentale (actina și miozina) și reglatoare (troponina, tropomiozina, α și β actinina). Miozina ca filament este un polimer; 200 de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil miofibrilar sunt alcatuite din proteine contractile fundamentale (actina și miozina) și reglatoare (troponina, tropomiozina, α și β actinina). Miozina ca filament este un polimer; 200 de monomeri alcătuiți fiecare din 6 lanțuri polipeptidice, 2 grele (200 kDa) și 4 ușoare (20 kDa), cu o configurație caracteristică de “crosă de golf”. Cele două lanțuri grele longitudinale răsucite în dublu helix formează mânerul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
meromiozina grea (HMM). Pe lanțul peptidic care leagă capul polar de corpul moleculei există una sau două zone de flexibilitate moleculară, care au primit denumirea de “balama”, capul polar putând avea înclinații diferite față de corpul moleculei. Structura supramoleculară ordonată a filamentului gros este conferită de subunitățile LMM care se alătură longitudinal, alcătuind un cilindru gros, cu extremitățile libere ale moleculei orientate spre mijlocul filamentului și capetele polare proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
primit denumirea de “balama”, capul polar putând avea înclinații diferite față de corpul moleculei. Structura supramoleculară ordonată a filamentului gros este conferită de subunitățile LMM care se alătură longitudinal, alcătuind un cilindru gros, cu extremitățile libere ale moleculei orientate spre mijlocul filamentului și capetele polare proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie romană”. Filamentul subțire este format din actină fibrilară (F), un polimer (dublu helix) format din subunități de actină globulară (G), cu greutate moleculara
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
este conferită de subunitățile LMM care se alătură longitudinal, alcătuind un cilindru gros, cu extremitățile libere ale moleculei orientate spre mijlocul filamentului și capetele polare proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie romană”. Filamentul subțire este format din actină fibrilară (F), un polimer (dublu helix) format din subunități de actină globulară (G), cu greutate moleculara de 47 kDa. Filamentul de tropomiozină (dublu helix) rezultă din polimerizarea longitudinală a unor molecule de tropomiozină și este
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie romană”. Filamentul subțire este format din actină fibrilară (F), un polimer (dublu helix) format din subunități de actină globulară (G), cu greutate moleculara de 47 kDa. Filamentul de tropomiozină (dublu helix) rezultă din polimerizarea longitudinală a unor molecule de tropomiozină și este legat de actină, fiind situat în șanțurile dintre cele două spirale ale filamentului subțire. In repaus tropomiozina acoperă fizic zonele active ale actinei, impiedicând interacțiunea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
din subunități de actină globulară (G), cu greutate moleculara de 47 kDa. Filamentul de tropomiozină (dublu helix) rezultă din polimerizarea longitudinală a unor molecule de tropomiozină și este legat de actină, fiind situat în șanțurile dintre cele două spirale ale filamentului subțire. In repaus tropomiozina acoperă fizic zonele active ale actinei, impiedicând interacțiunea cu miozina. Troponina este formată din trei subunități globulare situate la intervale regulate din lungimea filamentului de actina (40 nm). Se descriu: troponina T cu afinitate pentru tropomiozina
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
legat de actină, fiind situat în șanțurile dintre cele două spirale ale filamentului subțire. In repaus tropomiozina acoperă fizic zonele active ale actinei, impiedicând interacțiunea cu miozina. Troponina este formată din trei subunități globulare situate la intervale regulate din lungimea filamentului de actina (40 nm). Se descriu: troponina T cu afinitate pentru tropomiozina, troponina I intermediară cu afinitate pentru actina, și troponina C cu afinitate pentru ionii de calciu. 7.2.2 Mecanismul molecular al contracției în miocitul scheletic Contractilitatea fibrei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sistemul contractil și sistemul de cuplare a excitației cu contracția, procesul fiind susținut de sistemul energogen. Celula musculară este dotată cu un aparat contractil specific, cu organizare sarcomerică. Fixarea calciului pe troponina C are ca efect descoperirea zonelor active de pe filamentele de actină, permițând fixarea capului polar al miozinei. Prin activarea ATP-azei miozinice se modifică încărcarea capului polar care, atras de corpul filamentului de miozină, determină flexia punții transversale spre interiorul discului intunecat. Actina antrenată în această mișcare alunecă spre mijlocul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
aparat contractil specific, cu organizare sarcomerică. Fixarea calciului pe troponina C are ca efect descoperirea zonelor active de pe filamentele de actină, permițând fixarea capului polar al miozinei. Prin activarea ATP-azei miozinice se modifică încărcarea capului polar care, atras de corpul filamentului de miozină, determină flexia punții transversale spre interiorul discului intunecat. Actina antrenată în această mișcare alunecă spre mijlocul sarcomerului, care astfel se va scurta (mecanism glisant). Desfacerea punții transversale duce la revenirea în poziție perpendiculară pe direcția filamentului de miozină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de corpul filamentului de miozină, determină flexia punții transversale spre interiorul discului intunecat. Actina antrenată în această mișcare alunecă spre mijlocul sarcomerului, care astfel se va scurta (mecanism glisant). Desfacerea punții transversale duce la revenirea în poziție perpendiculară pe direcția filamentului de miozină, refăcând o nouă legătură cu locusul următor de pe actină. Procesul încetează și are loc relaxarea fibrei musculare când scade concentrația calciului liber din sarcoplasmă la nivelul de repaus. Forta dezvoltată de mușchi este proporțională cu rata ciclării punților
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pentru majoritatea activităților motorii (mers, alergare, ridicare de greutăți); izometrice; lungime constantă deci mobilitate nulă, caracteristice pentru activitatea musculară posturală. Pentru același mușchi forța de contracție depinde de lungimea de repaus, în primul rând datorită gradului variabil de suprapunere a filamentelor de actină și miozină funcție de lungimea sarcomerului Tipuri de fibre musculare scheletice După durata contracției, mușchii sunt rapizi sau lenți, în funcție de rolul mușchiului respectiv. In cazul mușchilor oculari o secusă durează 1/40 s, la gastrocnemian 1/15 s, iar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
musculare sunt separate de conținutul acestor organe prin intermediul altor elemente celulare, constituind structuri tisulare de tip epitelial și conjunctiv. Structura miocitelor netede este similară fibrelor musculare striate fiind alcătuite din miofilamentele de actină și miozină fără o dispoziție regulată. Printre filamentele de actină se găsesc împrăștiate rarele filamente de miozină. Celula musculară netedă mai posedă aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, mitocondrii și un nucleu unic. In fibra musculara netedă, membranele Z sunt înlocuite de corpi denși (locuri de ancorare pentru filamentele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
prin intermediul altor elemente celulare, constituind structuri tisulare de tip epitelial și conjunctiv. Structura miocitelor netede este similară fibrelor musculare striate fiind alcătuite din miofilamentele de actină și miozină fără o dispoziție regulată. Printre filamentele de actină se găsesc împrăștiate rarele filamente de miozină. Celula musculară netedă mai posedă aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, mitocondrii și un nucleu unic. In fibra musculara netedă, membranele Z sunt înlocuite de corpi denși (locuri de ancorare pentru filamentele subțiri). O parte din corpii denși sunt
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
filamentele de actină se găsesc împrăștiate rarele filamente de miozină. Celula musculară netedă mai posedă aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, mitocondrii și un nucleu unic. In fibra musculara netedă, membranele Z sunt înlocuite de corpi denși (locuri de ancorare pentru filamentele subțiri). O parte din corpii denși sunt atașați de membrana celulară, alții sunt dispersați în interiorul celulei. Unii dintre corpii denși sunt atașați la membrana celulară adiacentă, fiind legați între ei prin punți proteice intercelulare, având rol în transmiterea forței de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]