1,782 matches
-
mare expresivitate. E în ele un deliciu al amănuntului, un pitoresc al secundarului și o vigoare polemică pe care vîrsta nu le-a diminuat. Competenței lui universale nu-i scăpa nimic. Nu era doar critic ori istoric literar. Era deopotrivă filolog, lexicograf, istoric al limbii, filosof al culturii, biograf și bibliograf. Marin Sorescu l-a numit odată pe Ș. Cioculescu "un vestigiu prețios din vremea criticii normale". Vremea cu pricina era aceea interbelică. Normală, doar în raport cu vremea comunistă. Ș. Cioculescu a
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
fundal îl intuim mai înainte de a le deschide. Și nu înțelegem decît ceea ce presimțim pe nemărturisite, și din acest motiv a pricepe o frază înseamnă a-i subînțelege icoana aflată în subsidiar. Altminteri, volumul lui Mathaeus cere un temperament de filolog obtuz suficient de inert ca să poată savura netezimea fără asperități estetice a unui text eminamente logic, pînă într-atît de logic că atinge pragul goliciunii stilistice. Din prea multă exactitate analitică, autorul ajunge să fie inexpresiv, chiar dacă profunzimea și finețea lui
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
nebună de acum 20 de ani. Vă iubesc nesfârșit! Ovidiu Bufnilă * Domnule profesor, Cu reminiscențe terminologice de la bacalaureat 2003, „simulez... un incipit” epistolar, remarcând: cu Mircea Martin și cu Mihai Zamfir, formați un triumvirat universitar exemplar, reprezentând promoțiile șaizeciste de „filologi” bucureșteni. Se pare că Mihai Zamfir vă depășește, în ipostaza de... prozator postdecembrist, cultivând romanul și scrisoarea... exotică, lusitană. Vi-i alătur pe Eugen Simion, care a traversat, fără tribut ideologic, „obsedantul deceniu”, ca student, preferând opacitatea la proletcultism și
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
a discuta constructiv. Am mulți prieteni și la Cluj, unde am fost mai des în ultimul deceniu din cauza lui Marian Papahagi. Dintre clujeni, țin în mod special la lingviștii Sabina Teiuș și Mihai Gherman - acesta din urmă și paleograf și filolog, specializări tot mai rare în România, unde, din păcate, științele filologice atrag tot mai puțini tineri... Fiindcă e o muncă deosebit de grea, cvasi-anonimă și foarte prost plătită. În revista noastră s-a scris în repetate rînduri că, în cîțiva ani
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
răsfoind mii de pagini pentru alcătuirea unor note etc.? Iar pe de altă parte, nici edituri capabile să scoată aceste ediții scumpe, laborioase și neprofitabile nu mai sînt. Ați urmărit probabil în presă ce s-a întîmplat cu "Minerva"... Ba filologi de vocație mai sînt. La București lucrează Mihai Moraru, care e o personalitate de prim plan, și cu el colaborez foarte bine, ne pasionează pe amîndoi apocrifele, el are o pregătire desăvîrșită. Acuma, de lucru pentru filologi ar fi destul
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
cu "Minerva"... Ba filologi de vocație mai sînt. La București lucrează Mihai Moraru, care e o personalitate de prim plan, și cu el colaborez foarte bine, ne pasionează pe amîndoi apocrifele, el are o pregătire desăvîrșită. Acuma, de lucru pentru filologi ar fi destul, căci o parte din patrimoniu e încă în manuscris. Am prieteni și în generația tînără și lucrez cu ei cu cea mai mare plăcere, Mircea Vasilescu, de pildă, sau bulgarista Elena Siupiur, care mă ajută în partea
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
lăudase; noi văzusem, voi văzuseți, ei văzuse). Conta, evident, și proveniența regională a autorilor, varianta regională preferată. La Heliade Rădulescu, la 1828, apar tocmai formele cu -ră, cele care vor avea pînă la urmă succes. Totuși, ceva mai tîrziu, un filolog ardelean precum Timotei Cipariu nu le putea accepta, percepîndu-le ca o inutilitate și ca o îndepărtare de etimon: "Adaugerea silabei -ră și la acest timp, (...) ei lăudaseră, ținuseră etc., e de prisos" (Timotei Cipariu, Gramatica limbei române, 1869, în Opere
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
ei/ sunetele chitarei urcând în spirală pe disc/ linii pe hârtie începând să capete sens"). Singurătatea în doi (față în față), drama limbajelor diferite (Translation Workshop), afanisirea romantică sunt motive cunoscute, din fericire mereu împrospătate prin luciditate și umor ("prietenii - filologi - știu de ce și de cine"). Acum și jocurile de cuvinte - nu foarte dese, dar pregnante, dând o deosebită savoare poeziilor - alunecă între mai multe limbi ("poezia e în orice limbă/ violon d'encre"). Se înmulțesc intertextualismele și tentațiile poeziei concrete
Secvențe pentru violon d’encre by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7335_a_8660]
-
plastic, cu ilustrații colorate, cu titluri îngroșate și dispuse arhitectural; uneori, fiecare pagină e prinsă într-o folie de plastic separată, ca pentru a o feri de intemperii și o expune posterității. Sub folia de plastic, spre iritarea crescîndă a filologului, textul (fără diacritice) conține nenumărate greșeli de bătaie, litere sărite și inversate, uneori chiar erori de ortografie și de punctuație. Creionul roșu nu le mai poate însă sfîrteca prompt: foile trebuie mai întîi extrase cu grijă, una cîte una, din
Corectînd lucrări... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8382_a_9707]
-
iar uzul adesea o ignoră. Cazul cel mai cunoscut este cel al alternanței o/oa la substantivele feminine formate de la masculinele cu sufixoidul -log: fiind vorba de o întreagă serie, presiunea ei internă complică lucrurile. în DEX 1996, alături de masculinele filolog, pedagog, geolog sînt înregistrate femininele fără alternanță: filologă, pedagogă, geologă; alte cuvinte compuse după același model - teolog, politolog - apar fără formă de feminin. E sigur că femininele cu alternanță, formate de la toate cuvintele citate din serie, există în vorbirea familiară
"Silicoane", "riboane", "armagedoane" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15539_a_16864]
-
ajung la ai ei, într-un oraș din nordul Moldovei. Viitorii socri sunt de coșmar, iar apartamentul în care trebuie să se înghesuie cu toții stârnește acel apetit al romancierului pentru descrierea detaliată a promiscuității. Ajunși la ai lui, la Pitești, filologii necăjiți trec prin alte peripeții. Cezar ajunge să se bată cu taică-său, montat împotriva Luminiței de un amic perfid. Nebunia își sticlește ochii la tot pasul. Cuscrii îi cad în plasă unul câte unul, cel din urmă fiind cel
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
în oglindă în timp ce scriu!" (p. 127 în Hotel Europa). Narcisismul autorului nu dispare totuși. Jocul de-a literatura, jucat de un scriitor sceptic în viitorul ei, este cuceritor pentru un cititor experimentat. Trilogia lui D. Țepeneag e un deliciu pentru filologi și, desigur, nu numai pentru ei; în orice caz, virtuozitatea narativă a prozatorului, performanțele lui speculative solicită un cititor inteligent și cu mult umor, pe măsura textului epic. E o desfătare a limbajului postmodern, o plăcută naturalețe a artificiului creator
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
cere drepturi pentru românii din Basarabia și a-i îndemna pe aceștia la acțiune în favoarea unității naționale. Cu ecou pe ambele maluri ale Prutului, publicistica sa a pregătit temeinic actul de la 27 martie 1918. Asemenea ediții sunt o încântare pentru filolog și o mină de aur pentru istoricul literar.
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
au propus să îndrume cenaclul. Rând pe rând, la ședințe au apărut Dinu Regman, Sever Avram, Traian Ungureanu, Nicoleta Pavel, Raluca Brancomir, politehniștii Horia Gârbea, Paul Vinicius, Lucian Vasilescu, Daniel Bănulescu, Ady Serafim. Ceva mai târziu au venit și alți filologi deveniți prezențe constante: Ramona Fotiade, Cristian Popescu, Cătălin }ârlea. Acestora li s-a alăturat "grupul de la Brașov", alcătuit din Caius Dobrescu, Simona Popescu, Marius Oprea, Andrei Bodiu, Sorin Adam Matei. În afara acestui "nucleu dur", în cenaclu au mai citit scriitori
Și ei au fost debutanți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7851_a_9176]
-
între disperare și încîntare, între sentimentul neputinței și bucuria reușitei - cu una din cele mai grele cărți de filozofie din istoria omenirii. Iar ceea ce este cu adevărat impresionant în paginile ei este că, la aproape toți traducătorii, simți omul din spatele filologului, simți partea de chin din care s-a născut traducerea. Pînă acum, Ființă și timp a fost tradusă în 25 de limbi, existînd traduceri integrale în 21 de limbi: bulgară, chineză, cehă, coreeană, engleză, finlandeză, franceză, greacă, georgiană, italiană, japoneză
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
și profund romantică prin credința în poezie, ironie, ruperea iluziei epice, și desigur prin nostalgia față de copilărie (scriitorul fiind văzut ca un sfânt Christofor, care duce copilul în spate), basmele lui Wolf Wucherpfennig sunt de un intertextualism care face deliciul filologilor. Nu lipsesc aluziile la cărțile populare, teatrul baroc, Goethe, E.T.A. Hoffmann, Heine, Rilke, Brecht, Walter Benjamin ș.a., nici trimiterile la propria biografie, decriptabile pentru cunoscătorii volumului său de memorii , Viața în veșnică schimbare" (Leben im Übergang), care urmează să
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
al modernizării. Aurel Ardelean și George-Ciprian Pribac deschid discuția, cu un studiu de caz, pe text, asupra traducerii în engleză a propriei cărți, despre fenomenele de transport prin membranele celulare. Concluziile sunt mai degrabă dezamăgitoare: pentru o traducere de calitate, filologul și specialistul trebuie să colaboreze. Știam... O interesantă analiză a receptării lui Fowles, în traducere, în recenziile din revistele literare românești face Narcisa }irban, atrăgând, indirect, atenția, asupra unui scrupul (vorba vine...) care se pierde, acela de a-i acorda
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7258_a_8583]
-
se pare aceea a "fructelor de mare": sintagma e tîrzie, calchiată după franceză (acum se înmulțesc indicațiile de tip "produse seafood"), dar acoperă o realitate orientală și mediteraneană cu care lumea românească se familiarizase mai de mult, prin comerțul balcanic. Filologii, cititorii de literatură din secolul al XIX-lea sau ascultătorii răbdători ai poveștilor bunicilor au desigur conștiința contactului cu ceea ce, după câteva decenii de întrerupere, a putut să ne pară exotic; istoria cuvintelor o confirmă. Impresia răspândită azi e totuși
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
lumii. În tot ce făcea avea forță, enormă, și fragilitate, enormă. Îi povesteam despre bunicile mele, despre copilăria mea disputată între misterul bunicii materne și al orașului Turnu-Severin și misterul fabulos și aristocrat al bunicii paterne, un personaj uriaș, un filolog și un profesor cu vocație, care a oftat toată viața că taică-su a întors-o de pe vaporul cu destinația Hollywood! Popescu rîdea atunci cu gura pînă la urechi, de i se cutremura părul lung, prins într-o coadă stufoasă
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
simplu, să-l întreb pe Cătălin }îrlea și să mă lămuresc. Sau pe oricare alt martor al evenimentelor. Dar nu vreau. Și nici n-am să o fac vreodată. Așadar, eram la Cluj, acum vreo treisprezece ani, oameni de teatru, filologi, bucureșteni, clujeni, veniți să vedem două spectacole după Caragiale, unul făcut de Măniuțiu, celălalt, de Dabija. O întîlnire foarte specială, umană. Și Caragiale printre noi. Un entuziasm intelectual, și nu numai, care apare tot mai rar și tot mai greu
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
cam jumătate în București. Asta înseamnă că au rămas mai puțin decît 1% din numărul evreilor existenți în anul 1940. Dar a rămas o imensă moștenire culturală, materială (sinagogi, cimitire, spitale, școli comunitare) și imaterială (moștenirea lăsată de intelectuali, scriitori, filologi, savanți, artiști vizuali, actori, arhitecți, muzicieni etc.). Sunt cel puțin două domenii culturale în care s-au distins în mod special intelectualii evrei din România: lingvistică-filologie (Moses Gaster, Lazăr Șăineanu, Heimann Tiktin, Jacques Byck, Ion-Aurel Candrea, Al. Graur, Iancu Fischer
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
Helen Alba, jurnalist 12. Alfred Schwalie, arhitect 13. Lorette Brădiceanu-Persem, cadru didactic 14. Magdalena Balogh-Szabo, profesor 15. Simona-Maria Lobonț, profesor 16. Harald Singer, informatician 17. Alexandrina Paul, pensionar 18. Viorica Livia Roșu, profesor 19. Petru Kottler, profesor 20. Henrike Brădiceanu-Persem, filolog 21. Monica Ileana Sere, manager 22. Andrea Christine Kattesch, medic stomatolog 23. Dorotea Maria Radu, profesor 24. Ana-Maria Podlipny, istoric de artă 25. Claudia Antoneta Albuțiu, manager 26. Luise Helga Anamaria Finta, pensionară 27. Edita Singer, profesor 28. Arthur Georg
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
22. Andrea Christine Kattesch, medic stomatolog 23. Dorotea Maria Radu, profesor 24. Ana-Maria Podlipny, istoric de artă 25. Claudia Antoneta Albuțiu, manager 26. Luise Helga Anamaria Finta, pensionară 27. Edita Singer, profesor 28. Arthur Georg Funk, profesor 29. Alina Baciu, filolog 30. Elisabeta Schuster, profesor 31. Andreea-Oana Rusu, studentă 32. Brigitte Szokob, învățătoare 33. Gertraud Zauner, pensionară Partidul Acțiunea Populară 1. Laviniu Eduard Bedrosian, inginer 2. Christian Banciu, medic 3. Adrian Daniel Găvruță, economist 4. Romeo Adrian Koncsag, electromecanic 5. Sorin
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
născut în 1873). Pentru că se plictisise de mortăciunile din Anglia, a dat o fugă până în Egipt unde a găsit mormântul lui Tut-ankh-Amon. Această descoperire a făcut-o, însă, cu ajutorul financiar al Lordului Carnarvon. 2 martie 1968 - A murit Grigore Nandriș, filolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți, București, Londra și Oxford (născut în 1895). S-a format în mediul româno-polonez și i-a plăcut atât de mult Marea Britanie, încât acolo a și murit.
Istoria zilei: 2 martie. Moldova e pusă pe hartă () [Corola-journal/Journalistic/67190_a_68515]
-
60, autorul nu-i cruță pe Sadoveanu, Călinescu sau Ralea. Cum nu pierde prilejul să elogieze prestația din acei ani a lui Victor Eftimiu sau Tudor Arghezi: "Îmi amintesc ce succes a repurtat Victor Eftimiu la o întîlnire cu studenții filologi cînd, vorbindu-le acestora despre piesele sale noi, se lamenta prefăcut că nu știe cum să-și stăpînească personajele. Eu vreau să le țin pe linie, spunea, dar ele, personajele, de cum le scap din ochi, o iau la dreapta. În
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]