1,926 matches
-
vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative a fost considerat un fel de continuare a lucrării Principie de linguistica, tipărită cu un an înainte. Această din urmă ar fi trebuit să aibă conform celor anunțate de autor cinci părți: (I) Conspectul științelor filologice; (ÎI) Linguistica în genere; (III) Linguistica în specie; (IV) Viața limbei și (V) Metodă și metode (vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 16). După cum se știe, din acest plan ambițios Hașdeu nu a dus la capat decât redactarea/publicarea primelor două
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a doua oară) cu premiul "I. Heliade Rădulescu". Referatul în cauză viza chiar volumul III al masivei lucrări, cel cu Principiile. G. Mihăilă selectează o informație interesantă din raportul lui Barițiu: "Încheiind expunerea conținutului cărții, Barițiu adaugă: "Dealtmintrelea, studiul acesta filologic se continuă în partea III, sub titlu[l]: Linguistica în specie, din care au și ieșit vreo trei coale, care însă nu fac obiectul analizei de față." (p. XXIX)" (Mihăilă 1983, p. 39, nota de subsol nr. 5). În cele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fiindcă nu a avut posibilitatea să citească integral articolul lui Hașdeu (o rărițate bibliografica, de altfel 23). Informațiile pe care le avea despre noematologie provin ("la a doua mâna") de la Lazăr Șăineanu, care, preocupat de "locul semasiologiei în sfera științelor filologice", prezentase, prin intermediul unor citate, clasificarea făcută de profesorul sau (vezi Șăineanu, 1887/1999, pp. 8-9). 3.2.4.1. Într-adevăr, într-o lucrare dedicată lingvisticii și semanticii lui Bréal, iată ce spune Coșeriu într-o notă de subsol (simțind
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
De vreme ce Lazăr Șăineanu s-a ocupat in extenso de distincțiile profesorului sau, iar prezentarea să a cunoscut o circulație mai mare decât cea a originalului hasdeian, voi începe cu el. 3.3.2. Preocupat de stabilirea locului semasiologiei printre științele filologice, Lazăr Șăineanu pornește, așadar, de la clasificarea făcută de Hașdeu: "Trebuie dar determinat, înainte de toate, locul ce-l ocupă semasiologia în sfera linguisticei. Domnul Hașdeu, expunând un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative, a supus unei analize pătrunzătoare diferitele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
până la 5 după amiazi, în cea mai gigantică sala de lectură din London și chiar din lume, eu am citit manuscriptul de două ori și am extras din el tot ce mi s-a părut a fi interesant sub raportul filologic, fie că arcaisme lexice, fie că fonetica, fie că forme gramaticale, ca sens, ca sintaxa, ca fraseologie [s.m. C.M.]." (cf. și Mihăilă, 1983, p. 43, nota de subsol nr. 7). Judecând însă și după unele fragmente din manuscrisul cu pricina
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
filologie comparativa ario-europee [1875], în B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică și filologie, vol. ÎI, Editura Minerva, București, 1988, pp. 5-127. Hașdeu 1877/1983 = B. Petriceicu Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Tomul I, Limba română vorbită între 1550-1600. Studiu paleografico-linguistic, cu observațiuni filologice de Hugo Schuchardt [1877], Ediție îngrijita, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. Hașdeu 1879/1984 = B. Petriceicu Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Tomul ÎI, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporana
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Meyer, [Columna lui Trajanŭ. Revista mensuala pentru istoria, linguistica și psicologia poporana. Sub direcțiunea dlui B.P. Hașdeu, Neue Serie, III, 1882], recenzie publicată în "Zeitschrift für Romanische Philologie", 1884, VIII. Band, pp. 143-146. Mihăilă 1983 = G. Mihăilă, Operă lingvistică și filologica a lui B.P. Hașdeu, în Hașdeu 1877/1983, pp. 7-58 [studiu introductiv la B.P. Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Tomurile I-III, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983-1984]. Moeschler & Auchlin 2005 = Jacques Moeschler, Antoine Auchlin, Introducere în lingvistică contemporană, Traducerea din
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
născut polemist - fiu legitim al rațiunii, nota Vladimir Streinu - el a stăvilit devenirile acelei idei de epocă, pe care însuși a numit-o tracomania" . În demersul critic Șerban Cioculescu pune la contribuție latura erudită a personalității sale, simțul estetic și filologic, raționalismul de tip cartezian. Totdeauna ferme - scrie Constantin Ciopraga - judecățile de valoare au la el un suport obiectiv, ridicându-se deasupra tranzitoriului prin surprinderea a ceea ce este realmente fundamental. Mai puțin sau rareori înclinat spre metafora critică, suspectată poate de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
personalității sale nu e dată nici de strategia eufemismului (Perpessiciusă, nici de rigoare academică (Tudor Vianuă, nici de proteismul baroc (G. Călinescuă, nici de fixația și exactitatea demersului foiletonistic (Pompiliu Constantinescuă și nici de erudiția, maliția, perspectiva istoristă și simțul filologic (Șerban Coiculescuă. Am zice că are câte ceva din toate acestea, modelate pe tiparul personalității sale inconfundabile. Vladimir Streinu este un critic-artist, de o eleganță firească, ceea ce îl apropie de Perpessicius, de o liniște și o sănătate olimpiene, amintind de Vianu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
permanent factologia documentaristă, grupând scriitorii în familii de spirite și revistele după program, ideologie și cristalizări estetice, dând un număr însemnat de judecăți exacte. Dacă Șerban Cioculescu practică în cuprinsul aceleiași Istorii, cu voluptate, incursiuni istorice, deschizând adesea savuroase paranteze filologice, dacă Tudor Vianu cultivă excursul teoretico-ideologic și estetic în baza unui instrumentar riguros și a unor îndelung cântărite valorizări, Vladimir Streinu cercetează pozitivist, fără exces, biografia autorilor, îngăduindu-și zborul planat asupra operei și contemplația estetică sistematică și consecventă. Trei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pozițiilor refuzate inițială, în sensul unui anume istorism, oarecum fragmentar încă, ce-și subsumează atitudinile și procedeele criticului, inclusiv notele impresioniste, detectabile și ele în mai vechile foiletoane, vădind însă și preocupări mai susținute pe latura informației biografice, a cercetării filologice, a studiului edițiilor etc." Într-o caldă evocare publicată în "Contemporanul" , la scurt timp de la moartea criticului, Eugen Jebeleanu - în ipostaza memorialistului afectuos - schițează admirabile portrete unor familiari ai cercului Sburătorul și ai mentorului E. Lovinescu, printre care și lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
chipul "acuzației de la depărtare", ca să folosim sintagma lui Noica: "Lupta de la depărtare, participația în toate de la depărtare, crearea de noi "distanțe" între noi și lucruri, prin radio, ziare, telefon și clișeu fotografic". Și iată cum, avînd ca pretext o rațiune filologică suficientă (id est: chestiunea scrierii corecte a cuvîntului "l-am"), mica revoltă a tînărului Noica ajunge să reclame agresivitatea relațiilor dintre "eu" și "tu" și să încercuiască adevărata justificare a rechizitoriului său: faptul că "mai toate erorile mari încep de la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Platon, problema celui ce dă numele, stabilitatea acestuia din urmă și rolul său de instrument, pentru a nu mai vorbi de adevărul pe care-l poartă cu sine. În plus, în hermeneutica sa, pe lîngă fragmentele de spectacol deopotrivă filosofic, filologic și artistic, Noica pare să ia distanță și față de abordarea pozitivistă. Dincolo de înțelesurile sale imediate, un cuvînt poate sub-spune, supra-spune, juxta-spune varii lucruri pentru cel ce rostește, atitudine, spune Noica, specifică poetului și, în egală măsură, filosofului cînd sugerează, chiar
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și istoric și discută pas cu pas cu textele și izvoarele pe masă. Când parcurgi atâtea generalizări abuzive, plecate doar de la un singur text, atâtea eseisme nebuloase și inconsistente, face pur și simplu plăcere, mai presus de orice, această bază filologică solidă, strictă, lectura de bibliotecă, frecventarea colecțiilor rare de documente. Metoda singularizează și înnobilează în același timp. Nu chiar întâmplător Sorin Antohi citează într-un loc chiar și pe Heidegger: weniger Philosophie, aber mehr Pflege des Buchstabens (cf. p. 197
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
7 Ibidem, pp. 7-8. 8 Sabina Fânaru, op. cit., p. 221. 9 Mircea Eliade, Memorii (1907-1960), Editura Humanitas, București, 1997, p. 357 (nota nr. 2). 10 Matei Călinescu, op. cit., p. 64, nota 26; Pentru lexemul Sânziene, deși are în vedere demonstrațiile filologice care stabilesc etimonul sanctus dies Johannis, stabilește etimologia în legătură cu lat. Diana (>zâna), zeiță a fertilității, deoarece sensul cuvântului românesc este necreștin, iar Sânzienele sunt zâne al căror rol este strâns legat de mitologia erosului (p. 107); despre acest nume, ca
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
masterat: Culturologie slavă în cadrul Facultății de Litere a Universității “Al. I. Cuza” Iași, (2003-2005); * burse în străinătate: studii de perfecționare la limba rusă în cadrul cursurilor universitare ale Institutului “A. S. Pușkin” din Moscova, Rusia, 200-2002; * doctorand în cadrul școlii Doctorale de Studii Filologice, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași, cu tema: “Vladimir Nabokov- un maestru al deghizărilor”. · publicații în specialitate: * Câteva observații privitoare la poezia lui A. S. Pușkin “Cito v imeni tebe moem?...”// Lomonosov 2003, Moscova: MGU, 2003; * Iubirea- categorie retorica// Retorica în
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
noastră 3 ani Poziția pe post: titular Funcția: profesor de limba franceză Performanțe deosebite: * masterat: Master ,,Studii Francofone’’ în cadrul Facultății de Litere,Universitatea ,,Al.I.Cuza’’ Iași (absolvit în 2008); * Doctoranda în anul I la Scoala Doctorala de Studii Filologice ,Facultatea de Litere din cadrul Universității ‘’AL. I.Cuza’’ Iași; · în activitatea științifică și de cercetare: · cursuri de perfecționare: * ,,Elaborer un dispositif didactique ,techniques de classe’’ ,desfășurat în perioadă 6-8 ianuarie 2005, la Casa Corpului Didactic Iași ; * ,,Evaluation en classe de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Bursă Comenius pentru stagiul de perfecționare Practical Ideas for the teaching of Literature în the Classroom, ce se va desfășura în perioada 1-12 martie 2010 la Exeter în Marea Britanie; * doctorat (doctorand) / Doctoranda în anul I la Scoala Doctorala de Studii Filologice ,Facultatea de Litere din cadrul Universității ‘’AL. I.Cuza’’ Iași ; * tema.- teza de doctorat pe literatura elvețiană de expresie franceză având titlul : La problématique identitaire dans l’œuvre de Ramuz; * Profesor -asistent la Facultatea : Controlul și Expertiza Produselor Alimentare, Universitatea Bioterra
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
le transferă prin abstractizare, metaforei medicale. Observăm că metafora specializată este expresia unui demers euristic, formată în baza interdependenței a numeroși factori de natură culturală (aparținând culturii și civilizației greco-latine, arabe, culturii și civilizației franceze și, mai recent, culturii engleze) ,filologică (filologie clasică, limbi moderne, uneori diferite genealogic și tipologic), lexico-semantică, științifică etc. Servește întotdeauna un limbaj neutru sub aspect stilistic și respectă principala caracteristică a lexicului specializat, precizia, spre deosebire de trăsătura deschis a metaforei lexicale. Dacă sub aspect denotativ, metafora specializată
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
comentarii aplicate ce i-au urmat au dezvăluit comportamente neașteptate În situații deosebite: nu specialiștii, competenții, riguroșii găsesc soluțiile cele mai bune, ci aceia care vin din câmpuri profesionale aparent nearticulate la context, adică umaniștii, cei cu formație artistică sau filologică. Manageri importanți Împărtășeau observațiile lor după care reușeau, În meserii extrem de specializate, În studiul pieței și al vânzărilor, nu specialiștii, ci unii indivizi cu formație umanistă, filologi sau cu studii de regie de teatru. Aceștia, s-a constatat, dezvoltă o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
rămâne totuși elementul preponderent al culturii. Predicatori ca Bernhardin din Siena și teologi sau prelați ca Sant'Antonio din Florența sunt ascultați și onorați de credincioși. În același timp însă, învățații umaniști se ocupă de problemele teologice și adaptează cunoștințele filologice și istorice noi la studiul și interpretarea scrierilor religioase. Viziunea umanistică asupra teologiei și scripturilor sfinte a dus, în cele din urmă, la apariția reformei protestante inițiate în Germania de către Martin Luther (1483-1546) fiind apoi răspândită în întreaga lume catolică
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
forța sa creatoare și prin încrederea totală în posibilitățile omului, a deschis larg calea modernității; însăși Biblia primește noi interpretări, perioada Renașterii și a Reformei marcând o ruptură de interpretarea tradițională, specifică epocii Părinților și scriitorilor bisericești. Apariția tiparului, discuțiile filologice purtate în jurul variantelor manuscrise, traducerea Cărții în limbile vernaculare conduc la democratizarea textului și, implicit, la scoaterea Bibliei din spațiul eclezial care o valoriza ca obiect-simbol și obligând exegeza la interpretări "liturgice". Sfânta Scriptură intră într-un nou ciclu al
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
se putea concepe însă fără modelul unor limbi culte, ajunse deja la un nivel înalt de desăvîrșire, precum era latina. De aceea, în țările romanice occidentale s-a inițiat, mai ales începînd cu secolul al XV-lea, o intensă activitate filologică avînd în centrul ei normarea limbilor romanice și îmbogățirea lor cu mijloace de expresie adecvate. Chiar după ce au început a fi scrise și după ce și-au definitivat unele norme și direcții de evoluție, limbile romanice literare occidentale au cunoscut încă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu Mihai Eminescu, îndeosebi publicarea principalelor creații ale poetului în revista "Convorbiri literare" și, apoi, în volum. Exegeții de mai tîrziu au constatat însă că Maiorescu a intervenit uneori în textele eminesciene, fără să specifice acest lucru, așa cum cer exigențele filologice. În același timp, ediția "Poesii de Mihail Eminescu", din 1883, are numeroase greșeli, fiind realizată neglijent, uneori, cu omiterea de versuri întregi. Or, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, știința filologică stabilise toate instrumentele pentru realizarea edițiilor științifice și cultura
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
eminesciene, fără să specifice acest lucru, așa cum cer exigențele filologice. În același timp, ediția "Poesii de Mihail Eminescu", din 1883, are numeroase greșeli, fiind realizată neglijent, uneori, cu omiterea de versuri întregi. Or, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, știința filologică stabilise toate instrumentele pentru realizarea edițiilor științifice și cultura română avea deja ediții valoroase (printre care și complexele crestomații publicate de Timotei Cipariu și de Mozes Gaster). Se poate constata astfel că Maiorescu a instaurat modelul criticilor români care evită
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]