12,214 matches
-
Mai multe manuscrise și documente personale ale filosofului român Emil Cioran vor fi scoase la vânzare, joi, la Paris, de casa Binoche și Giquello, în cadrul unei licitații de scrisori și manuscrise literare și artistice din secolul al XX-lea, potrivit site-ului societății. Printre cele 82 de loturi
Manuscrise şi documente personale ale lui Emil Cioran, scoase la licitaţie, joi, la Paris () [Corola-journal/Journalistic/70403_a_71728]
-
rezistă: proba puterii. Pe scurt, vă rog (volum în curs de apariție la Edi-tu-ra Curtea Veche), reprezintă Cartea-Bilanț a unei vieți pe care marginalizarea, persecuția de clasă, tinerețea în underground-ul teatrelor mici din Praga, a formațiilor rock, și a marilor filosofi marginalizați, dizidența, închisoarea, președinția vreme de treisprezece ani, mai întâi a Cehoslovaciei și apoi a Cehiei, au transformat-o în destin exemplar. Vaclav Havel și-a construit această mărturie aproape testamentară, împletind trei feluri de texte:1.interviul recapitulativ din
Václav Havel - Pe scurt, vă rog.Cartea de după putere by Heliana Ianculescu () [Corola-journal/Journalistic/7372_a_8697]
-
Un astfel de meci a fost în seara asta. Brazilia - Mexic nula na nula, cum ar zice vecinii noștri de la sud datorită cărora vedeam noi Mondialele pe vremuri. Repriza întîi a fost motivul pentru repriza a doua, cum ar zice filosofii de gazon. În repriza întîi, Brazilia, în marea sa aroganță, a luat-o încet, considerînd că are tot timpul din lume să încalece Mexicul. Și, precum în fabula cu iepurele și țestoasa, pentru că în repriza întîi s-a culcat pe
Ce l-a impresionat pe Mirel Palada în Brazilia – Mexic 0–0: "Nula na nula, zbîrca bre gospodyn Neymar" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73907_a_75232]
-
Bogdan C. Enache Scrierile filosofului liberal și economistului francez Frédéric Bastiat (Bayonne 1801 - Roma 1850) nu au fost traduse la noi - o lipsă considerabilă date fiind importanța autorului, stilul lui memorabil, cît și recenta lui revalorificare. Bogdan C. Enache, absolvent de Științe Politice și jurnalist
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
sau cuvânt, la măcelurile de conștiințe și de trupuri" (p. 54). Raymond Aron, Hannah Arendt, Boris Souvarine, Alexandr Soljenițîn, Nadejda Mandelstam, Anna Ahmatova, M. Volensky, Jeanne Hersch, Arthur Koestler, Albert Camus, George Orwell, Robert Conquest, François Furet, Jean-François Revel, noii filosofi francezi sunt numai câțiva dintre companionii de drum ai Monicăi Lovinescu în demersul său de demascare a crimelor comunismului, întins pe mai bine de jumătate de secol. Fiecare carte a acestor autori este comentată cu pasiune, competență și farmec. De
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]
-
lumea, o lume de ființe care par a fi început să vorbească, neologic-dezlînat, înainte să fi putut să stea în picioare. Eroi compoziți, ca ochii insectelor, evoluează la aparate nepotrivite cu antrenamentul lor. Așa că, părăsiți de puteri, se lansează în filosofii fără adîncime, cioburile unei estetici printre rînduri. Bunăoară, acest elogiu întîietății hotărîte de hazard: "ce poate un om pot toți ceilalți. Aceasta este lozinca vremurilor noi. Ea se aplică perfect și descoperirilor și invențiunilor cu care ne pomenim în fiecare
Condotierul fantezie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7417_a_8742]
-
să lămurească schimbările semnificative apărute în gândirea europeană, un român și un francez. Primul, Mircea Eliade, care a restaurat semnificația sacrului în cultura Europei. Al doilea, Jean Monnet, care a inventat, promovat și făcut posibilă apariția Pieței Comune Europene. Un filosof și un birocrat. L'Homme du Sacre et l'Homme du Marché!" Personal îi datorez și eu imens după ce i-am tradus romanele și l-am cunoscut. La Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, din 1994, invitată de onoare a
Adeus, Antonio Olinto! by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6876_a_8201]
-
dezarmarea națională a poporului român în vederea transformării lui întîi în furnizor de carne de tun, iar mai apoi într-una din națiunile sclave ale imperiului mondial visat de Ťsupraoameniiť hitleriști". Sau: " Acelorași scopuri le-au servit și teoriile unui alt filosof burghez, la modă în anii dinaintea celui de al doilea război mondial: Lucian Blaga. În publicistica noastră s-a mai scris despre fondul real al teoriilor sale, care ascund putregaiul cosmopolit în carapacea verbiajului despre specificul național. (...) Această teorie a
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
prin mesajuil spiritual și mereu interesantă prin prospețimea curiozității, a determinat în aceeași conștiință culturală identități dfiverse; complementare și convergente în același timp. Așadar, istoricul de artă împarte același habitat cu filologul, cu hermeneutul de factură teologică, cu scriitorul, cu filosoful, cu cercetătorul unor zone misterioase și chiar cu un spitit pozitivist și lucid. Cărțile sale pornesc invariabil de la imagine, de la imaginea consacrată, de la faptul muzeistic, însă din chiar clipa în care a fost luată în stăpînire imaginea începe să vorbească
Privirea prin fereastra tabloului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6766_a_8091]
-
gînditorii sunt mult mai apropiați decît bănuiesc, căci poantele primilor și speculațiile celorlalți se ridică pe aceleași premise logice, ceea ce înseamnă că între un om care glumește și unul care gîndește, deosebirea ține de temperament și de grad de detașare. Filosoful se identifică cu problema, chinuindu-se și făcînd figura unui răstignit pe crucea nuanțelor teoretice, în vreme ce glumețul ia distanță, acoperind problema de ridicol și reducînd-o la un joc de cuvinte. În ambele cazuri, rezultatul e același, căci problema rămîne nerezolvată
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
filosofia și anecdotele au izvorît dintr-un impuls identic - acela de a ne buimăci modul în care percepem lucrurile, de a întoarce lumea cu susul în jos și a scoate la lumină adevărurile ascunse, adesea stînjenitoare, despre viață. Ceea ce un filosof numește revelație pentru un glumeț e doar o poantă." (p. 8) Cu o asemenea viziune, autorilor nu le rămîne decît să depisteze tiparele logice din care iau naștere bancurile, căutînd apoi exemple de corespondență între un anumit gen de poante
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
a filosofiei în variantă bufă, adică o colecție de glume care ilustrează structura gîndirii speculative. Se înțelege, volumul te pune într-o încurcătură de principiu, căci, deși amuzantă prin dulceața bancurilor, ea e deprimantă prin portretul pe care îl face filosofilor: niște încrîncenate cîrtițe săpînd la baza unor probleme fără soluție. Pe scurt, o atmosferă de deriziune învăluie personajele, întărindu-ți convingerea că umorul, cînd e aplicat fără discernămînt, are efect deconcertant. Cea mai firească reacție la dispoziția malițioasă a celor
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
ei nu fac cu ideile filosofice, adică să le ia în serios - merită să ne întrebăm dacă anecdotele și dilemele au aceeași natură și același rost. Cred că autorii săvîrșesc trei echivalențe ilicite. Prima este că iau tactica discursivă a filosofilor - și anume contrarierea bunului-simț prin formularea unor paradoxuri ce ajungă să fie privite ca scop în sine - drept metodă de scoatere la lumină a adevărurilor delicate, cînd de fapt cultivarea contradicțiilor nu e decît o tehnică de atragere a atenției
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
descoperire a nuanțelor subtile. Buimăcirea simțului comun e o formă de captatio, o tresărire a cochetăriei stilistice ce nu are legătură cu intuițiile gînditorului. Așa cum sînt oameni care, atunci cînd spun un banc, nu au nici un haz, tot așa există filosofi care, atunci cînd scriu, nu au sare și piper, aruncîndu-și cu lopata șiragurile de fraze moarte. Și unii și alți suferă de o lipsă de sevă histrionică, dar în nici un caz de profunzime. A spune că poanta unui banc are
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
au sare și piper, aruncîndu-și cu lopata șiragurile de fraze moarte. Și unii și alți suferă de o lipsă de sevă histrionică, dar în nici un caz de profunzime. A spune că poanta unui banc are același rang ca revelația unui filosof înseamnă să amesteci planurile, confundînd arta punerii în scenă cu mesajul adus de ea. A doua confuzie ține de degradarea filosofiei la treapta unei discipline care macină la nesfîrșit chichițe logice, vrăjindu-i pe oameni prin ingenioase asocieri de concepte
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
mințile lipsite de har artistic. În realitate, varianta în care filosofia se îndeletnicește cu dileme logice și cu jocuri de limbă reprezintă stadiul deplorabil al declinului ei. Apetența pentru contradicții și obsesia pentru calambururi e semn de degenerescență cronică, iar filosofii nu nasc aporii decît atunci cînd mintea lor nu mai poate surprinde nici o nuanță insolită. În fine, a treia confuzie privește starea de spirit a filosofiei, care e cu totul alta decît cea cerută de lumea bancurilor inteligente. Filosoful trebuie
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
iar filosofii nu nasc aporii decît atunci cînd mintea lor nu mai poate surprinde nici o nuanță insolită. În fine, a treia confuzie privește starea de spirit a filosofiei, care e cu totul alta decît cea cerută de lumea bancurilor inteligente. Filosoful trebuie să aibă un ochi contemplativ cu deschidere spre tainele lumii, iar nu o umoare cabotină pusă pe brodit scenarii umoristice. Riguros vorbind, marii filosofi nu numai că nu stîrnesc deloc rîsul, dar te înfioară pînă la acel prag de
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
spirit a filosofiei, care e cu totul alta decît cea cerută de lumea bancurilor inteligente. Filosoful trebuie să aibă un ochi contemplativ cu deschidere spre tainele lumii, iar nu o umoare cabotină pusă pe brodit scenarii umoristice. Riguros vorbind, marii filosofi nu numai că nu stîrnesc deloc rîsul, dar te înfioară pînă la acel prag de emoție cînd simți că, prin scrisul lor, o altă dimensiune a lumii îți vizitează înțelegerea. E presimțirea unui mister, e adulmecarea unei adîncimi, și nu
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
altă dimensiune a lumii îți vizitează înțelegerea. E presimțirea unui mister, e adulmecarea unei adîncimi, și nu vînturarea unor glumițe care risipesc o tensiune și evită un conflict. Un gînditor jovial e o raritate patologică, căci elementul care dictează dispoziția filosofilor e de ordin irațional și sumbru. În schimb, în cartea lui Thomas Cathcart și Daniel Klein, înfiorarea e lipsă, iar bășcălia ea la ea acasă. Cu trei bancuri pe seama lui Kant și două aluzii malițioase la gîndirea lui Nietzsche nu
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
Șase ani mai târziu, în 1985, Nicolae Manolescu mărturisea că a citit de două ori A fi, a face, a avea, fără să fie convins că a înțeles-o. Cu totul altfel stau lucrurile când cititorii lui Mihai Șora sunt filosofi de meserie. Într-un interviu din volumul de față, Leonid Dragomir, Mihai Șora. O filosofie a bucuriei și a speranței este rememorat momentul apariției volumului Du dialogue intérieur la Editura Gallimard, în anul 1947. Își amintește astăzi autorul: „A apărut
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
universitar din Lyon, care mă ruga să vin acolo, căci voia să facă un curs despre problemele dezbătute în cartea mea. Am avut o mulțime de ecouri" (p. 107). Mai mult decât atât, aflând de problemele materiale cu care tânărul filosof român se confrunta la Paris, Etienne Gilson i-a făcut o călduroasă scrisoare de recomandare către CNRS (Centre National de la Recherche Scientifique), care se încheia cu o formulă ce nu mai necesită comentarii: „După părerea mea, un asemenea filosof se
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
tânărul filosof român se confrunta la Paris, Etienne Gilson i-a făcut o călduroasă scrisoare de recomandare către CNRS (Centre National de la Recherche Scientifique), care se încheia cu o formulă ce nu mai necesită comentarii: „După părerea mea, un asemenea filosof se naște o dată la o sută de ani". Leonid Dragomir este autorul unui excelent volum de convorbiri cu Mihai Șora, Despre toate și ceva în plus (Editura Paralela 45, 2005). Dacă acel volum rememora experiențele de viață ale lui Mihai
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
ani". Leonid Dragomir este autorul unui excelent volum de convorbiri cu Mihai Șora, Despre toate și ceva în plus (Editura Paralela 45, 2005). Dacă acel volum rememora experiențele de viață ale lui Mihai Șora, fixând portretele unor oameni pe care filosoful i-a cunoscut nemijlocit în nouăzeci de ani de viață (Nae Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Rădulescu-Motru, Emil Cioran, Eugen Ionescu etc.), actuala carte se dorește să fie o incursiune în universul filosofic al scriitorului. Autorul, el însuși doctor în Filosofie
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
Rădulescu-Motru, Emil Cioran, Eugen Ionescu etc.), actuala carte se dorește să fie o incursiune în universul filosofic al scriitorului. Autorul, el însuși doctor în Filosofie cu o teză despre Nietzsche și Freud, își propune să analizeze cronologic fiecare dintre volumele filosofului, cu scopul declarat de a oferi „o introducere în gândirea filosofică a lui Mihai Șora". Eseurile lui Leonid Dragomir nu-și propun interpretarea și/sau explicitarea operei filosofului, ci o resistematizare a problematicii sale filosofice din perspectivă cronologică. Este limpede
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
despre Nietzsche și Freud, își propune să analizeze cronologic fiecare dintre volumele filosofului, cu scopul declarat de a oferi „o introducere în gândirea filosofică a lui Mihai Șora". Eseurile lui Leonid Dragomir nu-și propun interpretarea și/sau explicitarea operei filosofului, ci o resistematizare a problematicii sale filosofice din perspectivă cronologică. Este limpede, de aceea că demersul său nu este unul adresat neofiților. Mai interesante decât analizele propriu-zise care sunt mai degrabă o sintetizare a problematicii fiecărui volum, sunt informațiile pe
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]