2,959 matches
-
-și forma anumite competențe intelectuale sau spirituale în consens cu anumite obiective. Având în vedere că tutorii lucrează de cele mai multe ori cu adulții, ei trebuie să cunoască principiile și metodologia de bază în educația adulților, să dea dovadă de tact, finețe, sensibilitate, să creeze situații problematice interesante, pe măsura caracteristicilor publicului. Este superfluu să mai amintim că aceștia trebuie să dețină competențe speciale de informare și comunicare, să stăpânească noile tehnologii și programe de interrelaționare directă sau la distanță. Se cer
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a exprima idei, pentru a rezolva probleme sau pentru a produce ceva. Actorii, dansatorii și sportivii sunt persoane care dețin și folosesc o astfel de inteligență. Posesorii acestui tip de inteligență au un bun echilibru corporal, își coordonează mișcările cu finețe, au dexteritate și agilitate, iubesc sportul și mișcarea. Ei învață cel mai bine făcând, manipulând și utilizându-și corpul. Predarea trebuie să pună accent pe experimentare și contact direct cu obiectele, pe limbajul nonverbal (gestică, mimică), pe jocuri de rol
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
înfrângerii prin tendința de a renunța - au ciudata particularitate de a rata șansa care, eventual, li s-a ivit. Elementele de melodramă nu perturbă spațiul epic atâta vreme cât accentul cade pe implicația morală și, îndeosebi, psihologică a unor gesturi. O anume finețe analitică e detectabilă în conturarea siluetelor de femei. B. pare atras de mitul livresc al „misterului feminin”, dar nu până într-atât încât să nu sugereze că acesta poate fi și o strategie a cochetăriei impenitente. Izbutite sunt nuvelele de
BONDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
Textul poetic, Textul epic și Textul critic, elocvente atât pentru opțiunile criticului, în ordinea valorilor literare contemporane consacrate sau în curs de afirmare, cât și pentru aria explorărilor, incluzând justificat și autori și cărți cu prezențe oarecum sporadice. Pertinența observațiilor, finețea descifrărilor, justețea situărilor avertizează asupra unui analist aplicat, receptiv și pătrunzător în identificarea structurilor și semnificațiilor, atent la individualitatea operei. A doua carte, Fața și reversul textului (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale) (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
1962 și 1969 continuând să scrie teatru (nu totdeauna foarte reușit) pentru amatori și profesioniști. Piesele sale au fost jucate pe scene din Cluj, Târgu Mureș, Timișoara. Colaborează la revistele clujene „Echinox”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”. Deținând competența filologului poliglot și finețea analitică a istoricului literar, B. se face cunoscut ca traducător de excepție al Sonetelor lui Shakespeare (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), traducere integrală care încearcă să restituie în românește nu numai sensurile originalului, dar și culoarea lexicului și plasticitatea versului. O
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
lui B., fluența narațiunii, plasticitatea descrierilor, lirismul profund se completează în a reconstitui evenimente, în a concretiza senzații și stări, în a crea cadre și a preciza particularități ale desfășurărilor psihice. Toate atestă o sensibilitate artistică neobișnuită, manifestată atât în finețea observației, cât și în calitatea expresiei. Dar fixarea unei perspective filosofice aduce o dimensiune abisală, transferând faptele pe terenul unei metafizici a cunoașterii, realizată cu mijloacele artei, ca discurs eidetic. Privirea ce transcende limitele fizice, proiecția în irealitate sunt moduri
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
1909), unde rememorează întâmplările prin care a trecut între 1859 și 1873. El învie cu putere de evocare o atmosferă apropiată de aceea în care a trăit și I. Creangă. Scenele epice, întrerupte de informații bogate, au consistență, atât datorită fineții observațiilor, cât și includerii într-un univers specific popular. În memorialistica noastră, B. ocupă un loc onorabil. Ionel (1901) este un roman pedagogic în care plăcerea povestirii se împletește cu evocarea tradiției, a obiceiurilor „din bătrâni”. Nenumărate proverbe, vorbe înțelepte
BORGOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
spiritul modern” (probabil lovinescian). Istoria... lui nu este o lucrare de pionierat, ci mai curând una de valorificare integratoare. Concluziile sunt durabile, mai ales în ceea ce privește circulația ideilor și reconstituirea epocii, prin intermediul acelor micromonografii ce creionau portrete verosimile, în trăsături de finețe. A întocmit și o ediție din scrierile lui N. Nicoleanu, V. Cârlova și C. Stamati, una din scrierile lui A. Russo și o alta din poeziile lui Eminescu și a editat un discurs al lui S. Bărnuțiu. Fără să fie
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
ca prin vis. Această culegere preludează Somnul din somn (1977), carte ce marchează o nouă etapă, învederând asumarea artisticului. Autoarei nu-i mai este frică de cuvânt, nu consideră o tragedie preschimbarea lucrurilor în aur verbal. Poezia rezidă, aici, în finețea sugestiei, în efectele de ton, de culoare, de accent, de nuanță, în inefabilul pictural, în imagine. Priveliști și, în genere, existențe banale dobândesc, prin transfigurare, proprietăți incantatorii; copacii, fructele, frunzele, păsările răspândesc irizări de tărâm fantastic. Spre a obține astfel
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
dator să urmărească mai ales motivele care au determinat orientarea scriitorului către un anumit subiect, prin investigarea manuscriselor, a corespondenței, a variantelor (precum în documentata lucrare despre drama Warbeck de Schiller). Deși exprimate greoi pe alocuri, intuițiile critice au o finețe datorită căreia, de exemplu, portretul unui scriitor, Ernst Zahn. O evoluție de scriitor (1912), se distinge prin acuratețe și putere de convingere. Prea legat însă de principii, B. s-a limitat adesea la ilustrarea lor, poate și dintr-o înnăscută
BRATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285869_a_287198]
-
și imitația ori fabricația în serie. Trimiterile comparatiste, interferențele culturale nu lipsesc. Prin analizele consacrate teatrului lui Shakespeare, B. se afirmă ca un prim și deosebit de competent shakespearolog român. În atenția sa stau în primul rând caracterele, dar observațiile, de finețe, se extind și asupra viziunii dramatice. Hamlet este văzut ca un reprezentant al idealismului în luptă cu constrângerile realității, anticipând, prin dimensiunea intelectuală a crizei sale, pe eroul tragic al timpurilor moderne. Asupra abisurilor interioare ale personajelor se fac deducții
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
psihologice. Nu străină de influența lui Balzac este strădania de a da pictură de moravuri în mediu românesc. În Elena, meritorie rămâne încercarea de analiză a sufletului feminin și a sentimentului geloziei. Observația se ridică uneori la adevăruri psihologice de finețe, dar autorul nu-și fructifică în profunzime propriile intuiții. Romanțiozitatea, retorismul și patetismul copleșesc analiza. Totuși, în portretul fragilei Elena, suferind discret într-o căsătorie nepotrivită, apar trăsături ce se regăsesc la eroinele lui Duiliu Zamfirescu, acesta fiind anunțat și
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
regizor (a montat peste șaizeci de piese), era atras de dramaturgi ca H. Ibsen, B. Shaw, Luigi Pirandello. A pus în scenă Meșterul Manole și Cruciada copiilor de Lucian Blaga, dar și alte texte românești. Ca actor a jucat, cu finețe și sobrietate, mai mult de trei sute de roluri, între care Pepelea din Sânziana și Pepelea de V. Alecsandri, Ștefăniță din Viforul și Ștefan cel Mare din Apus de soare de B. Delavrancea, Rică Venturiano din O noapte furtunoasă de I. L
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
poeziei suprarealiste, mereu „pe cale de a se face”, urmând traseele sinuoase ale unei cunoașteri relativizate, explodate chiar, prin descentrarea viziunii antropomorfice. Prelungindu-se câțiva ani după cel de-al doilea război mondial, suprarealismul românesc înregistrează ca un seismograf de mare finețe cataclismele istoriei noastre și înfăptuiește închiderea a. asupra ei înseși. Mișcările a. istorice nu vor fi reușit, desigur, să distrugă arta ca instituție, avertizând totuși asupra pretențiilor de validitate universală ale unei anumite școli sau curent artistic. Din această perspectivă
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
integrator: destinul discursului personal în proza românească, o formă narativă marcată de complexul genezei târzii, orgolios și programatic compensată între războaie, când se consacră și modelele genului. Evidentă deja în primul volum, înzestrarea criticului de a demonta cu precizie și finețe de ceasornicar mecanismele literarității devine dominantă în Caragiale sau Vârsta modernă a literaturii (1976), carte de referință în poetica românească. Ea urmărește în principiu două direcții. Mai întâi, lupta lui Caragiale cu retorismul romantic: demontarea și denudarea procedeelor uzate, compromise
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
Hogaș prilejuiesc autorului un tur de forță metodologic. El trimite spre dinamica liberă a ideilor într-un spațiu intertextual fără frontiere, a cărui figură este fără îndoială Biblioteca. O metaforă estetică inclusă en abîme și în câteva studii de mare finețe, consacrate bibliotecilor unor cititori fictivi: Emil Codrescu, Dinu Păturică, Ștefan Gheorghidiu. SCRIERI: Anton Holban. Complexul lucidității, București, 1972; Caragiale sau Vârsta modernă a literaturii, București, 1976; ed. 2, pref. Ion Vlad, Iași, 2000; Perspective critice, Iași, 1978; Biblioteci deschise, București
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
toți”, Povești din diferite ținuturi locuite de români (1909) și Poezii populare. Din diferite regiuni locuite de români (1910). În 1909, C. a editat Din bătrâni. Cum și ce povestesc cronicarii despre vremurile și domniile din trecut. El percepe cu finețe nevoia de popularizare a informației, făcută riguros, de către specialiști, nu lăsată în seama diletanților, și are o activitate remarcabilă în acest domeniu de activitate. Manifestă preocupări constante pentru comparatism, cu interes special pentru elementele de origine romanică, Antichitatea latină și
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
capacitatea de a efectua cu ajutorul mâinii mișcări caracterizate prin îndemânare, pricepere, dexteritate și iscusință. Educarea abilității manuale reclamă un proces bine organizat și vizează următoarele direcții: a) agilitatea digitală (denumită și dexteritate), capacitatea de a executa mișcări rapide și de finețe, cu ajutorul degetelor; b) precizia motrică este capacitatea de a executa gesturi riguros direcționate; c) delicatețea gestuală, concretizată prin armonie în executarea mișcărilor (manipulare atentă, fără a provoca perturbări sau deteriorări în timpul manevrării unui obiect); de fapt, delicatețea gestuală implică asigurarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mâna dominantă se constituie în componentă esențială pentru efectuarea cu eficiență crescută a unor mișcări (Păunescu, Mușu, 1990). Metodologia educării și reeducării abilității manuale are la bază următoarele principii: 1) se pornește de la gesturi simple, elementare, spre gesturi elaborate, de finețe; 2) se antrenează, separat, toate tipurile de prize ale mâinii, după care se trece la prizele combinate; 3) subiectul urmărește cu privirea modul de efectuare a mișcărilor mâinilor; 4) corpul, membrul superior și mâna vor fi posturate corespunzător, pentru a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fapt sinergiile membrului respectiv, constituind răspunsul la un stimul sau la efortul voluntar. Hemiplegia se caracterizează prin această sinergie, manifestată printr-o mișcare globală atunci când se încearcă mobilizarea activă a segmentului respectiv. Antrenarea sinergiei determină mișcări globale, dismetrice, cu oarecare finețe și precizie. În hemiplegie, reflexele primitive care reapar de obicei sunt: a) reflexele tonice cervicale, simetrice și asimetrice; b) reflexele tonice labirintice; c) reflexele tonice lombare. Mișcările sinergice ce apar în alte părți ale corpului sunt reacții asociate, ca de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
obiectul diagnosticului. În sens larg, putem vorbi de o tipologie diversă a diagnosticului: medical, funcțional, psihologic, pedagogic, social. O atenție deosebită se acordă diagnosticului diferențial, adică diagnosticul care discriminează între afecțiuni cu simptomatologie și etiologie asemănătoare; diagnostic de precizie, de „finețe”, care în domeniul kinetoterapiei este uneori foarte greu de stabilit și în funcție de care se poate proiecta o intervenție eficientă (Gherguț, 2005). Recunoaștere, identificare a unui proces, fenomen sau individualitate pornind de la detalii caracteristice (Rusu, 1983). Diagnosticul de dezvoltare fizică este
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
spune că funcția memoriei este aceea de a conserva informațiile, că funcția primitivă a inteligenței este rezolvarea problemelor practice, că cea a limbajului este comunicarea între indivizi etc. FUNCȚIILE MÂINII (engl. hand functions) - Aptitudinea de a utiliza cu pricepere și finețe mâna pune în valoare factorii senzorio-motori și evidențiază dispozițiile temperamentale și, mai ales, procesele intelectuale ale unui individ. Pentru a explica valoarea practică a abilităților manuale, se impune analiza funcțiilor și tipurilor de mișcări ale mâinii. Mâna îndeplinește trei funcții
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de capacitatea lor de a efectua mișcări rapide, precise și fine; precizia motrică reprezintă capacitatea de a asigura gesturilor o exactitate riguroasă, de calitatea acesteia depinzând, în cea mai mare măsură, randamentul executării actelor motrice; delicatețea gesturilor - este evidențiată de finețea cu care sunt efectuate unele gesturi uzuale cum ar fi: manipularea obiectelor cu siguranță, în mod corect, cu atenție, abilitate și precizie; coordonarea bimanuală este reprezentată de capacitatea de a acționa simultan, alternativ sau în opoziție, pentru a asigura o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a acționa simultan, alternativ sau în opoziție, pentru a asigura o perfectă coordonare a diferitelor tipuri de prehensiune; mâna dominantă definește capacitatea de a utiliza cu mai mare eficiență una dintre mâini. În executarea mișcărilor, în varii domenii ce impun finețe, mâna dominantă este cea care are un rol esențial. c) Funcția de exprimare (comunicare) - se știe că, în absența comunicării verbale, gândurile, sentimentele, trăirile ființei umane pot fi exprimate și prin mișcările mâinilor. Funcția de exprimare este o activitate complexă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
intervenția reciprocă rapidă dintre funcțiile antagoniste, cu predominanța flexiei sau a extensiei; dezvoltarea motoare reflectă secvențele în ceea ce privește direcția mișcării de la verticală la orizontală, de la mișcarea oblică la cea pe diagonală; în comportamentul motor al adultului, mișcările voluntare grosiere și de finețe sunt selective. Postura, combinațiile de mișcări elementare, amplitudinea și frecvența mișcării, precum și efortul necesar sunt selectate și devin automate pe măsura dezvoltării performanțelor motoare. KENNY (nume propriu) - Metodă prin care Eleonor Kenny a tratat paralizia infantilă. Eleonor Kenny, kinetoterapeut de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]