7,518 matches
-
privind efectivele de personal, înainte ca acesta să apară sub forma unor crize pe termen scurt, mediu sau lung; identificarea incertitudinilor ce pot să apară și care se reflectă asupra necesarului cantitativ și calitativ de personal; menținerea unei structuri organizatorice flexibile a personalului pentru o mai bună adaptare la modificările ce apar în activitatea unei organizații; analizarea sistemelor existente în unitate privind posturile de lucru și resursele umane; elaborarea previziunilor legate de necesarul de personal al organizației; corectarea necesarului de resurse
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
dezvoltarea carierei? Organizațiile realizează evaluarea performanțelor angajaților la nivel organizațional pe baza unor fișiere, specifice fiecărei funcții, care conțin date cu privire la cunoștințele profesionale, deprinderile, experiența, comportamentul și alte condiții necesare pentru exercitarea muncii. Aceste date trebuie să fie suficient de flexibile pentru a nu limita în mod arbitrar talentul, îndemânările sau dezvoltarea carierei profesionale a angajaților. Bibliografie selectivă 1. Bontaș, D. - Managementul resurselor umane, Editura Universității „George Bacovia”, Bacău, 2008 2. Emilian, R. Managementul resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2003 3
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de către angajați a structurii recompensei Cunoscând dimensiunea fiecărui element al recompensei, angajatul va fi direct interesat să modifice acea latură a activității sale care va determina atribuirea unei recompense mai mari. Flexibilitatea sistemului de plăți Un sistem de plăți mai flexibil poate cuprinde mai multe aspecte ale activității, mai multe laturi ale performanței. Satisfacția în muncă și recompensarea personalului (Mathis, R., Nica, P., Rusu, C., 1997) Forme de manifestare a satisfacției Specificații Atitudinea față de muncă Cu cât angajatului îi place ceea ce
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
ore pe zi, în condițiile prevăzute de lege, fără afectarea salariului și a vechimii în muncă; orele de începere și terminare a programului de lucru. În toate cazurile în care se dovedește că este posibil, se vor putea fixa ore flexibile de lucru fără a conduce prin aceasta la sporirea sarcinilor de serviciu, deteriorarea condițiilor de muncă ori diminuarea veniturilor; timpul liber de care beneficiază angajații în zilele de sărbători legale (1 și 2 ianuarie; prima și a doua zi de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
nu realizează Încă ce schimbări vor surveni În filosofia formării În mileniul În care am intrat! Expansiunea cu scop formativ a noilor tehnologii de informare și comunicare are reverberații multiple, de la redimensionarea conținuturilor Învățării, care trebuie să devină mult mai flexibile, mai deschise, mai indeterminate, trecând prin revizuirea arsenalului metodic și până la regândirea sistemelor de formare, a managementului resurselor antrenate, a formulelor de acreditare și validare a parcursurilor educative. Sub spectrul acestor revigorări apar noi studii, ce Își propun, În mod
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care sunt compatibile cu ale altora. Avem de a face cu o organizare „modulară” a personalității, diferitele module spirituale asamblându-se și activându-se În funcție de numeroase variabile (e nevoie, uneori, de o evidențiere „cameleonică” a noastră!). Identitatea culturală autentică este flexibilă, modificabilă, structurantă, autoconstructivă. Ne „descoperim” ca personalitate pe măsură ce intensificăm relațiile cu celălalt. Desigur, personalitatea se organizează În jurul unui nucleu axiologic relativ stabil, dar care polarizează, din mers, valori adiționale, aduse de mediu. Identitatea personală este oarecum contradictorie: ea presupune entități
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
culturale ingenue și sunt congruente cu seturile de valori pe care le reprezintă (sunt evanescente, slab formalizate, puternic contextualizate, cum ar fi obiceiurile, cutumele, mentalitățile etc.) și se caracterizează prin faptul că sunt imediate și cu efecte de durată. Sunt flexibile și dau seama de o realitate vie, ce vine În Întâmpinarea unor cerințe hic et nunc. Avem de-a face cu o transmitere prin imitație, contagiune sau punere În situație (vezi ocaziile familiale, sărbătorile din cadrul comunității, ceremoniile religioase etc.). La
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu ce are chef să Învețe elevul), iar apoi a trecut la nivelul edificiilor politice și sociale (prin clamarea binefacerilor „societății deschise”); În final, a venit și rândul religiei (mai conservatoare, ce-i drept, prin oferirea unor variante mult mai „flexibile” decât cele propovăduite de o instituție „Învechită, cum este Biserica). Din punctul de vedere al psihologiei individului contemporan, „inovațiile” de acest fel „pică” bine. În primul rând, pentru că multe persoane nu sunt Încă „fixate” religios, nu au ajuns la o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și influența doctrinei Hallstein (după numele ministrului de externe care, promovând o politică dură, a impus ruperea relațiilor diplomatice cu statele care recunoșteau R.D.G. cazul R.S.F.I.) se diminuaseră, reducându-și din virulență; personalități influente începuseră să aibă o abordare mai flexibilă și mai realistă. În Raportul politic general de activitate pe anul 1966 al Reprezentanței comerciale a R.S.R. în R.F. a Germaniei, se aprecia că există o nouă etapă în dezvoltarea relațiilor și contactelor economice, culturale și politice, care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de mai sus. Nu este posibil să se facă încă de pe acum, o listă a cazurilor ce vor intra în categoriile sus-menționate. Aceasta nu ar fi nici în interesul vest-berlinezilor, "întrucât ar face reglementarea mai rigidă , în loc să o facă mai flexibilă". Delegația vest-germană a declarat că apreciază această declarație verbală ca satisfăcătoare, dar a cerut ca ea să fie repetată cu prilejul vizitei sale în R.F.G. de ministrul afacerilor externe român. Se propune acceptarea acestei cereri. * Partea română a propus, în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
București, din 12 februarie 2000. Tot la inițiativa României, s-a hotărât transformarea SEECP într-o platformă regională. Aș aminti, de asemenea, crearea Inițiativei Central Europene (ICE) pe care MAE român o consideră o formă de cooperare regională pragmatică și flexibilă. La baza acesteia stau principiile Cartei ONU și documentele Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Nu în ultimul rând trebuie menționat faptul că funcționează și Raporturile din cadrul programului de cooperare. O inițiativă de seamă a avut diplomația română și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
demersurile diplomaților români au fost privite cu suspiciune și neîncredere, mergând până la opoziție deschisă, din partea unor țări care interpretau în mod rigid criteriile de admitere în Mișcarea de Nealiniere. Alte țări nealiniate, mult mai numeroase, se pronunțau pentru o abordare flexibilă, avertizând că tendința de închistare ar putea să izoleze Mișcarea, să-i diminueze rolul și influența pe plan internațional. Diplomați din MAE și de la misiunile diplomatice din capitalele statelor nealiniate au depus eforturi stăruitoare pentru a susține cererea României de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din cooperative erau dizolvate, astfel c... 85% din terenurile cultivate (prin 96% din activele agricole) erau exploatate de particulari. Aceste diverse reforme curajoase au creat un sistem complex, ce presupunea o corelare armonioas... Între cîteva elemente-cheie: planificarea, care, devenit... mai flexibil..., există Inc... și determină priorit...țile importante și repartizarea surplusului (investiții, venituri, buget etc.); sistemul financiar, foarte centralizat, care trebuia s... gestioneze repartizarea fondurilor destinate investițiilor (Întreprinderi sau regiuni); Întreprinderile, care Își stabileau propriul mod de organizare, orientarea producției, vînz
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
care, datorită faptului că prețurile sunt reglementate și nu joacă un rol reglator, de semnal economic, inflația se manifestă prin dispariția din magazine a mărfurilor și scăderea dramatică a nivelului consumului. Prin economii deschise vom înțelege economiile libere, de piață, flexibile, competitive, în care schimbul de mărfuri și valori este piatra de temelie. Economiile deschise se bazează pe libertate economică și politică. Prin economii închise înțelegem economiile autarhice, de tip agrar, de până la apariția capitalismului ca mod de producție. Socialismul este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economice. Apariția sa la baza mecanismului de schimb comercial are un caracter obiectiv, indiferent de voința umană. Bancnota este rezultatul unor procese îndelungate prin care schimbul comercial și economic ca activitate conștientă a omului se găseau în căutarea unui mijloc flexibil și cu utilizare generală, care să joace rolul de monedă. Bancnota nu are nicio valoare în sine. Costul bucății de hârtie inscripționată fiind insignifiant, extrem de redus în comparație cu valoarea înscrisă pe ea. Valoarea bancnotei este dată și garantată de către emitentul ei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
funcționăresc bine pregătit și competent. Modelarea matematică își face loc din ce în ce mai mult în fundamentarea deciziei. Modul în care țintele de inflație și creștere economică stabilă sunt urmărite este parte a unor politici complexe interne și internaționale. Prin mecanismul de cursuri flexibile din prezent, se măsoară practic, în orice moment, orice economie cu oricare alta. Flexibilitatea economică este o flexibilitate a comparațiilor și dinamicilor. Lumea monedei de hârtie discreționare este o lume volatilă, în care capitalurile circulă rapid, căutându-și oportunități în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
națiuni"717. Evident că cei enumerați, legau avuția și bogăția de cantitatea de bunuri materiale. Când discutăm despre reactivitatea monedei, ne gândim la toate formele sale de existență, nu numai la moneda din hârtie. Ultima, fiind prin natura sa mai flexibilă și influențând într-o și mai mare măsură fenomenul economiei reale. Este vorba, așa cum spune Victor Jinga, despre un "biomonetarism", despre o adaptare vie și permanentă a monedei la sistemul economic. Economia își caută în mod natural echilibrele, așa cum lumea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
suntem tentați să confundăm crizele economice cu modificările permanente, cu adoptarea sistemului economic la lumea reală. În fapt, nu trăim într-o perpetuă criză economică, Deși vom relua subiectul, trebuie să spunem că o criză economică reprezintă nu o adaptare flexibilă, ci o ruptură în funcționarea mecanismului economic și social, un moment de recalibrare a tendințelor și megatendințelor; un moment de rezolvare a tensiunilor acumulate prin reluarea ciclului dintr-o altă perspectivă, în altă paradigmă economică și societală. Nu orice schimbare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în economia reală. Moneda, sub acest aspect, este neutră, ea poate duce la bine sau la rău în funcție de cât de multă economie teoretică și practică știm și de cât de pregătită este o țară, pentru a folosi acest instrument. Caracterul flexibil și acomodativ al monedei de hârtie este determinat de o altă lege socială și anume de corelația care trebuie să existe în mod obligatoriu între firea umană și măsurile de ordin economic. De nivelul în care omul resimte ca fiind
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
hârtie 1. Crizele monedei din hârtie Crizele monedei din hârtie dețin particularități absolute în raport cu cele ale monedei metalice, determinate de modul de funcționare ale acestui instrument monetar. Sunt crize ale economiei în raport și în interacțiune cu un instrument monetar flexibil, care-i poate urma și chiar susține expansiunea, după cum poate să reprezinte o frână în calea expansiunii. Atunci când nu sunt produse în mod intenționat sau din amatorism 816, aceste crize sunt de analizat doar în contextul ciclului economic și al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un rău. Dimpotrivă, apariția acestui instrument monetar a oferit șansele unei expansiuni a lumii capitalului. Moneda din hârtie a susținut și chiar a amplificat procesul de căutare umană, de dezvoltare economică și comercială. Prin calitatea sa uluitoare de a fi flexibilă, mereu la dispoziția circulației, moneda din hârtie a schimbat profund paradigma economiei ca practică umană. Cu toate acestea, modul în care politicienii și bancherii au folosit acest instrument a fost prea adesea abuziv și înșelător. Le vom da, de data
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
domenii de activitate cum ar fi <footnote Ibidem, p. 40. footnote>: managementul strategic al resurselor umane; oportunitățile egale de angajare; planificarea carierei; comportamentul organizațional; negocierile colective; programul de lucru; disciplina și controlul; evaluarea funcției de resurse umane; umanizarea postului; programele flexibile de lucru. Jean-Marie Peretti, în lucrarea Ressources humaines (1997), evidențiază faptul că, potrivit unei anchete naționale, în concepția MRU funcțiunea de personal presupune următoarele zece aspecte: Am mai avut ocazia (în paragraful 1.3) să prezentăm o posibilă clasificare a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Wobbe, Werner, „Management Labour and Production Organization”, în Future of Industry in Europe: Is competitiveness the only, FOP 364, Brussels, 1993, p. 103. footnote>; modelul „competențelor negociate”, care aduce ca element nou părăsirea unei organigrame fixe și promovarea unor structuri flexibile ale unei organizații, prin crearea de structuri pe baza funcțiilor însușite la un moment dat (ca și modelul „strategiilor în timp real”<footnote Lee, Perry, Real - Time Strategy, John Wiley and Sons, New York, 1993. footnote>) sau modelul „insulei de producție
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în raport cu obiectul nostru de cercetare. În raport cu modul de raportare a managerului la resursele umane deosebim: tipul managementului resurselor umane funcțional (bazat pe orga nigrame elaborate); tipul managementului resurselor umane al competențelor nego ciate (trecerea de la posturi conform organigramei, la structuri flexibile în care posturile se determină prin negociere). În raport cu rolul oferit omului, strategia managementului resurselor umane este de tip tehnocentric sau antropocentric (în care rolul principal este pus pe seama tehnologiei sau al omului). În raport cu modul de comportare a managerului, distingem tipul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pus pe individ, nu este vorba de a spune «femeile doresc» sau «noi gândim», ci de a menține pe toți aceia care contribuie la performanțele unei întreprinderii (...) În mod concret, politicile resurselor umane trebuie să permită să răspundem în mod flexibil așteptărilor individuale”<footnote Ibidem, p. 71. footnote>. În România, problematizarea situației specifice resurselor umane întâmpină uneori greutăți, tocmai datorită unor viziuni diferite (opuse) asupra schimbărilor necesare a se promova. Politicile privind resursele de muncă oscilează, adesea, între o perspectivă modernă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]