3,939 matches
-
autoritățile monetare să evite, în afara situațiilor excepționale, modificările bruște ale masei monetare. Ele trebuie să adopte, indiferent de conjunctura de moment, o rată anuală fixă de creștere monetară, rată considerată optimală pe termen lung, fără a încerca să îndulcească amplitudinea fluctuațiilor ciclice printr-o politică discreționară și mereu schimbătoare, ce nu va reuși decît să le accentueze. Baza monetară este formată din numerar și depozitele la vedere. O variație a acesteia antrenează o variație amplificată a masei monetare, urmare a acțiunii
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ratei de creștere monetară este destul de controversat. Milton Friedman, cel mai autorizat exponent al ideii, recomandă o rată apropiată de cea de creștere a venitului real, de ordinul 3-5%. Această simplă regulă monetară nu poate fi considerată un panaceu împotriva fluctuațiilor activității și venitului, dar poate contribui la menținerea, pe termen mediu și lung, a unei rate a inflației (sau, eventual, a deflației) stabile și ușoare, eliminînd instabilitatea monetară. De fapt, politica monetară trebuie să vizeze trei obiective intermediare: masa monetară
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fixat, într-o manieră irevocabilă și definitivă, rata lor de schimb. b) Regimul de schimburi fixe hibride Se pot remarca trei astfel de regimuri: • Sistemul de schimburi fixe dar ajustabile Într-un astfel de sistem, țările membre decid să limiteze fluctuațiile ratei de schimb în interiorul unei anumite marje de fluctuație. Plecînd de la această definiție, două cazuri trebuie avute în vedere: * fie rata de schimb poate varia în mod liber în interiorul marjei, autoritățile monetare neintervenind pentru a aduce rata de schimb în interiorul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de schimb. b) Regimul de schimburi fixe hibride Se pot remarca trei astfel de regimuri: • Sistemul de schimburi fixe dar ajustabile Într-un astfel de sistem, țările membre decid să limiteze fluctuațiile ratei de schimb în interiorul unei anumite marje de fluctuație. Plecînd de la această definiție, două cazuri trebuie avute în vedere: * fie rata de schimb poate varia în mod liber în interiorul marjei, autoritățile monetare neintervenind pentru a aduce rata de schimb în interiorul marjei decît dacă este atinsă limita inferioară sau cea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în interiorul marjei decît dacă este atinsă limita inferioară sau cea superioară; * autoritățile nu așteaptă ca una din limite să fie atinsă pentru a interveni, ci efectuează intervenții intra-marginale cu scopul de a păstra rata de schimb în interiorul bandei de fluctuație, de îndată ce ea se îndepărtează de rata de referință. Ca exemple, putem reține cazul Sistemului Monetar European sau al sistemului de la Bretton Woods. • Consiliul monetar Acest regim a fost inaugurat de Argentina în 1991. El constă în determinarea unei parități fixe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și astfel să determine o depreciere efectivă, cu mult înainte ca rata inflației sau importurile să se schimbe și chiar înainte ca noua politică să fie pusă în operă. În rest, liberul joc al cererii și ofertei poate conduce la fluctuații constante și ample ale ratei de schimb, mai ales dacă Banca centrală nu intervine pentru a stabiliza piața. 13.3. POLITICI DE CONTROL Politicile de control pot fi utilizate pentru a completa sau înlocui politicile ori instrumentele tradiționale. Contestate de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
la punctul staționar, singurul factor care permite evoluția economică în continuare este progresul tehnologic (a se vedea figura 4). Fig. 15.4. Progres tehnologic și modelul de creștere Solow Sursa: Gregory Mankiw, Macroeconomics, 2002, p. 209 15.4. CICLUL ECONOMIC Fluctuațiile ciclice ale unei economii presupun că o fază de depresiune economică e înlocuită de una de boom economic, urmînd ca într-un orizont de timp nedeterminat să fi apărut o nouă fază de criză economică. Această instabilitate și mișcare necontrolată
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
atît asupra ofertei firmelor, cît și asupra cererii globale. Ea difuzează progresul tehnic în economie și permite dobîndirea unor sporuri de productivitate, dar acționează și asupra pieței muncii, modificînd mereu structura sa profesională. Evoluția investițiilor explică deci în mare parte fluctuațiile conjuncturii economice. Agenții investitori pot fi întreprinderile, menajele (locuințele) sau administrațiile (echipamente publice). Gregory Mankiw, profesor de economie la Universitatea Harvard, evidențiază două optici diferite cu privire la rolul și impactul investițiilor pentru a restarta unul din motoarele creșterii economice în caz
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Dacă costul muncii crește mai repede decît costul capitalului, întreprinderile vor fi constrînse să substituie capitalul muncii și deci să practice ceea ce se numește "investiții capitalistice", responsabile de o scădere a ocupării forței de muncă. 15.4.4. Investițiile și fluctuațiile conjuncturii economice O variație a investițiilor antrenează o variație amplificată a cererii. Keynes a arătat că, într-o economie închisă, o investiție autonomă are asupra venitului național un efect multiplicator cu atît mai mare cu cît înclinația marginală spre consum
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
alegerea altei valute pentru economisire, deși există foarte puțină probabilitate pentru un asemenea scenariu. Concepte de bază: * creșterea economică; * creștere extensivă și intensivă; * dezvoltarea economico-socială; * revoluție industrială; * ciclul economic; * inovația; * investițiile; * profitabilitatea investițiilor; * multiplicatorul investițiilor; * acceleratorul investițiilor; * înclinația spre investiții; * fluctuațiile activității economice; * criza economică; * crize conjuncturale și crize structurale; * progres tehnic endogen și exogen; * economii de scară; * exporturile factor al creșterii economice; * consumul factor al creșterii economice; * economisirea factor de creștere economică. Probleme de studiat: * Ce este creșterea economică? * Care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
al unui ciclu lung, în accepțiunea lui J.A. Schumpeter? * Ce sînt investițiile? * Cine sînt agenții investitori? * Care sînt formele investițiilor? * Care sînt mijloacele de finanțare a investițiilor? * Care sînt determinantele deciziei de a investi? * Care este rolul investițiilor în fluctuațiile activității economice? * Prezentați scenariul american, cel japonez și cel francez privind relația dintre creștere, ocupare și productivitate. * Ce este criza econumică? * Care este diferența dintre o criză economică structurală și una conjuncturală? * Prezentați caracteristicile crizei declanșate în anii 1973-1974. * Ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
paradoxal, de imperfecțiunile piețelor. În fapt, dacă toate condițiile recenzate de Arrow-Debreu ar fi reunite în economia reală, un planificator reunind toate informațiile și dispunînd de mijloace moderne de calcul ar putea realiza echilibrul pe care procesul descentralizat al liberei fluctuații a prețurilor nu îl garantează. Dacă, în economia reală, experiențele planificării centralizate au fost practic tot timpul sortite eșecului, aceasta se întîmplă din pricina faptului că idealele condiții ale lui Arrow-Debreu sînt imposibile, iar informația este imperfectă. Dacă, în revanșă, economiile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
reper central al sistemului monetar internațional, stabilindu-i-se convertibilitatea în aur la un preț fix de 35 $ uncia; b) paritatea fixă. Toate celelalte monede naționale sînt legate de dolar printr-o rată de schimb cvasi-fixă. Doar o marjă de fluctuație de 1% în jurul parității oficiale este autorizată pe piața schimburilor. Banca centrală este însărcinată să supravegheze și să apere această paritate oficială. Dacă o monedă națională se apreciază prea puternic în raport cu dolarul pe piața schimburilor, banca centrală trebuie să intervină
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
supravegheze și să apere această paritate oficială. Dacă o monedă națională se apreciază prea puternic în raport cu dolarul pe piața schimburilor, banca centrală trebuie să intervină cumpărînd dolari și vînzînd cantități din propria monedă, pînă cînd prețul pieței regăsește marja de fluctuație autorizată. În situația în care banca centrală nu mai poate apăra paritatea oficială a monedei sale, autoritățile monetare trebuie să devalueze moneda națională respectivă (dacă rata de schimb coboară sub -1%), fie să o reevalueze (dacă rata de schimb urcă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
practic neconvertibil în aur. La începutul anilor '70, băncile centrale europene refuză să apere dolarul. În aceste condiții, se apropie sfîrșitul sistemului parităților fixe. În august 1971, președintele Nixon suspendă convertibilitatea dolarului în aur, devaluează dolarul și lărgește marjele de fluctuație. În 1973, dolarul este devaluat din nou. El începe să floteze, iar toate celelalte monede îl urmează în acest dans amețitor. Într-o a treia etapă, în 1976, acordurile din Jamaica oficializează adoptarea regimului ratelor de schimb flotante. Aurul este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
drept mijloace de plată, or, căderea sistemului monetar internațional instaurat la Bretton Woods și adoptarea ratei de schimb flotante au amenințat serios construcția europeană. În 1972, Comunitatea Economică Europeană reacționează și instituie așa-numitul "șarpe monetar", sistem de limitare a fluctuației monedelor europene în cadrul unei marje de 2,25% din valoarea lor față de dolar. Dar turbulențele economice și monetare sînt prea puternice. Monedele "nu vor" să rămînă în cadrul acestui interval. Astfel, în 1979 are loc o nouă tentativă de stabilizare prin
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economică a țării emițătoare (PNB). SME funcționează ca un regim de rate de schimb fixe. Fiecare monedă are un curs pivot sau o valoare fixă în ECU și, prin aceasta, o valoare fixă în raport cu fiecare monedă din paner. Marjele de fluctuație sînt stabilite, ecartul maximal de fluctuație fiind inițial de 2,25% față de cursul pivot, iar după 1 august 1993 de 15%. Dacă o monedă tinde să iasă din acest "coridor" de fluctuație, banca sa centrală trebuie să intervină pentru a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
funcționează ca un regim de rate de schimb fixe. Fiecare monedă are un curs pivot sau o valoare fixă în ECU și, prin aceasta, o valoare fixă în raport cu fiecare monedă din paner. Marjele de fluctuație sînt stabilite, ecartul maximal de fluctuație fiind inițial de 2,25% față de cursul pivot, iar după 1 august 1993 de 15%. Dacă o monedă tinde să iasă din acest "coridor" de fluctuație, banca sa centrală trebuie să intervină pentru a o menține aproape de cursul pivot, cînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fixă în raport cu fiecare monedă din paner. Marjele de fluctuație sînt stabilite, ecartul maximal de fluctuație fiind inițial de 2,25% față de cursul pivot, iar după 1 august 1993 de 15%. Dacă o monedă tinde să iasă din acest "coridor" de fluctuație, banca sa centrală trebuie să intervină pentru a o menține aproape de cursul pivot, cînd 3/4 din marja de fluctuație sînt atinse. Atunci cînd o bancă centrală nu-și mai poate apăra în mod eficace moneda, poate avea loc o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
față de cursul pivot, iar după 1 august 1993 de 15%. Dacă o monedă tinde să iasă din acest "coridor" de fluctuație, banca sa centrală trebuie să intervină pentru a o menține aproape de cursul pivot, cînd 3/4 din marja de fluctuație sînt atinse. Atunci cînd o bancă centrală nu-și mai poate apăra în mod eficace moneda, poate avea loc o "reamenajare" monetară a SME prin devaluarea sau reevaluarea monedelor "rebele", ce nu mai vor să rămînă legate în cadrul marjei de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sînt atinse. Atunci cînd o bancă centrală nu-și mai poate apăra în mod eficace moneda, poate avea loc o "reamenajare" monetară a SME prin devaluarea sau reevaluarea monedelor "rebele", ce nu mai vor să rămînă legate în cadrul marjei de fluctuație autorizate. Sistemul monetar european este o mașinărie menită să facă convergente economiile statelor vest-europene: stabilitatea monetară implică politici monetare și bugetare din ce în ce mai apropiate, mai ales în materie de luptă contra inflației. ECU a cunoscut un anumit succes, astfel încît s-
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
1997 și 1999, la moneda unică europeană. Prevederile sale au fost reconfirmate și întărite prin Tratatul de la Amsterdam (1997). Tulburările monetare din 1992, marcate de flotări puternice ale lirei sterline și ale celei italiene și urmate de lărgirea marjelor de fluctuație în SME (la 15%) și chiar de retragerea din sistem, ca și tulburările recente (1997) de pe piețele monetar-financiare ale lumii, declanșate în Hong Kong și cvasi-generalizate în întreaga lume, fac mai mult ipotetică respectarea în continuare a calendarului care prevedea introducerea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de tip german. Euro este gîndită să fie o monedă puternică, "scumpă", menită să exorcizeze Europa de demonii războaielor și ai crizelor economice. De facto, el se va substitui mărcii în rolul de monedă-ancoră, celelalte devize gravitînd în benzi de fluctuație predefinite. Așadar, un gigantic big-bang monetar s-a declanșat de curînd. Va fi cel mai important eveniment de pe scena monetară internațională după căderea sistemului ratelor de schimburi fixe de la Bretton Woods. Pentru prima dată după 1945, nu am mai avea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
structural. Concepte de bază : * etalonul aur; * convertibilitate monetară; * monedă dominantă; * coș monetar; * Drepturile Speciale de Tragere; * rată (curs) de schimb; * regimul de parități fixe; * Fondul Monetar Internațional; * regimul ratelor de schimb flotante; * sistemul monetar european; * șarpe monetar; * coridor (bandă) de fluctuație monetară; * curs pivot; * reamanajare monetară; * sistem monetar unipolar, bipolar sau pluripolar; * rezervele monetare internaționale; * "big-bang" monetar; * suveranitate monetară; * riscul de schimb; * deficit structural. Probleme de studiat: * Prin ce se caracteriza sistemul monetar internațional bazat pe etalonul aur? * Care au fost
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ce constă efectul de dominație în sistemul monetar internațional? Ce este suveranitatea monetară? Cum se prezintă un sistem monetar unipolar? Dar unul bipolar? Dar unul pluripolar? * Ce este "șarpele monetar"? * Ce este un "curs pivot"? * Ce este un coridor de fluctuație monetară? * În ce constă o reamenajare monetară? * Ce sînt rezervele monetare internaționale? * Cum explicați evoluția raportului euro-dolar? * Cum apreciați evoluția monedei românești și raporturile sale cu principalele valute internaționale? * Care sînt cauzele, evoluția, soluțiile și perspectivele crizei datoriilor suverane ale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]