1,681 matches
-
ar clipi o stea... / Ah, numai dacă-ar fi să țină / ninsoarea cât viața mea" (În candidă frățietate...). Un splendid poem se intitulează Ninsoarea sacră: "Spre-al umerilor de ninsoare stol / m-arunc". Și mai departe: Tresar în jur cu foșnet viu de bălți, / potopul fulgilor nu-mi lasă-o rază, / când nevăzuta pulbere de dălți / singurătatea o fărâmițează. // Ajuns într-al ninsorii sacru pisc, / uit numele-i de mare cuviință / și stau cu gândul, unic obelisc, / păzit de vasta albă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
farmacie curată”, „Când își freacă soarele pleoapa pe poteci”, „Cum rup liliecii bucăți de noapte din chilie” ș.a. Angoasa vibrează de multe ori în aceste versuri, un fond dramatic, grav stă gata să erupă: „În mine se rup trestii cu foșnet de hartie” sau „Mama, plâng mereu că un sfârșit de gamă”. Este evident că poetul produce o falie în tradiția mai veche sau mai nouă, în retorica (încă) modernă a simbolismului. Imagismul lui caută bizarul sau, în orice caz, inadecvarea
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
un ritm cardiac mai normal decât la ceilalți. Desigur, nu este obligatoriu să fie o muzică produsă de instrumente muzicale sau de voci omenești. Natura Însăși ne oferă o mulțime de posibilități, dacă Îi acordăm atenție. Sunetul apei care curge, foșnetul frunzelor și păsările - toate acestea sunt leacuri naturale care nu costă nimic și ne ajută enorm. Religiile sunt considerate de multă lume hrană pentru minte. Acum, că am aflat despre legătura și interdependența dintre corp și minte, ne este mai
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
efect gustul pentru lectura bună decât în atmosfera îmbietoare la citit a unei biblioteci, oricât de modestă ar fi ea. Rafturile încărcate cu atâtea scrieri din toate domeniile, mesele cu cititorii aplecați cu răbdare asupra cărților, liniștea abia tulburată de foșnetul filelor întoarse cu multă grijă, totul îmbie la lectură și la meditație. Biblioteca singură, oricât de bine dotată ar fi și oricâte condiții materiale s-ar crea, nu este totdeauna suficientă. Sufletul ei este bibliotecarul, modestul funcționar de altădată, salariatul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
să emită și să recunoască diferite onomatopee. b) Jocul paronimelor - se vor pronunța serii de silabe luate din cuvinte paronime Exerciții de diferențiere a sunetelor fizice și identificarea sursei lor sonore în spațiu (tobă, fluier, muzicuța, trompeta, nai, xilofon, pian, foșnet de hârtie, sticlă, lemn, metal, jocul „Deschide urechea bine”). Se va continua programul de antrenament pentru dezvoltarea auzului fonematic și va cuprinde: Exerciții pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore în cuvinte paronime. Exerciții pentru diferențierea sunetelor cu punct de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și încoace fără încetare. Păsări care zboară deasupra noastră, ciripind mereu iar unele rămân pe jos printre frunze și flori și cu mișcări fulgerătoare apucă câte o gâză. Peste tot predomină verdele ierbii și galbenul holdei de grâu. Se aude foșnetul spicelor de grâu legănate de mișcarea aerului și clipocitul apei curgând și chiar foșnetul frunzelor. Peste tot e o mireasmă de flori, de pământ jilav, de fân cosit. Pe câmp, lanurile aurii de grâu așteaptă combinele. Iar după muncă oamenii
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
pe jos printre frunze și flori și cu mișcări fulgerătoare apucă câte o gâză. Peste tot predomină verdele ierbii și galbenul holdei de grâu. Se aude foșnetul spicelor de grâu legănate de mișcarea aerului și clipocitul apei curgând și chiar foșnetul frunzelor. Peste tot e o mireasmă de flori, de pământ jilav, de fân cosit. Pe câmp, lanurile aurii de grâu așteaptă combinele. Iar după muncă oamenii se odihnesc la umbra pomilor rotați. E căldură ca de cuptor. Arșița ne gonește
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
să descrii frumusețea locurilor pe care le vezi. *Sugestii de lectură: Căutați și citiți și alte poezii despre primăvară. Selectați în jurnalul de lectură expresiile care v-au plăcut mai mult. Se dă textul: ―Ploua. Băiatul asculta ghemuit sub plapumă foșnetul ploii pe acoperișul de tablă. Pe fereastră se frângeau fulgere. Păreau crengi de foc care se mistuiau într-o clipă. << Acum cad merele> >, se gândi băiatul. Avea un măr al lui, sădit în cotul dinspre Dunăre al livezii, tânăr și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
enunț că fragmentul dat face parte dintr-un text descriptiv. 3. Scrie ideea principală a fragmentului sub forma unui titlu. 4. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte: crengi, clipă, sădit, încărcat 5. Desparte în silabe cuvintele: foșnetul, tablă, fereastră, măr. 7. Găsește cuvinte înrudite cu cuvântul tânăr.Precizează în paranteză partea de vorbire găsită. 8. Alcătuiește propoziții în care să ai ca subiecte cuvintele scrise îngroșat în text. 9. Formulează două propoziții în care cuvântul băiatul să
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
apă. Apa folosită în diferite modalități (oglinzi, bazine, cascade, fântâni arteziene, ș.a.) induce o „vibrație” proprie ce amplifică efectul decorativ al elementelor din cadrul compozițional respectiv. Funcția decorativă este completată și de estetica sonoră a unui spațiu verde, componentă exprimată prin foșnetul frunzelor, vâjâitul vântului prin coroana arborilor, murmurul apei, ciripitul păsărelelor, etc. Calitatea estetică (decorativă) a unui peisaj, a unei zone verzi sau a unui spațiu verde este de cele mai multe ori o rezultantă obținută prin reunirea tuturor componentelor într-un ansamblu
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
tot îndepărtează și știi că într-acolo trebuie să mergi. Pe coridoarele întortocheate, rămâi singur, dar apare mereu cineva sau ceva, să te îndrume fără o vorbă. Costume negre, jobene, aceleași chipuri livide, aceeași sfâșietoare tăcere, spartă ici-colo de-un foșnet, de-un cântec, de-o voce care citește anunțuri mortuare... Mâini care ridică încet cortinele negre, deschizând drum mai departe. Înapoi nu există. Urcăm în lift. Înghițindu-ne spaima, vedem degetul înmănușat apăsând. Când ușile se deschid, trei chipuri înspăimântate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
să scrie proză: "În proză port membrele mai liber". Și chiar scrie proză, dar... poetică. Narativul devine nota dominantă și tehnica de căpătâi la "ultimul" Bacovia fără a uita că prozasticul se înfiltrează încă din faza inițială ("E toamnă, e foșnet, e somn.../ Copacii, pe stradă, oftează;/ E tuse, e plânset, e gol.../ Și-i frig, și burează"). Bacovianismul presupune și această "proză" a cotidianul nereprezentabil. Solitarul se raportează tot mai mult la lume, ascultă "derizorii ecouri", informează la modul jurnalistic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
frigul de vânt. // Tăcere... Preacurgeri domoale de ploi / Ce molcome sfâșie calea cu pace... Mocnită lumină. Lumină ce tace... / Mi-e frig. Și mă doare tot dorul în noi. // Stejarii sunt palizi în stingerea lor / Și-n vaietul lunii e foșnet de ape... / Atâta durere cât nu mai încape. Mi-e dor. Și mă tem să rostesc că mi-e dor.” (Idem, Dor, III, 3, 1995, p. 21); „Oranj e cerul părăsit de zei / Azi, când Luceafărul se mai aprinde trist
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
un elogiu patetic limbii prin executarea unei demonstrații de virtuozitate lirică: "Fiind bogată, armonioasă și frumoasă, limba română poate tălmăci cele mai înalte gînduri și cele mai gingașe simțiri ale oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
coborâm la mănăstirea Bârnova, care își ridică zidurile colea în vale. - Sunt de aceeași părere cu tine și nu-mi rămâne decât să te aștept acolo... Am rămas să mai privesc la bătrânii brazi, emblemă a scurgerii implacabile a timpului. Foșnetul lor moale este răspunsul la adierile zefirului primăvăratec. După ce mi-am umplut sufletul cu lumina limpede a primăverii, am pornit către mănăstirea Bârnova. Merg braț la braț cu zefirul șugubăț...De departe mi se arată turnurile bisericii; unul masiv pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cosmice ale amurgului. Nu mai văd păsările, nu mai adulmec mirosul prăfos și umed al furtunii, nu mai percep, asfixiat de emoție, miracolul ploii și al stelelor. Nu mai privesc în sus, nu mai am organ pentru parfumuri și adieri. Foșnetul frunzelor uscate, transluciditatea nocturnă a lacurilor, sunetul indescifrabil al serii, iarba, pădurea, vitele, orizontul tulbure al câmpiei, colina cordială și muntele ascetic nu mai fac de mult parte din peisajul meu cotidian, din echilibrul igienic al vieții mele lăuntrice. Nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a ajunge nesuferit În ochii care privesc Natura, admirând-o fără a o Înțelege. Și nu m’am putut abține de la a zgârâia; căci cele patru sunete ale limbii mele - MIAU - nu ajung pentru o pledoarie, chiar și pentru mama. (foșnet de hârtie mototolită) Cu bine. 22 decembrie 2000 Și Încă ceva, neîncredințat benzii magnetice: Știu că, ce-am semănat În sufletul lui Cristi va rodi. Îi cer - numai lui - iertare pentru că-i complic viața, și-l oblig să găsească un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ridică privirile, surâzând una alteia; drumurile șerpuite se întind până în depărtare, îngrămădite de garduri și livezi; dealurile înconjoară satul ca o năframă cusută cu mii de flori, iar codrii seculari inundă satul de sănătate și fericire, răsuflând adânc și cu foșnet. Numai mănăstirea privește zveltă spre cer, veghind cu turnurile sale întreg orizontul. Vorbind de satul său natal bunicul se umple de bucurie, părând mai alb decât o fereastră ninsă în noaptea de Crăciun. Timpul a trecut repede, iar cuvintele bunicului
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pândește să le-auză / Abia-nțelese, pline de-nțeles / Cum ascultau poeții vechi de muză136. Toate sonurile acestea misterioase sunt înglobate (și învățate) din cântecul elementelor naturii: Melodica șoptire a râului ce geme/ Concertul ce-l întoană al paserilor cor/ Foșnetul trist și timid a frunzei care freme, toate sunt în fapt apanajul dorului, indestructibil legat de cântec: Ele m-umpleau de cântec, cum mă umpleam de dor137. Eminescu este un poet înzestrat cu o viziune simfonică a lumii [...]. Cântecul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și venea și ședea aici, vara acea Căsuță Albă, din lemn de mesteacăn, unde-au răsunat prima oară versurile cântecului: "La căsuța albă / Sunt atâtea flori la ferești..." Lui Bițu, noua gazdă de pe strada Deea cu liniștea din preajmă, cu foșnetul molcom al pădurii de-aproape, cu oamenii blânzi și seini i-au plăcut de cum le-a văzut. A îndrăgit dintr-o clipită și casa de pe Deea și locurile încântătoare, și pădurea ademenitoare spre care da tocmai fereastra camerei pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
am nici o grijă, Îl găsește părințelul cât ai clipi pe prostu’ ăla, numa’ să plece ăștia odată pentru două-trei zile la vreo nuntă, da, poate sâmbăta viitoare. Soarele era Încă iute, dar spre seară simțeai adierea vântului Întețindu-se cu foșnet de frunze uscate prin lanul de porumb. Buceagului făcut bucăți, chiar n-am mai fi avut ce să-i facem până n-ar fi apărut piesele noi și tabla de care aveam nevoie pentru tinichigerie, așa că-n toată ziua următoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
caldă prietenie... și, într-o tăcere adâncă, o tăcere care spunea mult mai mult decât toate vorbele, ne-am despărțit. I-am privit cu o dragoste aproape mistică... cum se îndepărtau pășind încet și rar, spre ieșirea din Grădina Publică. Foșnetul frunzelor, sub pașii lor, îmi suna în ureche ca un cântec blând abia șoptit. O imensă dorință mă îndemna să-i îmbrățișez... și, să-i dezmierd... să-i dezmierd ca pe însăși copilăria mea. Întâlnirea de sub „Tei”, scurtă dar încărcată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
amintirii, mi-a tulburat adânc sufletul. Și, gândurile m-au luat în stăpânire... o stăpânire tiranică... Pe 25 octombrie, în poartă la Seminar !...să nu uit de adrese..., pe 25 octombrie în poartă la...”, gândul repetând la fiecare pas, în foșnetul blând al frunzelor, ca un cântec trist, neauzit..” pe 25 octombrie... la... !” Acasă, zbaterile sufletului au continuat cu mai multă tărie. Se făcuse târziu... aproape de miezul nopții și, încă, somnul nu mă prindea. Întâlnirea din Grădina Publică, scurtă dar încărcată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pentru el... Cântă blând liniștitor, cântece și imnuri... melodii sfâșietoare... ce-ți înmoaie voința și-ți înduioșează sufletul. Tot satul geme de cântecul lor.Nu există ceva mai înălțător ca imnul acela tânguitor... ori, doina aceea dulce moldovenească... Parcă și foșnetul frunzelor s-a oprit... Simți cum te înfioară în tot trupul... E ca și cum Dumnezeu, ar fi coborât pe pământ. Țăranii, până la marginea satului, își încordează auzul să asculte... să asculte ce n-au mai auzit. Ei cântă... cântul îi viața
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dreptatea... O clipă, trase cu urechea înspre pădurea din vale, ca jivinele la pândă.. Nici o suflare... Pădurea părea pustie, doar... tăcerea codrilor cu clătinarea frunzelor, răsuflarea apelor, chemări în răstimpuri de sălbăticiuni, ori păsări de noapte... Stăteau muți ca să asculte foșnetul nopții din pădure...și-i înfiora... „ - Unde s-o fi dus căpitanul...Ce s-o fi întâmplat cu el ?!”, murmură Cârțu îngrijorat. Apoi, continuă tot el. Nu trebuia să-l lăsăm singur... nu trebuia !”. Urmară câteva clipe de tăcere... o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]