1,669 matches
-
de multe ori diferențierea e dificilă sau imposibilă. Chiar în definiție, multe simptome sunt comune. În acest caz, s-a vorbit de asemenea de relația de spectru, TP evitantă fiind considerată ca o formă prelungită, persistentă, cronică și invalidantă a fobiei sociale, iar forma generalizată și prelungită a acesteia ca o modalitate intermediară. S-au încercat totuși diferențieri. TURNER și colab. (1986Ă găsesc că persoanele cu TP evitantă prezintă o anxietate mai pronunțată, simptome depresive și un nivel înalt de senzitivitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
forma generalizată și prelungită a acesteia ca o modalitate intermediară. S-au încercat totuși diferențieri. TURNER și colab. (1986Ă găsesc că persoanele cu TP evitantă prezintă o anxietate mai pronunțată, simptome depresive și un nivel înalt de senzitivitate interpersonală în raport cu fobia socială. Diferențele ar fi nu doar de intensitate, ci și de delimitare față de anumite situații specifice în cazul fobiei sociale. În general, studiile găsesc o co-ocurență de cel puțin 50%. Majoritatea studiilor au plecat însă de la existența unei fobii sociale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
găsesc că persoanele cu TP evitantă prezintă o anxietate mai pronunțată, simptome depresive și un nivel înalt de senzitivitate interpersonală în raport cu fobia socială. Diferențele ar fi nu doar de intensitate, ci și de delimitare față de anumite situații specifice în cazul fobiei sociale. În general, studiile găsesc o co-ocurență de cel puțin 50%. Majoritatea studiilor au plecat însă de la existența unei fobii sociale pe Axa I și nu de la TP evitantă. De fapt, ambele tulburări răspund la același tratament medicamentos și psihoterapeutic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în raport cu fobia socială. Diferențele ar fi nu doar de intensitate, ci și de delimitare față de anumite situații specifice în cazul fobiei sociale. În general, studiile găsesc o co-ocurență de cel puțin 50%. Majoritatea studiilor au plecat însă de la existența unei fobii sociale pe Axa I și nu de la TP evitantă. De fapt, ambele tulburări răspund la același tratament medicamentos și psihoterapeutic. Debutul precoce al fobiei sociale în tulburare a fost de asemenea incriminat, la fel ca și cazul TP obsesiv-compulsive. De
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studiile găsesc o co-ocurență de cel puțin 50%. Majoritatea studiilor au plecat însă de la existența unei fobii sociale pe Axa I și nu de la TP evitantă. De fapt, ambele tulburări răspund la același tratament medicamentos și psihoterapeutic. Debutul precoce al fobiei sociale în tulburare a fost de asemenea incriminat, la fel ca și cazul TP obsesiv-compulsive. De asemenea pot exista și alte comorbidități pe ambele axe, fapt ce complică problema. Clusterul C și tulburările somatoforme. Această co-ocurență e mare, ele fiind
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
merge până la intersecție, fapt ce l-a determinat pe TYRER (2003Ă să propună ca entitate clinică un „sindrom nevrotic general”, caracterizat prin următoarele criterii: două sau mai multe din următoarele diagnostice, prezente la evaluare sau de-a lungul vieții: agorafobie, fobie socială, panică, depresie non-psihotică, anxietate, hipocondrie, tulburare somatoformă; cel puțin un episod de boală apare în absența unui stress major: există trăsături de personalitate anormale de tip pasiv-dependent, evitant sau anankast (cluster CĂ; există o istorie de tulburare secundară la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în 1970 în DSM-III a celor două axe diagnostice și recunoașterii importanței intercondiționărilor reciproce dintre diversitatea tulburărilor psihopatologice și structurările dizarmonice ale personalității. Așa după cum susțin SHEA (1990Ă, VAN VELZEN, EMMELKAMD (1996Ă și DREESEN (1997Ă, intervențiile psihoterapeutice în cazul depresiilor, fobiilor sociale și tulburărilor instinctului alimentar respectiv atacurilor de panică, agorafobiei și bolii obsesiv-compulsive nu sunt în mod constant defavorizate de prezența unei personalități patologice diagnosticate pe Axa II. Acestea din urmă pot deveni - în sens dimensional - cofactori terapeutici optimizanți pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau microgrupuri sociale și este dominată de insuficiența curiozității și a deschiderii spre valorile și tradițiile culturale. Personalitățile patologice de tip evitant marchează viața de familie prin manifestările lor de o extremă reținere și prin măsurile de securizare în fața numeroaselor fobii. Evitarea contactelor sociale afectează coeziunea familială și cultivă ritualuri și reguli stricte de conviețuire. După WOLIN și BENNETT aceste atribute le stimulează pe cele de același tip ale partenerului și dezavantajează net maturizarea copiilor. Orice strategie terapeutică adresată familiilor în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
colab., 1993Ă. COWDRY și GARDNER (1988Ă asociind rezultatele mai multor studii comparative între IMAO, respectiv alte antidepresive, neuroleptice și timostabilizatoare relevă eficacitatea deosebită a primelor cu precădere în simptomele afective comorbide tulburărilor personalității. IMAO își găsesc utilitatea și în tratamentul fobiilor sociale și a decompensărilor tulburărilor de personalitate de tip evitant. Administrarea lor ca tratament de primă alegere este însă limitată de interferențele medicamentoase, de restricțiile regimului alimentar și de riscul puseelor hipertensive (LIEBOWITZ și colab., 1986, DELTITO, STAM, 1989Ă. Tratamentul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comentat cu gravitate banala tehnică, vorbind despre „efortul câinelui de a scăpa de obsesie”5. Chiar și numai această exprimare sugerează că el acorda o mare importanță mecanismului psihic care generează habitudinile negative, în rândul cărora puteau fi incluse obsesiile, fobiile și „proastele obiceiuri” - atât la om, cât și la animale. A doua modalitate ar putea fi numită „tehnica suprasaturării”1. Guthrie a avut în vedere efectele negative ale oboselii. El l-a invocat pe prietenul său, un priceput dresor de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
anxietatea, abuzul de substanțe. Aceste tulburări sunt mai frecvente în varianta cronică a PTSD. Analizând incidența pe sexe a acestor tulburări, menționăm că pentru bărbați, ierarhia este următoarea: adicția de alcool, depresia, drogodependența; iar la femei: depresia, abuzul de alcool, fobiile, fobia socială (Fairbank, Ebert, Costello, 2000). Sindromul de stres posttraumatic la copii poate fi comorbid cu ADHD, așa cum au demonstrat Cuffe, McCullough și Pumeriega (1994). De asemenea, se manifestă și o fragilizare a stării de sănătate în plan fizic, prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuzul de substanțe. Aceste tulburări sunt mai frecvente în varianta cronică a PTSD. Analizând incidența pe sexe a acestor tulburări, menționăm că pentru bărbați, ierarhia este următoarea: adicția de alcool, depresia, drogodependența; iar la femei: depresia, abuzul de alcool, fobiile, fobia socială (Fairbank, Ebert, Costello, 2000). Sindromul de stres posttraumatic la copii poate fi comorbid cu ADHD, așa cum au demonstrat Cuffe, McCullough și Pumeriega (1994). De asemenea, se manifestă și o fragilizare a stării de sănătate în plan fizic, prin disfuncții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îndeosebi SSRI) sunt un antidot pentru trăirile de desensibilizare și de anxietate. Inhibitorii MAO (mono-amino-oxidază) sunt utili în alternativa pacienților rebeli la tratament, dar și-au probat utilitatea, așa cum menționează și M. Lăzărescu și A. Nireștean (2007) și în abordarea fobiilor sociale, evident fără să fie neglijate contraindicațiile lor. Unele cercetări invită la prudență în ceea ce privește benzodiazepinele, nu numai datorită eficacității lor discutabile, dar și efectelor secundare, pe care le generează (disfuncții sexuale, sevraj). Produsele anticonvulsive au și ele o anumită eficacitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reclamă adesea accesarea nu doar a psihismului biografic (așa cum procedează știința convențională), ci și a palierului perinatal și chiar a celui transpersonal (Grof, 2002). Spre exemplificare, în consens cu descoperirile epocale grofiene, menționăm că multe cazuri de claustrofobii, depresii inhibate, fobii la reptile, originează în matricea perinatală II, după cum unele crime, nevroze obsesiv compulsive, depresii agitate, piromanii etc., și-au configurat rădăcinile în matricea perinatală III. în fine, și pentru a nu eticheta capitalul patogen al celor două matrici ca o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prematuri intrau într-o stare de leșin sau chiar mureau din pricina șocului algic. Oricum, în literatura de specialitate există numeroase exemple care atestă că datorită șiragului de experiențe spitalicești chinuitoare pe care le incumbă condiția de prematur, mulți dezvoltau ulterior fobii față de medici și spitale, precum și unele disfuncții comportamentale, manifestând și o intoleranță furibundă față de orice intenție de a fi atinși în zonele corpului care atunci au fost ținta unor proceduri barbare. 2.3.5. Câteva traume posibile ale copilăriei „Cele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înseamnă a ucide. El aruncă cu pietre în animale pentru a le ucide, dar acțiunea sa e zadarnică (le arunca pietre, dar pietrele cădeau fără să le atingă)408* (trad. rom. cit., p. 79). În schimb, sosirea leprosului înlătură această fobie a contactului. Leprosul instaurează atingerea: luntrea alunecă și atinge malul unde omul aștepta. Luntrea prefigurează contactul prodigios. Și cel ale cărui brațe îl strângeau mereu și care "creștea, creștea" atinge "cu capul și picioarele cei doi pereți ai colibei"409
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Dej, un rol important au jucat doi evrei, I. Chișinevski și Leonte Răutu); 3) nu a fost un început al politicii autonomiste a lui Dej, de vreme ce acesta se dovedise la fel de stalinist ca Pauker, iar în acel moment el a speculat fobiile (cotidiene ale) lui Stalin. Utilizând abilitățile conspirative, îndelung exersate în anii anteriori, probabil chiar mai mult decât competitorii săi, Dej a reușit în 1952 lovitura care îl proiecta în poziția de unic lider al Partidului Muncitoresc Român: înlăturarea grupului Pauker-Luca-Georgescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lor istorii. ,,Este o parte inevitabilă a existenței umane. Frica definește condiția umană: cine susține că nu i-a fost niciodată frică nu este sănătos psihic sau nu este sincer"248. După Septimiu Chelcea trebuie să facem distincție între frică, fobie, anxietate și angoasă. Fobia reprezintă ,,o teamă intensă și irațională, necontrolabilă volițional, pe care individul o trăiește în prezența unui obiect sau a unei situații, considerată de el ca amenințare, deși acest caracter este impropriu respectivei circumstanțe"249. Spre deosebire de fobie
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
parte inevitabilă a existenței umane. Frica definește condiția umană: cine susține că nu i-a fost niciodată frică nu este sănătos psihic sau nu este sincer"248. După Septimiu Chelcea trebuie să facem distincție între frică, fobie, anxietate și angoasă. Fobia reprezintă ,,o teamă intensă și irațională, necontrolabilă volițional, pe care individul o trăiește în prezența unui obiect sau a unei situații, considerată de el ca amenințare, deși acest caracter este impropriu respectivei circumstanțe"249. Spre deosebire de fobie, anxietatea este ,,o stare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fobie, anxietate și angoasă. Fobia reprezintă ,,o teamă intensă și irațională, necontrolabilă volițional, pe care individul o trăiește în prezența unui obiect sau a unei situații, considerată de el ca amenințare, deși acest caracter este impropriu respectivei circumstanțe"249. Spre deosebire de fobie, anxietatea este ,,o stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, tensiune, îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihic"250. Deschizând dezbaterea despre frică, autorul citat o definește ca fiind ,,o emoție șoc, adeseori precedată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
al cărui haz grobian ținea loc de cultură. Spiritul liber și zeflemeaua lui Caragiale au deranjat în egală măsură extremismele de dreapta și de stînga (de care zbuciumata istorie a secolului XX românesc nu a dus lipsă) și au produs fobii printre cei care, fără să glumească, își imaginau că România ar putea avea un destin cultural ca al Franței. Caragiale a fost însă productiv cultural chiar și prin animozitățile pe care le-a declanșat. Dovada, un filozof precum Constantin Noica
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
genetic/cromozomial: 10 teste A.4. Stagiul de Psihiatrie Pediatrică și Adulți A.4.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Semiologia proceselor de cunoaștere. 2. Tulburări induse de substanțe psihotrope. 3. Mania. 4. Boala afectivă bipolară. 5. Depresia. 6. Fobia, anxietatea, impulsivitatea, somatizarea. 7. Tulburările apetitului, somnului, ale sexualității. 8. Tulburările identității sexuale și ale preferinței sexuale. 9. Inteligența și alterările ei. 10. Patologia de stress. 11. Boala hiperkinetică. 12. Anomalii de socializare. 13. Ticuri. 14. Anomalii diverse (enuresis, encopresis
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Simptome și sindroame psihice 2. Clasificarea deficiențelor, incapacităților și dizabilităților; clasificarea tulburărilor psihice 3. Examenul psihic. Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale. 4. ADHD 5. Anxietatea și tulburările anxioase 6. Tulburările afective 7. Fobia și tulburările fobice 8. Obsesiile, compulsiile și tulburările obsesiv-compulsive 9. Tulburările psihice ale comportamentului alimentar 10. Isteria și tulburările isterice 11. Tulburări de conduită și personalitate 12. Intârzierile mintale 13. Schizofrenia și tulburările schizotipale 14. Tulburări de conversie 15. Tulburările
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
neuropsihice ... (3) Tulburările de somn la sugar și copil ... (4) Retardul mental ... (5) Deficitele de auz, văz și ale limbajului ... (6) Enurezisul și encoprezisul ... (7) Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente ... (8) Nevrozele copilului ... (9) Dificultățile școlare și fobiile școlare ... (10) Autismul și alte psihoze majore ale copilului ... (11) Copilul maltratat psihic ... (12) Reacțiile psihice ale copilului în fața unei boli cronice și sprijinul psihologic acordat copilului și familiei ... (13) Recuperarea neuropsihică ... (14) Anorexia nervoasă și alte perturbări ale senzației
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
auto de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei". De asemenea, prin aceeași decizie Curtea a mai stabilit: "Este adevărat că un segment de populație suferă de un sindrom alergic sever la orice tratament injectabil, care însă se deosebește de simplele fobii sau temeri invocate de autorul excepției. Analizând însă prevederile art. 79 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , se constată că nici măcar acestora nu li se încalcă dreptul la integritate fizică și psihică, întrucât se incriminează
DECIZIE nr. 493 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171290_a_172619]