8,923 matches
-
grăbi vindecarea. Hematoamele mici și superficiale au o evoluție spontană benignă. Un pansament compresiv și imobilizarea provizorie sunt suficiente pentru a facilita vindecarea unui hematom circumscris, stabilizat. Dacă hematomul continuă să evolueze este necesară intervenția chirurgicală pentru efectuarea hemostazei în focar. În hematoamele mari, difuze cu fenomene de compresiune evidente, intervenția chirurgicală se va efectua de urgență (hemostază după evacuarea hematomului și tratarea leziunilor asociate). Hematomul infectat se tratează ca orice abces: incizie și drenaj. În general, atitudinea terapeutica în hematoamele
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
hematoamele necomplicate este conservatoare, deși dispariția lor necesită un anumit timp. Seroamele au tendința la resorbție lentă. În colecțiile mari se poate practica puncția evacuatorie, respectând condițiile stricte de asepsie. Dacă seromul se reface se va efectua incizia și toaleta focarului contuziv. 12.2.7. CONTUZIILE PROFUNDE Sunt produse de traumatisme violente, când agentul vulnerant acționează perpendicular pe organism și determină leziuni multiple: musculare, vasculare, nervoase și a organelor profunde. Aspectele clinice sunt polimorfe și în funcție de importanța distrucțiilor locale se însoțesc
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Cavitățile existente se vor explora cu degetul și vor fi aplatizate (netezite) și drenate; în fracturile deschise supurate, imobilizarea în aparate ghipsate cu fereastră, care să permită pansamentul după drenaj larg, este metoda de ales. Nu se va încerca abordul focarului osos decât numai dacă există sechestre care întrețin supurația. în plăgile contuze complicate cu gangrenă gazoasă se vor efectua incizii largi și multiple care să treacă în zona sănătoasă. Este obligatoriu asocierea tratamentului cu ser antigangrenos, antibiotice, oxigen sub presiune
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
gradul de atac și gradul de pagubă. * Pragul economic (limita critică) a atacului. Tratamentele se aplică numai la un anumit prag de dăunare. În cazul bolilor de carantină, însă, tratamentele se recomandă indiferent de intensitatea atacului, deoarece se urmărește lichidarea focarelor. * Întocmirea planului de acțiuni fitosanitare. Anual, la diferite nivele, începând cu unitățile de producție și până la nivelul de minister, se elaborează planuri de acțiuni fitosanitare. Aceste planuri cuprind: programe de aprovizionare tehnico-materială; programe calendaristic pentru principalele acțiuni; programul de exploatare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
țara noastră, au instituit regimul de carantină fitosanitară. Carantina fitosanitară internă. Reprezintă ansamblul de măsuri îndreptat spre preîntâmpinarea răspândirii obiectelor de carantină sau a altor specii periculoase pentru plante în înteriorul țării, prin depistarea lor la timp, localizarea și lichidarea focarelor. Reprezintă sistemul de măsuri, adoptate de stat, îndreptat spre apărarea teritoriului țării de pătrunderea din alte țări a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și semințelor de buruieni de carantină (pe scurt "obiecte de carantină"), precum și a altor paraziți animali sau vegetali
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pătrunderea din alte țări a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și semințelor de buruieni de carantină (pe scurt "obiecte de carantină"), precum și a altor paraziți animali sau vegetali periculoși pentru plante, iar în cazul pătrunderii acestora, de localizare și lichidare a focarelor respective. Activitatea de carantină fitosanitară este reglementată printr-o serie de acte normative (HCM 352/1952), iar în 1990 a apărut Hotărârea Guvernului nr. 477, care reglementează activitatea de carantină teritorială și vamală. După obiectivele urmărite, carantina fitosanitară este organizată
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
plantare. Mijloace fizice Tratamente termice (termoterapia). În combaterea unor agenți patogeni, căldura sub formă de aer cald, apă caldă sau vapori supraîncălziți, se folosesc de multă vreme. Astfel, cu ajutorul focului se pot distruge resturile de plante bolnave, pentru a înlătura focarele de infecție. Prin căldură se sterilizează solul din sere și răsadnițe. Prin intermediul tratamentului termic se pot combate agenții patogeni aflați în interiorul semințelor. Căldura se folosește, de asemenea, pentru devirozarea pomilor. Astfel, pentru combaterea virusului Apple mosaic virus pomii tineri se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
urmare se impune dezinfecția periodică a uneltelor cu care se lucrează, a spațiilor de depozitare după eliberare, a mașinilor folosite la lucrările solului, la transport și a echipamentului muncitorilor, mai ales când se lucrează în sere și solarii. Prevenirea apariției focarelor de boli. Unele produse vegetale atacate de diverși agenți patogeni și aflate într-un anumit stadiu de degradare, sunt aruncate în locuri necorespunzătoare, unde constituie o sursă de infecție potențială pentru plantele sănătoase. Astfel, tuberculii atacți de Erwinia carotovora, fructele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va apărea o generație nouă de sporangi, care va constitui sursa pentru infecțiile secundare. Boala evoluează sub formă de focare, provenite inițial de la sursa de infecție primară și apoi de la cele secundare, având în anii umezi un caracter foarte grav. Infecțiile la nivelul tuberculilor, se realizează prin intermediul sporangilor, care sunt antrenați de apa de ploaie sau de cea de la irigație
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
25 %; Super Champ Fl-2,4 l/ha -(0,3 %); Mancoben 60 PTS-4 kg/t. Se recomandă trei tratamente: în stadiul de 1-2 frunze adevărate, la începutul înfloritului și ultimul la sfârșitul înfloritului. În loturile semincere se recomandă 3-5 tratamente iar focarele de infecție, se vor distruge prin stropirea cu soluție de sulfat de cupru 3 %, fără scoaterea plantelor din câmp. Soiul Vera omologat în 1996 are o rezistență bună la bacterioze iar soiul de fasole de grădinâ Rege este rezistent la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
corespunzătoare a aerului pentru a se putea regla umiditatea aerului(60-70 %) și temperatura (1-2oC). Silozurile vor fi verificate sub aspect termic săptămânal și dacă se constată creșteri de temperatură anormale se va deschide silozul și se vor sorta și elimina focarele de infecție. Înainte de plantare tuberculii din loturile de ameliorare vor fi tratați cu Actionă 100 mg/ml, soluție ce reduce incidența atacului cu 45 %. 4.3.7. Focul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovora Boala a fost semnalată pentru prima dată
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la bolile bacteriene la plante. În Europa boala a fost semnalată în 1957-1968 în Anglia, în 1967 în Polonia și între 1970-1990 în aproape toate țările din Europa și din Orientul Mijlociu. În România au fost semnalate în anul 1992 primele focare la Brăila și la Pitești (V. Severin, 1994). Boala s-a extins repede, așa că în 1993 a fost observată în alte localități din 11 județe, fiind considerată la ora actuală cea mai periculoasă boală la gutui, păr și măr. În
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din subîncrengătura Mastigomicotina 5.1.1. Râia neagră Synchytrium endobioticum Agentul patogen este originar din America de Sud de unde a pătruns în Europa fiind semnalat în Marea Britanie (1870) și Ungaria (1896). În România a fost semnalată în 1921 în zona Făgărașului, dar focarul a fost restrâns, pentru ca după 1942 datorită vehiculării cartofului în timpul celui de-al II-lea război mondial, să apară focare în Hunedoara, Maramureș, Suceava, Cluj, Brașov, Sibiu, Bacău, Bistrița Năsăud, Alba și Argeș, de unde boala s-a extins cu toate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Europa fiind semnalat în Marea Britanie (1870) și Ungaria (1896). În România a fost semnalată în 1921 în zona Făgărașului, dar focarul a fost restrâns, pentru ca după 1942 datorită vehiculării cartofului în timpul celui de-al II-lea război mondial, să apară focare în Hunedoara, Maramureș, Suceava, Cluj, Brașov, Sibiu, Bacău, Bistrița Năsăud, Alba și Argeș, de unde boala s-a extins cu toate măsurile de carantină internă aplicate. Pagubele produse de acest agent sunt mari, el fiind inclus pe lista patogenilor de carantină
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
infecție ale patogenului. În zonele favorabile pentru evoluția agentului se vor face controale riguroase, se va urmări distrugerea plantelor din fam. Solanaceae ce pot fi gazde pentru ciupercă și se vor planta tuberculi numai din soiurile rezistente sau hipersensibile. În focarele de infecție depistate, vrejii se vor arde iar tuberculii vor fi industrializați pe loc sau se vor fierbe pentru hrana animalelor. Zona infestată, delimitată precis, se va ara la 20-25 cm adâncime și se va trata cu Basamid G-500 kg
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la cambiu și lemn iar scoarța putrezește și se exfoliază. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect spongios, buretos și o colorație brună. Prin intermediul rizomorfelor, parazitul trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar conidiofori și conidii. Agentul patogen Rosellinia necatrix (Hart.) Berl., fam. Xylariaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Dematophora
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt închise într-o cutie metalică. Prisma orizontală este fixă, iar cea superioară este mobilă și se poate deschide cu ajutorul unui mâner. Tot pe partea cilindrică a aparatului se mai află o lunetă cu ocular care se poate așeza în focar prin rotirea lui și în care apare o linie orizontală, punctată sau două linii încrucișate. În dreapta câmpului sunt marcate diviziunile care indică procentul de substanță uscată (de la 0 la 95 %) iar în stânga sunt diviziunile care arată indicele de refracție (1
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala posterioară poate fi redus ca amplitudine sau absent în arteriopatii periferice, boala Burger. Percuția va preciza matitatea cardiacă, iar ascultația cordului se va face sistematic, pe focarele aortei, pulmonarei, punctul Erbb, mitrală, tricuspidă; se vor decela tulburările de ritm, tahicardia, diferențele între pulsul periferic și cel central (fibrilație atrială), suflurile sistolice sau diastolice. Ascultația carotidelor, femuralelor și aortei abdominale permite evidențierea unor leziuni stenotice (suflu sistolic) aterosclerotice
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
GSC 9 - 14 cu semne de focalizare = CT în primele 2 ore, monitorizarea funcțiior vitale și a stării neurologice și îndrumarea spre serviciul de neurochirurgie după excluderea sau se tratarea leziunilor toracice și abdominale; GSC 9 - 14 fără semne de focar = monitorizare neurologică și a funcțiilor vitale cu îndrumarea spre serviciul de neurochirurgie după excluderea leziunilor toraco-abdominale; GSC ≥ 15 = monitorizare 6-10 ore (după excluderea paraclinică a leziunilor traumatice cranio-cerebrale). 4.4.3. TRAUMATISMELE TORACICE Sunt clasificate în: traumatisme închise (contuzii) și
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
invazia și distrucția țesuturilor care sunt urmate de eliberarea de exoși endotoxine; consecința acestor procese este o reacție de răspuns la agresiune cu manifestări locale și generale. Infecțiile chirurgicale sunt, frecvent, polimicrobiene, se complică, de regulă, cu supurație, necroză, gangrenă, focarul primar nu se vindecă spontan, iar baza terapiei o constituie incizia cu sau fără drenaj. După un secol de chirurgie aseptică și peste 50 ani de chimioterapie antimicrobiană, infecția rămâne în atenția chirurgilor. Sursele de infecție s-au diversificat, agenții
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
definită ca prezența germenilor în sânge care apare spontan sau printr-o manevră provocatoare (manopere medicale sau chirurgicale) în cursul unor infecții localizate. Septicemia reprezintă multiplicarea germenilor în sânge și eliberarea de toxine având ca efect apariția secundară a unor focare metastatice cu formarea unor abcese la distanță (renale, osoase, articulare etc.). Prin produșii pe care îi conțin (fibronectină, laminină) bacteriile Grampozitive au o capacitate crescută de aderență la endotelii și matricea subendotelială ceea ce reprezintă un factor favorizant pentru apariția mai
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
totuși avantajul unei intervenții rapide care permite depășirea perioadei până la intrarea în acțiune a mecanismelor imunologice specifice. Imunitatea nespecifică celulară se datorează polimorfonuclearelor și monocitelor, iar cea umorală sistemului complement, kininelor, prostaglandinelor, leukotrienelor. Infecția bacteriană, datorită chemotactismului substanțelor eliberate din focarul inflamator, determină trecerea în circulație a unor precursori medulari însoțită de creșterea numărului de polimorfonucleare circulante care vor adera la endotelii și prin diapedeză vor ajunge la locul infecției. Microorganismele sunt distruse prin fagocitoză și procese oxidative (radicali liberi de
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Microorganismele sunt distruse prin fagocitoză și procese oxidative (radicali liberi de oxigen) sau neoxidative (proteine cationice, hidrolaze, pH acid etc.) de liză la nivelul fagozomilor. Alte celule fagocitare sunt macrofagele fixe și monocitele (macrofage mobile) care circulă pe cale sanguină spre focarul de infecție. În aceste mecanisme fagocitare intervin o serie de factori care au rol de stimulare a activității macrofagelor, cum ar fi factorul de activare a macrofagelor (MAF), interleukina-1, gamma interferonul (sintetizat de limfocitele T activate). Macrofagele intervin în inițierea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de permeabilitate globulară, produșii de degradare ai acizilor nucleici, complexele antigen-anticorp. A treia etapă și cea mai importantă în evoluția inflamației este reprezentată de migrarea leucocitară, sub influența chemotactică a fracțiunilor de complement, factorilor bacterieni și a limfokinelor eliberate în focar, prin care PMN și macrofagele traversează, în cadrul procesului de diapedeză, peretele capilar. Prezența acestei cantități crescute de sânge și lichide în focarul inflamator duce la creșterea temperaturii locale (calor). Edemul și leziunile propriu-zise pe de o parte, la care se
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
reprezentată de migrarea leucocitară, sub influența chemotactică a fracțiunilor de complement, factorilor bacterieni și a limfokinelor eliberate în focar, prin care PMN și macrofagele traversează, în cadrul procesului de diapedeză, peretele capilar. Prezența acestei cantități crescute de sânge și lichide în focarul inflamator duce la creșterea temperaturii locale (calor). Edemul și leziunile propriu-zise pe de o parte, la care se adaugă durerea provocată de mișcare conduc la o indispoziție funcțională a segmentului afectat (functio laesa). Exsudatul inflamator are multiple roluri în evoluția
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]